Apocalipsa

Apocalipsa

lui Ioan

¹ Aceasta este revelația+ 1.1 revelație traducerea cuvântului grecesc „apokalupsis“ . lui Isus Cristos, care I-a fost dată de Dumnezeu pentru a arăta slujitorilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând. Isus a făcut-o cunoscută trimițându-Și îngerul la slujitorul Său Ioan, ² care a mărturisit despre tot ce a văzut. Este mesajul lui Dumnezeu și mărturia pe care i-a dat-o Isus Cristos. ³ Binecuvântat este cititorul și binecuvântați sunt cei ce ascultă cuvintele acestei profeții, păstrând în inimile lor lucrurile scrise în ea. Căci timpul acela este aproape.

Ioan scrie Bisericilor

⁴ Ioan,

către cele șapte biserici din Asia:

har și pace vouă, de la Cel ce este, Cel ce întotdeauna a fost și Cel ce vine, și de la cele șapte Duhuri, care stau în fața tronului Său, ⁵ și de la Isus Cristos, Martorul credincios, Cel întâi-născut, primul înviat dintre cei morți, conducătorul împăraților pământului. A Celui care ne iubește și ne-a eliberat de păcatele noastre prin sângele Său ⁶ și a făcut din noi o împărăție și preoți în slujba lui Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și puterea pentru totdeauna! Amin.

⁷ Iată, El vine pe nori! Toți Îl vor vedea, chiar și aceia care L-au străpuns+ 1.7 L-au străpuns Vezi Zaharia 12.10, Ioan 19.34, 37.. Și toate popoarele pământului se vor jeli din cauza Lui. Da! Amin.

⁸ „Eu sunt Alfa și Omega“+ 1.8 Alfa și Omega Prima și ultima literă a alfabetului grecesc., spune Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce a fost întotdeauna și Cel ce vine, Cel Atotputernic.“

⁹ Eu, Ioan, fratele vostru, sunt cel ce are parte, împreună cu voi, de suferința, de Împărăția și de răbdarea în Isus. Am fost pe insula Patmos, pentru că am vestit Cuvântul lui Dumnezeu și am spus adevărul lui Isus. ¹⁰ În ziua Domnului, eram sub influența Duhului și am auzit în spatele meu un glas puternic, un glas ca sunetul unei trâmbițe. ¹¹ Și a zis: „Scrie într-o carte ceea ce vezi și trimite-o celor șapte biserici: în Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea.“

¹² Atunci m-am întors să văd al cui glas era și, când m-am întors, am văzut șapte lampadare de aur. ¹³ Iar în mijlocul lampadarelor, pe cineva care semăna cu Fiul omului. Era îmbrăcat într-o haină lungă până la pământ și era înfășurat la piept cu un brâu de aur. ¹⁴ Capul și părul Îi erau ca lâna albă, ca zăpada, iar ochii Îi străluceau ca focul. ¹⁵ Picioarele Îi erau ca bronzul care strălucește după ce-a fost topit în cuptor. Glasul Lui era ca sunetul multor ape, ¹⁶ iar în mâna Sa avea șapte stele. Din gura Lui ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri și înfățișarea Lui era ca a soarelui când strălucește în toată splendoarea sa.

¹⁷ Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. Atunci, El Și-a pus mâna dreaptă peste mine și a spus: „Nu-ți fie teamă! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, ¹⁸ Cel ce trăiește. Am fost mort și acum sunt viu pentru totdeauna. Eu am putere asupra morții și a Locuinței morților. ¹⁹ Așa că scrie ce-ai văzut, ce se întâmplă și ce se va întâmpla după acestea. ²⁰ Acesta este înțelesul ascuns al celor șapte stele, pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă și al celor șapte lampadare de aur: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici, iar cele șapte lampadare sunt cele șapte biserici.“

Către Biserica din Efes

¹ Scrie îngerului bisericii din Efes: „Cel care ține în mâna Sa dreaptă cele șapte stele și care merge în mijlocul celor șapte lampadare de aur spune: ² îți cunosc faptele, munca grea, răbdarea ta; și mai știu că nu-i poți suferi pe oamenii răi, că i-ai încercat pe cei ce pretindeau că sunt apostoli, și nu sunt, și ai aflat că sunt mincinoși. ³ Știu că ai răbdare și înduri suferințe din cauza Mea și știu că nu ai obosit.

⁴ Însă am ceva împotriva ta: ai părăsit dragostea pe care o aveai la început. ⁵ Așa că adu-ți aminte de unde ai căzut! Schimbă-ți inima și fă acele lucruri pe care le făceai la început! Dacă nu te schimbi, voi veni la tine și voi lua lampadarul din locul lui. ⁶ Însă ai acest lucru în favoarea ta: urăști faptele nicolaiților pe care și Eu le urăsc.

⁷ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul le spune bisericilor: «Celui ce va fi victorios îi voi da dreptul să mănânce din pomul vieții, care este în Paradisul lui Dumnezeu.»“

Către biserica din Smirna

⁸ Scrie îngerului bisericii din Smirna: „Cel dintâi și Cel de pe urmă, care a murit și a revenit la viață, spune astfel: ⁹ «Îți cunosc suferința și sărăcia (deși ești bogat), defăimarea suportată din partea celor care zic că sunt iudei, (deși nu sunt), ci sunt o sinagogă a lui Satan. ¹⁰ Să nu-ți fie teamă de lucrurile pe care le vei suferi! Ascultă! Diavolul are să vă arunce pe unii dintre voi în închisoare, ca să vă încerce, și veți suferi timp de zece zile. Însă fii credincios până la moarte și-ți voi da coroana vieții eterne!»

¹¹ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor: «Cel ce va fi victorios nu va fi nicidecum vătămat de a doua moarte.»“

Către biserica din Pergam

¹² Scrie îngerului bisericii din Pergam: „Cel ce are sabia ascuțită cu două tăișuri spune: ¹³ «Știu unde locuiești: acolo unde își are tronul Satan. Însă tu-Mi ții Numele și nu ai negat credința pe care o ai în Mine, nici chiar în vremea lui Antipa+ 2.13 Antipa un martir din biserica din Pergam., martorul Meu credincios care a fost ucis în orașul vostru, unde locuiește Satan.

¹⁴ Totuși, am câteva lucruri împotriva ta: ai câțiva oameni în Pergam care țin învățătura lui Balaam+ 2.14 învățătura lui Balaam Vezi Num. 22.20-25.5. care l-a învățat pe Balac cum să-l facă pe poporul Israel să păcătuiască, mâncând mâncare oferită idolilor și practicând imoralitate sexuală. ¹⁵ De asemenea, ai oameni care țin învățătura nicolaiților.

¹⁶ Deci, schimbă-ți inima! Căci altfel, voi veni la tine și voi lupta împotriva acelor oameni, cu sabia din gura Mea.

¹⁷ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor: «Celui ce va fi victorios îi voi da din mana ascunsă. Și-i voi mai da o piatră albă; pe piatră va fi scris un nume nou, pe care nu-l știe nimeni în afară de cel care-l primește.»“

Către biserica din Tiatira

¹⁸ Scrie îngerului bisericii din Tiatira: „Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca strălucirea focului și picioarele ca bronzul strălucitor, spune: ¹⁹ «Îți cunosc faptele, credința, lucrarea și răbdarea. Știu că acum faci mai multe lucruri bune decât la început. ²⁰ Însă am ceva împotriva ta: tu permiți ca Izabela, acea femeie care se consideră prorociță, să-i înșele pe slujitorii Mei cu învățăturile ei, făcându-i să comită fapte imorale și să mănânce din mâncarea oferită idolilor. ²¹ I-am dat timp să-și schimbe inima și să renunțe la păcat, însă ea nu vrea să se schimbe și să renunțe la faptele ei imorale.

²² O voi arunca la pat în suferință, iar cei care au comis adulter cu ea vor suferi mult, dacă nu se lasă de faptele lor. ²³ Îi voi omorî copiii și toate bisericile vor ști că Eu sunt Cel ce cunoaște gândurile și sentimentele oamenilor. Voi răsplăti fiecăruia dintre voi după faptele sale.

²⁴ Am să spun acum ceva celorlalți din Tiatira, vouă, celor care nu urmați această învățătură și nu ați învățat așa-zisele «taine adânci» ale lui Satan: nu voi mai cere nimic în plus de la voi, ²⁵ numai țineți ce aveți, până la venirea Mea.

²⁶ Celui ce va fi victorios și trăiește până la sfârșit felul de viață pe care îl doresc Eu, îi voi da autoritate peste popoare.

²⁷ El le va conduce cu un toiag de fier și le va frânge în bucăți,

ca pe niște vase de lut,

²⁸ tot așa cum am primit și Eu autoritatea de la Tatăl Meu. Îi voi da și steaua dimineții. ²⁹ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor!»“

Către biserica din Sardes

¹ Scrie îngerului bisericii din Sardes: „Cel ce are cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele spune astfel: «Îți cunosc faptele: ai doar reputația că trăiești, și totuși ești mort! ² Trezește-te și întărește ce rămâne, înainte să moară! Căci nu ți-am găsit faptele suficient de bune înaintea Dumnezeului Meu. ³ Adu-ți aminte de învățătura pe care ai primit-o și ai auzit-o! Rămâi credincios față de ea! Schimbă-ți inima și viața! Dacă nu te trezești, voi veni peste tine pe neașteptate, ca un hoț, și nu vei ști clipa în care voi veni. ⁴ Totuși mai ai câțiva oameni în Sardes care și-au păstrat hainele nepătate. Ei vor merge împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, pentru că merită. ⁵ Cel ce va fi victorios va purta haine albe ca aceștia. Nu-i voi șterge numele din Cartea Vieții, ci îi voi recunoaște numele în fața Tatălui Meu și înaintea îngerilor Săi. ⁶ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor!»“

Către biserica din Filadelfia

⁷ Scrie îngerului bisericii din Filadelfia: „Cel care este Sfânt și Adevărat și are cheia lui David, Cel care, atunci când deschide o ușă, nimeni n-o mai poate închide, și când închide o ușă, nimeni n-o mai poate deschide+ 3.7 «deschide o ușă …» Vezi Is. 22.22., spune: ⁸ «Îți cunosc faptele. Ascultă! Am pus înaintea ta o ușă deschisă, pe care nimeni nu o poate închide. Și cu toate că ai puțină putere, ai ținut învățătura Mea și nu Mi-ai negat Numele. ⁹ Ascultă! Cât despre cei din sinagoga lui Satan, care spun că sunt iudei, dar mint, căci nu sunt, îi voi face să vină și să se închine la picioarele tale, ca să știe că te-am iubit. ¹⁰ Pentru că ai împlinit porunca și ai îndurat cu răbdare, te voi proteja în vremea încercării care va veni peste întreaga lume, ca să-i încerce pe locuitorii pământului.

¹¹ Eu vin curând. Păstrează ce ai, pentru ca nimeni să nu-ți ia coroana! ¹² Pe cel ce va fi victorios îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu și nu va mai ieși din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu și numele cetății Dumnezeului Meu, noul Ierusalim+ 3.12 noul Ierusalim cetatea spirituală înălțată de Dumnezeu pentru poporul Său., care va coborî din cer, de la Dumnezeul Meu. Voi scrie pe el și noul Meu Nume.

¹³ Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor!»“

Către biserica din Laodiceea

¹⁴ Scrie îngerului bisericii din Laodiceea: „Cel zis și Amin, Martorul credincios și adevărat, Cel ce stăpânește peste toată creația lui Dumnezeu spune: ¹⁵ «Îți cunosc lucrările, știu că nu ești nici rece, nici fierbinte. Cât aș vrea să fi fost rece sau fierbinte! ¹⁶ Dar, pentru că ești călduț, nici rece și nici fierbinte, te voi scuipa din gura Mea! ¹⁷ Tu zici: «Sunt bogat, m-am îmbogățit și nu am nevoie de nimic», dar nu știi că ești nenorocit, demn de milă, sărac, orb și gol.

¹⁸ Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur purificat în foc, pentru a deveni bogat și haine albe cu care să te îmbraci, ca să nu-ți fie rușine când se va vedea faptul că ești gol, și alifie pentru ochi ca să poți vedea.

¹⁹ Eu îi cert și-i disciplinez pe toți cei pe care-i iubesc. De aceea îți spun: fă totul pentru a-ți schimba inima și viața! ²⁰ Ascultă! Eu stau la ușă și bat. Dacă-Mi aude cineva glasul și deschide ușa, Eu voi intra în casa lui și voi cina cu el, și el cu Mine.

²¹ Pe cel ce va fi victorios îl voi lăsa să stea cu Mine pe tronul Meu, așa cum și Eu am fost victorios și am stat cu Tatăl Meu pe tronul Său.

²² Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul spune bisericilor!»“

Ioan vede un tron în ceruri

¹ După aceea, m-am uitat și am văzut în fața mea o ușă deschisă în cer. Iar glasul pe care-l auzisem și înainte vorbindu-mi ca sunetul unei trâmbițe a zis: „Urcă aici și-ți voi arăta ce trebuie să se întâmple în viitor.“ ² Imediat am fost sub influența Duhului. Înaintea mea am văzut un tron în ceruri iar pe tron stătea cineva. ³ Cel ce stătea acolo avea înfățișarea iaspisului și a sardiului. În jurul tronului era un curcubeu ca smaraldul. ⁴ În jurul tronului erau alte douăzeci și patru de tronuri, iar pe ele stăteau douăzeci și patru de bătrâni+ 4.4 bătrâni aceștia sunt probabil mari conducători ai poporului lui Dumnezeu; conducătorii celor douăsprezece triburi ale lui Israel și cei doisprezece apostoli ai lui Dumnezeu.. Ei erau îmbrăcați în haine albe și aveau coroane de aur pe cap.

⁵ Din tron ieșeau fulgere și bubuituri de tunete. Iar în fața tronului ardeau șapte torțe în flăcări, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu. ⁶ În fața tronului era ceva ce arăta ca o mare de sticlă, limpede cum este cristalul. Iar înaintea tronului și de o parte și de alta erau patru ființe vii, pline cu ochi în față și la spate. ⁷ Prima ființă vie arăta ca un leu. A doua ființă vie arăta ca un vițel. A treia ființă avea figura unui om, iar a patra ființă vie arăta ca un vultur care zboară+ 4.7 versetul 7 Vezi Ezec. 1.4-14.. ⁸ Fiecare dintre cele patru ființe avea câte șase aripi și toate erau pline cu ochi de jur-împrejur și înăuntru. Zi și noapte, ele spun fără încetare:

„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul,

Dumnezeu, Cel Atotputernic,

care a fost, care este și care vine!“

⁹ Ori de câte ori aceste ființe aduc slavă, onoare și mulțumire Celui ce stă pe tron și care este viu pentru totdeauna, ¹⁰ cei douăzeci și patru de bătrâni cad cu fața la pământ înaintea Celui ce stă pe tron și I se închină+ 4.10 se închină se înclină cu fața la pământ: semn de adorare, de venerație, de respect față de Dumnezeu.. Ei își aruncă înaintea tronului coroanele și spun:

¹¹ „Doamne, Dumnezeul nostru,

Tu ești vrednic să primești slavă, onoare și putere,

căci Tu ai creat toate lucrurile,

căci prin voia Ta au luat ființă și au fost create.“

¹ Apoi am văzut un sul de carte în mâna dreaptă a Celui ce stătea pe tron. Era scris pe amândouă părțile și sigilat cu șapte sigilii.

² Și am văzut un înger puternic, care anunța cu voce tare: „Cine este vrednic să rupă sigiliile și să deschidă sulul?“ ³ Dar nu era nimeni în cer, pe pământ sau sub pământ care să poată deschide sulul sau să vadă ce este înăuntru. ⁴ Am plâns mult, cu amărăciune, căci nimeni nu a fost găsit demn să deschidă sulul sau să se uite înăuntru.

⁵ Atunci unul dintre bătrâni mi-a zis: „Nu mai plânge! Ascultă! Leul din seminția lui Iuda, Urmașul lui David, a învins; El poate să rupă cele șapte sigilii și să deschidă sulul.“

⁶ Apoi am văzut un Miel stând în fața tronului și în mijlocul celor patru ființe vii și al bătrânilor. Mielul arăta ca și cum ar fi fost înjunghiat. El avea șapte coarne și șapte ochi. Acestea sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise peste tot pământul.

⁷ El a venit și a luat sulul din mâna dreaptă a Celui ce stătea pe tron. ⁸ Când a luat sulul, cele patru ființe vii și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului. Fiecare avea câte o harpă și vase de aur pline cu tămâie, care reprezintă rugăciunile sfinților.

⁹ Ei cântau o cântare nouă și ziceau:

„Tu ești vrednic să iei sulul și să-i rupi sigiliile,

căci Tu ai fost înjunghiat și cu sângele Tău

ai răscumpărat oameni pentru Dumnezeu,

din fiecare trib, limbă, popor și națiune.

¹⁰ I-ai făcut o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru,

și ei vor domni peste pământ.“

¹¹ M-am uitat și am auzit glasul multor îngeri care erau în jurul tronului, al ființelor vii și în jurul bătrânilor. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii și mii de mii. ¹² Și spuneau cu voce tare:

„Vrednic este Mielul care a fost înjunghiat să primească putere,

bogăție, înțelepciune, tărie, onoare, slavă și binecuvântare!“

¹³ Am auzit fiecare ființă din cer, de pe pământ, de sub pământ și din mare, da, fiecare ființă din întreg universul. Ele spuneau:

„Ale Aceluia ce stă pe tron și Mielului,

să fie toată binecuvântarea,

onoarea, slava și puterea pentru totdeauna!“

¹⁴ Cele patru ființe vii au răspuns: „Amin“ și bătrânii au căzut cu fața la pământ și s-au închinat.

¹ Mielul a desfăcut primul sigiliu; m-am uitat și am auzit pe una dintre ființele acelea zicând cu un glas ca de tunet: „Vino!“ ² Atunci m-am uitat și am văzut un cal alb în fața mea. Călărețul său avea un arc și i s-a dat o coroană. Și a plecat călare, învingător și pentru a învinge mai departe.

³ Când a desfăcut al doilea sigiliu, am auzit-o pe cea de-a doua ființă vie zicând: „Vino!“ ⁴ Atunci a ieșit un alt cal, roșu ca focul. Iar călărețului său îi fusese dată puterea de a lua pacea de pe pământ și de a face oamenii să se omoare între ei. I-a fost dată o sabie mare.

⁵ Când a desfăcut al treilea sigiliu, am auzit cea de-a treia ființă vie spunând: „Vino!“ M-am uitat și am văzut un cal negru în fața mea. Cel ce stătea călare pe el ținea în mână o balanță. ⁶ Apoi am auzit un glas care părea să vină din mijlocul celor patru ființe vii, care spunea: „O măsură de grâu pentru salariul unei zile de muncă și trei măsuri de orz pentru salariul unei zile de muncă. Însă nu strica rezervele de ulei și vin!“

⁷ Când a desfăcut al patrulea sigiliu, am auzit glasul celei de-a patra ființe, care spunea: „Vino!“ ⁸ Atunci m-am uitat și înaintea mea era un cal palid, iar cel care stătea călare pe el se numea «Moartea» și Locuința morților îl urma. Li se dăduse putere peste o pătrime din pământ, să omoare oameni prin război, foamete, ciumă și prin animalele sălbatice de pe pământ.

⁹ Când a desfăcut al cincilea sigiliu, am văzut sub altar sufletele celor care fuseseră omorâți pentru că rămăseseră credincioși Cuvântului lui Dumnezeu și pentru mărturia pe care o dăduseră despre El. ¹⁰ Ei strigau cu glas puternic: „Doamne, Tu, care ești sfânt și adevărat, cât timp va mai trece până când îi vei judeca și pedepsi pe locuitorii pământului care ne-au omorât?“ ¹¹ I s-a dat fiecăruia dintre ei câte o haină albă și li s-a spus să mai aștepte puțin, până se va ajunge la numărul total al celor care sunt slujitori împreună cu ei și al fraților lor, care urmau să fie omorâți la fel.

¹² Când a desfăcut al șaselea sigiliu, m-am uitat și un mare cutremur a avut loc. Soarele s-a făcut negru ca haina de doliu, iar luna s-a făcut toată ca sângele. ¹³ Stelele din cer au căzut pe pământ, așa cum cad smochinele necoapte dintr-un smochin când este scuturat de un vânt puternic. ¹⁴ Cerul s-a împărțit în două, ca un sul răsucit și toți munții și insulele au fost mutate din locul lor.

¹⁵ Împărații pământului, conducătorii, comandanții militari, bogații, cei puternici și toți oamenii, fie sclavi, fie liberi, s-au ascuns în peșteri și printre stânci, în munți. ¹⁶ Ei ziceau munților și stâncilor: „Cădeți peste noi și ascundeți-ne de fața Celui ce stă pe tron și de mânia Mielului, ¹⁷ căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, și cine poate rezista?“

Cei 144 000 din poporul Israel

¹ După aceea, am văzut patru îngeri stând în cele patru colțuri ale pământului. Ei țineau cele patru vânturi ale pământului, astfel încât nici un vânt să nu sufle pe pământ, pe mare sau peste vreun copac. ² Apoi am văzut un alt înger înălțându-se de la răsărit. Acesta purta sigiliul Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas puternic către cei patru îngeri cărora le fusese dată puterea să distrugă pământul și marea. ³ El zicea: „Nu faceți rău pământului, mării sau copacilor, până nu punem un semn pe frunțile slujitorilor lui Dumnezeu!“ ⁴ Și am auzit numărul celor care fuseseră însemnați: erau o sută patruzeci și patru de mii de oameni însemnați din fiecare trib al poporului Israel.

⁵ Douăsprezece mii fuseseră însemnați din tribul lui Iuda,

douăsprezece mii din tribul lui Gad,

⁶ douăsprezece mii din tribul lui Așer,

douăsprezece mii din tribul lui Neftali,

douăsprezece mii din tribul lui Manase,

⁷ douăsprezece mii din tribul lui Simeon,

douăsprezece mii din tribul lui Levi,

douăsprezece mii din tribul lui Isahar,

⁸ douăsprezece mii din tribul lui Zabulon,

douăsprezece mii din tribul lui Iosif,

douăsprezece mii din tribul lui Beniamin.

Mulțimea în haine albe

⁹ După aceea, m-am uitat și în fața mea era o mare mulțime pe care nimeni nu putea s-o numere. Erau acolo oameni din fiecare națiune, familie, popor și limbă. Stăteau înaintea tronului și a Mielului, erau îmbrăcați în haine albe și țineau ramuri de palmier în mâini. ¹⁰ Ei strigau: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru care stă pe tron și a Mielului!“ ¹¹ Toți îngerii stăteau în jurul tronului, al bătrânilor și al ființelor vii: ei au căzut cu fețele la pământ înaintea tronului și I s-au închinat lui Dumnezeu. ¹² „Amin! Binecuvântare, slavă, înțelepciune, mulțumire, onoare, putere și tărie Dumnezeului nostru pentru totdeauna! Amin!“, spuneau ei.

¹³ Unul dintre bătrâni a început să vorbească și a spus: „Cine sunt și de unde vin cei care poartă hainele albe?“

¹⁴ Eu i-am răspuns: „Tu știi, domnule!“ El mi-a spus: „Aceștia sunt cei care au trecut prin necazul cel mare. Ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului. ¹⁵ De aceea stau înaintea tronului lui Dumnezeu și I se închină zi și noapte în Templul Său. Cel ce stă pe tron îi va adăposti cu prezența Lui. ¹⁶ Nu vor mai fi niciodată flămânzi și nici nu le va mai fi vreodată sete. Nici soarele, nici vreo altă arșiță nu-i va arde vreodată. ¹⁷ Căci Mielul, care este în mijlocul tronului, va fi Păstorul lor și îi va duce la izvoarele apei vieții. Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.“

Al șaptelea sigiliu

¹ Când a desfăcut Mielul al șaptelea sigiliu s-a făcut liniște în cer pentru o jumătate de oră. ² Apoi am văzut cei șapte îngeri care stăteau înaintea lui Dumnezeu și cărora li s-au dat șapte trâmbițe.

³ Un alt înger a venit și a stat lângă altar. El ținea o cădelniță de aur și i se dăduse multă tămâie, pentru ca s-o ardă pe altarul de aur, din fața tronului, împreună cu rugăciunile sfinților. ⁴ Iar fumul de tămâie s-a ridicat, împreună cu rugăciunile sfinților, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu. ⁵ Atunci îngerul a luat cădelnița și a umplut-o cu foc din altar și l-a aruncat pe pământ. Și au fost tunete, zgomote, fulgere și un cutremur.

Primele șase trâmbițe

⁶ Iar cei șapte îngeri, care țineau cele șapte trâmbițe, s-au pregătit să sune din ele.

⁷ Primul înger a sunat din trâmbiță și au venit grindina și focul, amestecate cu sânge, care au fost aruncate pe pământ. O treime din pământ a fost arsă, o treime din copaci au fost arși, împreună cu toată iarba verde.

⁸ Al doilea înger a sunat din trâmbiță și ceva ca un munte mare arzând în foc a fost aruncat în mare; și o treime din mare s-a făcut sânge. ⁹ O treime din ființele vii care trăiau în mare au murit, iar o treime din corăbii au fost distruse.

¹⁰ Al treilea înger a sunat din trâmbiță și o stea mare, care ardea ca o torță, a căzut din cer. A căzut peste o treime din râuri și izvoare. ¹¹ Numele stelei era „Pelin“, așa că o treime din toate apele a devenit pelin. Și mulți oameni au murit din cauza apei, pentru că se făcuse amară.

¹² Al patrulea înger a sunat din trâmbiță și o treime din soare a fost lovită, împreună cu o treime din lună și o treime din stele. De aceea, o treime din ele s-a întunecat, iar o treime din zi și o treime din noapte au rămas fără lumină.

¹³ Atunci m-am uitat și am auzit un vultur zburând sus, deasupra capului meu, zicând cu glas puternic: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului! Căci au mai rămas să sune din trâmbiță cei trei îngeri!“

¹ Al cincilea înger a sunat din trâmbiță, și am văzut o stea din cer căzând pe pământ. Ei îi fusese dată cheia fântânii Adâncului. ² Apoi a deschis Adâncul de unde a ieșit fum ca dintr-un cuptor mare. Soarele și cerul s-au întunecat din cauza fumului din Adânc.

³ Din fum au ieșit niște lăcuste pe pământ și le-a fost dată o putere ca aceea a scorpionilor. ⁴ Li s-a spus să nu strice iarba pământului, nici vreo plantă verde sau vreun copac, ci să facă rău doar oamenilor care nu au semnul lui Dumnezeu pe frunte.

⁵ Li s-a spus să nu omoare oamenii, ci să-i chinuie timp de cinci luni. Și i-au chinuit cu o durere cum este cea provocată de un scorpion când acesta înțeapă un om.

⁶ În zilele acelea oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi; vor dori să moară, însă moartea va fugi de ei.

⁷ Lăcustele semănau cu niște cai pregătiți de luptă. Pe capete aveau ceva ca niște coroane de aur, iar fețele lor semănau cu cele omenești. ⁸ Aveau părul ca al femeilor și dinții ca ai leilor. ⁹ Aveau pieptul ca niște platoșe de fier, iar sunetul aripilor lor era ca zgomotul făcut de multe care trase de cai gonind la luptă. ¹⁰ Aveau cozi cu ace, ca ale scorpionilor, iar puterea de a chinui oamenii timp de cinci luni stătea în cozile lor. ¹¹ Îl aveau ca împărat pe îngerul Adâncului, al cărui nume, în ebraică, este Abadon+ 9.11 Abadon în Vechiul Testament, acesta era numele pentru locul morții; vezi Iov 26.6; Ps. 88.11., iar în greacă, Apolion.

¹² Primul mare necaz a trecut, dar aveți grijă, pentru că mai vin alte două nenorociri!

¹³ Al șaselea înger a sunat din trâmbiță și am auzit un glas care venea din coarnele din cele patru colțuri ale altarului de aur, care este înaintea lui Dumnezeu. ¹⁴ Glasul i-a spus celui de-al șaselea înger cu trâmbiță: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legați lângă râul cel mare, Eufrat!“ ¹⁵ Așa că cei patru îngeri, care fuseseră pregătiți chiar pentru acea oră, zi, lună și an, au fost dezlegați ca să omoare o treime din oameni. ¹⁶ Numărul soldaților de cavalerie era de două sute de milioane, pentru că le-am auzit numărul.

¹⁷ Astfel arătau caii și călăreții lor în viziunea mea: aveau platoșele de un roșu aprins, de un albastru ca hiacintul și de un galben ca pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de leu, iar din gură le ieșea foc, fum și pucioasă. ¹⁸ O treime din oameni au fost omorâți de aceste nenorociri: focul, fumul și pucioasa care ieșeau din gurile lor. ¹⁹ Puterea cailor era în gurile și în cozile lor. Căci cozile lor sunt ca șerpii, iar cu capetele lor rănesc oamenii.

²⁰ Ceilalți oameni, care nu fuseseră omorâți de aceste nenorociri, tot nu și-au schimbat inima și viața și nu au abandonat lucrurile pe care le făcuseră cu mâinile lor. N-au încetat să se închine demonilor și idolilor din aur, argint, bronz, piatră sau lemn, idoli care nu pot să vadă, să audă sau să meargă. ²¹ Și nu și-au schimbat inima și viața și nu au renunțat nici la uciderile, la vrăjile și la imoralitatea lor sexuală sau la hoțiile lor.

¹ Apoi am văzut un alt înger puternic coborând din cer. Era îmbrăcat într-un nor și avea un curcubeu în jurul capului său. Fața lui era ca soarele, iar picioarele ca stâlpii de foc. ² În mână avea un sul mic de carte, care era deschis. ³ Și-a pus piciorul drept pe mare și piciorul stâng pe pământ. Apoi a strigat cu glas puternic, ca urletul unui leu. Când a strigat, și-au făcut auzite vocile cele șapte tunete. ⁴ Când au vorbit cele șapte tunete, eram gata să scriu, însă am auzit un glas din cer spunând: „Păstrează secretul și nu scrie ce au spus cele șapte tunete!“

⁵ Apoi îngerul pe care l-am văzut stând pe mare și pe pământ și-a ridicat mâna dreaptă spre cer ⁶ și a jurat pe Cel ce trăiește etern, Cel ce a creat cerul și lucrurile din el, pământul și marea împreună cu tot ce au în ele. „Nu va mai fi nici o întârziere“, a spus el. ⁷ „Dar când va veni timpul să fie auzit cel de-al șaptelea înger, când acesta va suna din trâmbiță, atunci planul ascuns al lui Dumnezeu va fi împlinit, conform Veștii Bune pe care a dat-o El slujitorilor Săi, profeții.“

⁸ Vocea pe care am auzit-o din cer, mi-a vorbit din nou, zicând: „Du-te și ia sulul deschis din mâna îngerului care stă pe mare și pe pământ!“

⁹ Așa că m-am dus la înger și i-am cerut să-mi dea micul sul. El mi-a zis: „Ia-l și mănâncă-l! Îți va acri stomacul, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.“ ¹⁰ Atunci am luat micul sul din mâna îngerului și l-am mâncat. În gura mea era dulce ca mierea, dar după ce l-am mâncat, stomacul meu s-a acrit. ¹¹ Apoi mi s-a spus: „Trebuie să profețești din nou despre multe popoare, națiuni, limbi și împărați.“

Cei doi martori

¹ Apoi mi s-a dat o nuia de măsurat, de lungimea unui toiag, și mi s-a spus: „Ridică-te și măsoară Templul lui Dumnezeu și altarul; apoi, numără-i pe cei care se închină acolo. ² Dar lasă deoparte curtea din afara Templului și n-o măsura, căci a fost dată neevreilor. Ei vor călca în picioare sfânta cetate timp de patruzeci și două de luni. ³ Și voi da autoritate celor doi martori ai Mei să profețească pentru o mie două sute șaizeci de zile, îmbrăcați în saci. ⁴ Acești martori sunt cei doi măslini și cele două lampadare care stau înaintea Domnului pământului. ⁵ Dacă încearcă cineva să-i rănească, le iese pe gură un foc care îi mistuie pe dușmanii lor. Deci dacă încearcă cineva să le facă rău, așa trebuie să moară. ⁶ Ei au puterea să închidă cerul, ca nici o ploaie să nu cadă în timp ce ei profețesc. Au puterea să transforme în sânge apele și să lovească pământul cu orice fel de nenorocire, ori de câte ori doresc.

⁷ Când vor termina de rostit mărturia lor, fiara care iese din Adânc va porni război împotriva lor, îi va învinge și îi va omorî. ⁸ Iar trupurile lor moarte vor zăcea pe strada marii cetăți (care este numită simbolic Sodoma și Egipt), unde a fost răstignit și Domnul lor. ⁹ Oamenii din toate popoarele, triburile, limbile și națiunile se vor uita la trupurile lor moarte timp de trei zile și jumătate și nu vor da voie să fie înmormântate. ¹⁰ Locuitorii pământului se vor bucura de aceste lucruri. Ei vor sărbători, își vor trimite daruri unii altora, pentru că acești doi profeți îi chinuiseră pe locuitorii pământului.

¹¹ Dar după trei zile și jumătate, duhul vieții a venit de la Dumnezeu, a intrat în ei și s-au ridicat în picioare. Și o mare spaimă i-a copleșit pe cei ce i-au văzut, ¹² iar cei doi profeți au auzit un glas puternic din cer, care le spunea: „Urcați-vă aici!“ Așa că s-au urcat la cer într-un nor și toți dușmanii lor îi priveau.

¹³ Chiar atunci a avut loc un cutremur puternic și o zecime din cetate s-a prăbușit. Șapte mii de oameni au murit în acel cutremur. Ceilalți oameni au fost foarte înfricoșați și au adus slavă Dumnezeului cerului.

¹⁴ A trecut și a doua nenorocire. Însă cea de a treia nenorocire vine curând.

A șaptea trâmbiță

¹⁵ Al șaptelea înger a sunat din trâmbiță și niște glasuri puternice din cer spuneau:

„Domnia asupra lumii Îi aparține acum Domnului nostru

și Cristosului Său, care va domni pentru totdeauna.“

¹⁶ Cei douăzeci și patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe tronurile lor, au căzut cu fețele la pământ și I s-au închinat lui Dumnezeu. ¹⁷ Ei spuneau:

„Îți mulțumim, Doamne, Dumnezeule Atotputernic,

care ești și care-ai fost întotdeauna,

că Ți-ai luat puterea Ta cea mare și ai început să domnești.

¹⁸ Neevreii s-au mâniat, dar acum a venit și vremea mâniei Tale.

A venit timpul ca cei morți să fie judecați;

a venit timpul ca răsplata să fie dată

slujitorilor Tăi, profeții, poporului Tău

și celor mici și mari, care Te onorează.

Este timpul să-i distrugi pe cei care au distrus pământul!“

¹⁹ Templul lui Dumnezeu din cer s-a deschis și s-a văzut chivotul legământului+ 11.19 chivotul legământului cutie dreptunghiulară din lemn, acoperită cu aur, în care erau păstrate tablele legământului, un vas cu mană și toiagul lui Aaron. Său în Templul Său. Au fost fulgere, zgomote, tunete, un cutremur și o furtună mare cu grindină.

Femeia și balaurul

¹ Atunci a apărut un semn mare în cer: era o femeie îmbrăcată în soare. Luna era sub picioarele ei și avea pe cap o coroană cu douăsprezece stele. ² Era însărcinată și striga în durerile și chinurile nașterii, căci era pe cale să nască.

³ Apoi a apărut un alt semn în cer: înaintea mea era un balaur mare și roșu, care avea șapte capete și zece coarne, iar pe capete avea șapte coroane. ⁴ Coada lui a măturat o treime din stelele de pe cer, aruncându-le pe pământ. Balaurul stătea în fața femeii care urma să nască, pentru a-i sfâșia copilul de îndată ce va naște. ⁵ Ea a născut un fiu+ 12.5 fiu lit. un copil de sex masculin., care va conduce toate națiunile cu un toiag de fier. Copilul i-a fost răpit și dus la Dumnezeu și la tronul Său. ⁶ Femeia a fugit în deșert, unde Dumnezeu pregătise un loc pentru ea, ca să fie hrănită timp de o mie două sute șaizeci de zile.

⁷ Atunci a izbucnit un război în cer. Mihail+ 12.7 Mihail arhanghelul, căpetenia îngerilor lui Dumnezeu; vezi Iuda 9. și îngerii săi luptau împotriva balaurului. Balaurul lupta și el împreună cu îngerii săi. ⁸ Dar nu a fost destul de puternic și ei și-au pierdut locul în cer. ⁹ Balaurul cel mare, acel șarpe bătrân, numit Diavolul sau Satan, care înșală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ, iar îngerii lui au fost aruncați împreună cu el.

¹⁰ Și am auzit din cer un glas puternic care spunea: „A venit clipa mântuirii, a puterii și a împărăției Domnului nostru! Iar Unsul Său Cristosul Și-a arătat autoritatea! Căci acuzatorul fraților noștri, care-i acuza zi și noapte înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat din cer. ¹¹ Ei însă l-au învins prin sângele Mielului și prin mărturia pe care au dat-o. Căci nu au ținut la viața lor, fiind gata să moară. ¹² Așa că, bucurați-vă ceruri și voi, cei care locuiți în ele! Dar vai de pământ și de mare, căci Diavolul a coborât la voi! Este plin de mânie, știind că nu mai are decât puțin timp.“

¹³ Când balaurul s-a văzut aruncat pe pământ, a început s-o urmărească pe femeia care născuse copilul. ¹⁴ Numai că femeii i-au fost date două aripi ca unui vultur mare, ca să zboare în deșert, într-un loc pregătit pentru ea. Acolo va fi hrănită trei ani și jumătate, departe de șarpe. ¹⁵ Atunci șarpele, venind după femeie, a aruncat din gură, după ea, apă ca un râu, ca să fie măturată de valuri, ¹⁶ însă pământul a ajutat femeia, deschizându-și gura și înghițind râul pe care-l aruncase din gură balaurul. ¹⁷ Balaurul s-a înfuriat foarte tare pe femeie și a plecat să lupte împotriva copiilor ei, împotriva acelora care împlinesc poruncile lui Dumnezeu și mărturisesc despre Isus.

¹⁸ Și a stat+ 12.18 a stat este vorba despre balaur; în unele manuscrise, este redat: „Și am stat“. pe malul mării.

Cele două fiare

¹ Apoi am văzut o fiară ieșind din mare. Avea zece coarne și șapte capete, pe coarne având zece coroane, iar pe capete avea scrise nume insultătoare. ² Fiara pe care am văzut-o era ca un leopard, picioarele semănau cu cele ale unui urs, iar gura cu aceea a unui leu. Balaurul i-a dat ei puterea, tronul și marea sa autoritate. ³ Unul din capetele sale arăta ca și cum ar fi fost rănit mortal, iar rana mortală se vindecase. Toată lumea era uimită și s-a luat după fiară ⁴ și se închina balaurului, căci el dăduse autoritate fiarei. Ei se închinau fiarei zicând: „Cine mai este ca fiara și cine poate lupta împotriva ei?“ ⁵ I se dăduse voie să-și folosească gura pentru a spune cuvinte pline de mândrie și insulte la adresa lui Dumnezeu. Și i s-a dat voie să-și folosească autoritatea timp de patruzeci și două de luni. ⁶ Astfel a început să rostească insulte împotriva lui Dumnezeu, împotriva Numelui Său, împotriva locuinței Sale și împotriva acelora care locuiau în cer. ⁷ I s-a dat voie să lupte împotriva sfinților și să-i învingă. I s-a dat autoritate peste orice trib, popor, limbă și națiune. ⁸ Toți aceia care locuiesc pe pământ i se vor închina, toți cei al căror nume n-a fost scris de la începutul lumii în Cartea Vieții Mielului, care fusese înjunghiat.

⁹ Cine are urechi să asculte acestea:

¹⁰ „Cel ce-i duce pe alții în captivitate,

va fi dus și el în captivitate.

Orice om care a ucis cu sabia,

va trebui să fie omorât și el cu sabia.

Aici este nevoie de răbdarea și credința sfinților.“

¹¹ Atunci am văzut o altă fiară ieșind din pământ. Avea două coarne, ca ale unui miel, numai că vorbea la fel ca balaurul. ¹² Stătea în prezența primei fiare și dispunea de toată autoritatea pe care o avusese prima fiară. A făcut întreg pământul și pe locuitorii lui să se închine primei fiare, a cărei rană mortală fusese vindecată. ¹³ A doua fiară a făcut minuni mari, chiar și aceea de a coborî foc din cer pe pământ, în fața oamenilor. ¹⁴ A continuat să-i înșele pe locuitorii pământului. Acest lucru a fost posibil datorită minunilor pe care îi fusese permis să le facă în prezența primei fiare. Cea de-a doua fiară a spus locuitorilor pământului să facă o statuie a fiarei ce fusese rănită de sabie și nu murise. ¹⁵ A doua fiară a primit puterea de a da viață statuii fiarei, pentru ca statuia fiarei să vorbească și să facă în așa fel încât toți aceia care nu se închinau statuii să fie omorâți. ¹⁶ I-a obligat pe toți oamenii, mici și mari, bogați și săraci, liberi și sclavi, să-și pună un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, ¹⁷ astfel încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul fiarei, ce reprezenta numele fiarei sau numărul corespunzător numelui ei. ¹⁸ Aici este nevoie de înțelepciune. Oricine are pricepere poate calcula numărul fiarei, pentru că acest număr este corespunzător numelui unui om. Numărul ei este șase sute șaizeci și șase+ 13.18 666 Atât vechii iudei, cât și grecii foloseau pentru scrierea cifrelor literele alfabetului. Astfel un nume propriu putea fi exprimat prin suma pe care o reprezintă literele numelui său luate ca cifre..

Cântecul celor răscumpărați

¹ Atunci m-am uitat și în fața mea era Mielul stând pe Muntele Sion+ 14.1 Muntele Sion un alt nume pentru Ierusalim, aici cu semnificația de oraș ceresc unde poporul lui Dumnezeu trăiește împreună cu El.. Cu El erau o sută patruzeci și patru de mii de oameni care aveau scrise pe frunțile lor Numele Lui și al Tatălui Său. ² Apoi am auzit un glas din cer, ca vuietul unei cascade sau ca zgomotul unui tunet puternic. Glasul pe care l-am auzit era ca muzica harpiștilor cântând la harpele lor. ³ Oamenii cântau o cântare nouă înaintea tronului, a celor patru ființe vii și a bătrânilor. Nimeni nu putea să învețe cântarea, în afară de cei o sută patruzeci și patru de mii care fuseseră răscumpărați de pe pământ. ⁴ Ei sunt aceia care nu au avut relații sexuale cu femei; ei sunt virgini+ 14.4 virgini vezi 2 Cor. 11.2. și Îl urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpărați dintre ceilalți oameni și sunt prima roadă a recoltei pusă deoparte pentru Dumnezeu și Miel. ⁵ Nu sunt vinovați de minciună și sunt fără vină.

Cei trei îngeri

⁶ Apoi am văzut un alt înger zburând în înaltul cerului. El avea o Veste Bună eternă pe care urma s-o proclame locuitorilor pământului, tuturor națiunilor, tuturor triburilor, în toate limbile și tuturor popoarelor. ⁷ El striga: „Temeți-vă de Dumnezeu și slăviți-L, căci a venit vremea ca El să judece lumea! Plecați-vă înaintea Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele!“

⁸ A urmat un al doilea înger, care a strigat: „A căzut! Marea cetate a Babilonului a căzut! Ea a făcut ca toate națiunile să bea din vinul furiei lui Dumnezeu din cauza adulterului ei.“

⁹ Apoi, i-a urmat un al treilea înger, spunând cu glas tare: „Oricine se închină fiarei și statuii ei și primește semnul pe frunte sau pe mână ¹⁰ va bea din vinul mâniei lui Dumnezeu, vin nediluat, amestecat în cupa mâniei Lui. Acela va fi torturat în foc și pucioasă, în prezența îngerilor sfinți și a Mielului. ¹¹ Iar fumul chinului lor se va ridica pentru totdeauna. Nu va fi zi sau noapte de odihnă pentru cei se ce închină fiarei și statuii sale sau pentru oricine a primit semnul numelui ei. ¹² Aici este nevoie de răbdarea sfinților, care țin poruncile lui Dumnezeu și care își păstrează credința lor în Isus.“

¹³ Apoi am auzit un glas din cer zicând: „Scrie acestea: «Fericiți sunt cei care mor în Domnul de acum încolo!»“

„Așa este“, spune Duhul. „Ei se vor odihni de truda lor, căci faptele lor îi urmează.“

Secerișul pământului

¹⁴ Atunci m-am uitat și înaintea mea era un nor alb, iar pe nor stătea o ființă ce semăna cu „Fiul omului“. Pe cap avea o coroană de aur, iar în mână, o seceră ascuțită. ¹⁵ Un alt înger a ieșit din Templu, strigându-I cu glas tare Celui ce stătea pe nor: „Folosește-Ți secera și strânge recolta, căci a venit vremea secerișului și recolta pământului este coaptă.“ ¹⁶ Așa că Cel ce stătea pe nor Și-a învârtit secera peste pământ și pământul a fost secerat.

¹⁷ Alt înger a ieșit din Templul aflat în cer, având și el o seceră ascuțită. ¹⁸ Iar din altar a ieșit un alt înger care avea putere asupra focului. El a strigat cu glas tare către cel cu secera ascuțită: „Folosește-ți secera ascuțită și culege ciorchinii viței pământului, căci strugurii ei sunt copți.“ ¹⁹ Iar îngerul și-a legănat secera pe deasupra pământului, a cules strugurii viței pământului și a aruncat strugurii în teascul mâniei mari a lui Dumnezeu. ²⁰ Strugurii au fost călcați în teasc în afara cetății și din teasc a ieșit sânge până la înălțimea căpăstrului cailor, pe o distanță de trei sute de kilometri.

Cele șapte nenorociri

¹ Atunci am văzut în cer alt semn mare și uimitor: șapte îngeri care aveau șapte nenorociri. Sunt ultimele nenorociri, pentru că o dată cu ele s-a sfârșit și mânia lui Dumnezeu.

² Apoi am văzut ceva ca o mare de sticlă amestecată cu foc, i-am văzut pe cei care au învins fiara și statuia ei și numărul corespunzător numelui ei. Aceștia stăteau pe marea de sticlă, ținând în mâini harpele pe care li le dăduse Dumnezeu. ³ Ei cântau cântarea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu și cântarea Mielului:

„Mari și minunate Îți sunt faptele,

Doamne, Dumnezeule, Atotputernicule!

Drepte și adevărate Îți sunt căile,

Împărat al popoarelor!

⁴ Cine nu se va teme de Tine, Doamne,

și cine nu-Ți va slăvi Numele?

Căci Tu ești sfânt.

Toate popoarele vor veni să se închine

înaintea Ta, căci judecata Ta dreaptă a fost revelată.“

⁵ După aceea m-am uitat și am văzut Templul ceresc, cortul mărturiei+ 15.5 cortul mărturiei În Vechiul Testament, acesta era numele acelei părți din cortul închinării în care erau păstrate cele zece porunci scrise pe table de piatră. Acestea erau mărturia sau dovada legământului lui Dumnezeu cu poporul Său. Aici locuia Dumnezeu în mijlocul poporului Său. Vezi Ex. 25.8-22., deschizându-se ⁶ și cei șapte îngeri, care purtau ultimele șapte nenorociri, au ieșit din Templu. Erau îmbrăcați în in curat, strălucitor și înfășurați cu brâie de aur în jurul pieptului. ⁷ Una dintre cele patru ființe vii a dat șapte vase de aur celor șapte îngeri. Vasele erau umplute cu mânia lui Dumnezeu, care este viu pentru totdeauna. ⁸ Templul era plin de fum, din slava și puterea lui Dumnezeu, pentru ca nimeni să nu intre în Templu înainte să se sfârșească cele șapte nenorociri aduse de cei șapte îngeri.

Vărsarea vaselor pline cu mânia lui Dumnezeu

¹ Apoi am auzit un glas puternic din cer zicând celor șapte îngeri: „Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte vase ale mâniei lui Dumnezeu!“

² Primul înger a plecat și a vărsat vasul său pe pământ. Atunci bube înspăimântătoare și dureroase au apărut pe oamenii care aveau semnul fiarei și care se închinau statuii ei.

³ Al doilea înger și-a vărsat vasul în mare. Marea a devenit sânge, ca acela al unui om mort, și toate viețuitoarele din mare au murit.

⁴ Al treilea înger și-a vărsat vasul în râuri și izvoare, care au devenit sânge. ⁵ Atunci l-am auzit pe îngerul apelor spunând Domnului:

„Tu ești Cel ce este și care a fost dintotdeauna,

Tu ești Cel Sfânt.

Tu ești drept în judecata pe care ai făcut-o.

⁶ Fiindcă ei au vărsat sângele sfinților Tăi și al profeților,

și Tu le dai acestora să bea sânge. Așa cum merită.“

⁷ Apoi am auzit altarul zicând:

„Da, Doamne, Dumnezeule, Atotputernicule,

judecățile Tale sunt adevărate și drepte!“

⁸ Al patrulea înger și-a vărsat vasul peste soare și i s-a dat puterea să ardă oamenii cu foc. ⁹ Oamenii erau dogorâți de o arșiță mare. Ei au blestemat Numele lui Dumnezeu, care are autoritate peste aceste nenorociri, dar au refuzat să-și schimbe atitudinea și să-I dea slavă lui Dumnezeu.

¹⁰ Atunci, al cincilea înger și-a vărsat vasul peste tronul fiarei, și împărăția ei a fost cuprinsă de întuneric. Oamenii și-au mușcat limbile de durere. ¹¹ L-au blestemat pe Dumnezeul cerului pentru durerile și bubele lor, dar au refuzat să-și schimbe atitudinea și să renunțe la faptele lor rele.

¹² Al șaselea înger și-a vărsat vasul în râul cel mare, Eufrat, și apa i-a secat, pregătind calea pentru împărații de la răsărit. ¹³ Atunci am văzut cele trei duhuri rele, ca niște broaște, ieșind din gura balaurului, din gura fiarei și din gura profetului fals. ¹⁴ Sunt duhurile demonilor și au puterea să facă minuni. Ele sunt trimise să strângă împărații întregii lumi pentru bătălia Zilei mari a Dumnezeului atotputernic.

¹⁵ „Ascultă! Voi veni la tine ca un hoț. Fericit este cel care stă treaz și cu hainele la îndemână, ca nu cumva să fie găsit mergând gol în public și să-i fie rușine!“

¹⁶ Așa că duhurile i-au adus împreună pe împărați la locul numit în ebraică Armaghedon.

¹⁷ Al șaptelea înger a vărsat vasul lui în aer și un glas puternic a venit din Templu, de la tron, zicând: „S-a sfârșit!“ ¹⁸ Atunci au început fulgerele, zgomotele, tunetele și un cutremur mare. A fost cel mai mare cutremur care a avut loc vreodată de la apariția omului pe pământ. ¹⁹ Marea cetate s-a împărțit în trei, iar orașele neevreilor au căzut. Dumnezeu Și-a amintit de marele Babilon și i-a dat paharul plin cu vinul mâniei Sale aprinse. ²⁰ Au dispărut toate insulele și munții n-au mai fost găsiți. ²¹ O grindină mare, cântărind patruzeci de kilograme, a căzut din cer peste oameni și ei L-au blestemat pe Dumnezeu pentru nenorocirea grindinei care era atât de înspăimântătoare.

Babilonul

¹ Unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte vase a venit la mine și mi-a spus: „Vino și-ți voi arăta ce pedeapsă va primi marea prostituată care stă peste multe ape. ² Împărații pământului s-au destrăbălat cu ea și cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat cu vinul adulterului său.“

³ Fiind sub influența Duhului, îngerul m-a dus într-o deșert. Acolo am văzut o femeie stând călare pe o fiară roșie, acoperită cu insulte la adresa lui Dumnezeu. Fiara avea șapte capete și zece coarne. ⁴ Femeia era îmbrăcată în haine purpurii și roșii, fiind împodobită cu aur, pietre prețioase și perle. În mână ținea un pahar de aur, plin cu lucruri dezgustătoare și cu necurățiile prostituției sale. ⁵ Pe fruntea ei, era scris un nume care avea un înțeles ascuns:

„ MAREA CETATE A BABILONULUI ,

MAMA PROSTITUATELOR

ȘI A TUTUROR LUCRURILOR

DEZGUSTĂTOARE DE PE PĂMĂNT “

⁶ Am văzut că femeia era îmbătată cu sângele sfinților și cu sângele celor care au murit purtând mărturia credinței lor în Isus.

Când am văzut-o, am fost foarte uimit. ⁷ „De ce te miri așa?“, m-a întrebat îngerul. „Îți voi spune înțelesul secret al femeii și al fiarei pe care stă, fiara cu șapte capete și zece coarne. ⁸ Fiara pe care ai văzut-o era vie odată, însă acum nu mai trăiește. Se va ridica din Adânc și se va duce spre distrugere. Apoi, cei care locuiesc pe pământ și al căror nume nu a fost scris în Cartea Vieții de la începutul lumii, vor fi uimiți când vor vedea fiara. Fiindcă odată ea a fost vie, acum nu mai trăiește, dar va veni din nou.

⁹ Aici este nevoie de o minte înțeleaptă. Cele șapte capete sunt șapte dealuri pe care stă femeia. Sunt și șapte împărați. ¹⁰ Primii cinci au căzut, unul domnește acum, iar celălalt nu a venit încă. Iar când va veni, nu va sta decât puțin timp. ¹¹ Fiara, care era vie odată, însă acum nu mai trăiește, este ea însăși al optulea împărat. Acesta face parte dintre cei șapte și se va duce la distrugere.

¹² Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împărați care nu au început încă să domnească, dar vor primi autoritatea să domnească pentru un ceas împreună cu fiara, ca împărați. ¹³ Ei toți au același scop, căci vor da puterea și autoritatea lor fiarei. ¹⁴ Vor lupta împotriva Mielului, dar Mielul, împreună cu cei chemați, aleșii și credincioșii Lui, îi va învinge. Pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților.

¹⁵ Apoi îngerul mi-a spus: „Apele pe care le-ai văzut, peste care stă prostituata, sunt popoare, mulțimi, națiuni și limbi. ¹⁶ Cele zece coarne pe care le-ai văzut, împreună cu fiara, vor urî prostituata, o vor ruina și o vor lăsa dezbrăcată. Îi vor mânca trupul și o vor arde în foc. ¹⁷ Pentru că Dumnezeu le-a pus în inimi să împlinească gândul Lui, acceptând să dea fiarei puterea să conducă până la împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu. ¹⁸ Femeia pe care ai văzut-o este marea cetate, care domnește peste împărații pământului.“

Căderea Babilonului

¹ Apoi am văzut un alt înger venind din cer cu mare autoritate. Pământul s-a luminat de slava lui. ² El a strigat cu glas puternic, spunând:

„A căzut! Marea cetate a Babilonului a căzut!

A ajuns un adăpost pentru demoni,

un refugiu pentru orice duh rău, pentru orice pasăre necurată

și pentru orice animal necurat și respingător.

³ Toate popoarele au băut din vinul prostituției sale.

Împărații pământului au comis adulter cu ea,

și negustorii lumii s-au îmbogățit datorită puterii marii ei averi.“

⁴ Și am auzit un alt glas din cer spunând:

„Ieșiți din cetate, poporul Meu,

ca să nu luați parte la păcatele ei și să nu suferiți nenorocirile ce vor cădea peste ea!

⁵ Căci păcatele ei au ajuns până la cer

și Dumnezeu Și-a adus aminte de ticăloșiile ei.

⁶ Purtați-vă cu ea așa cum s-a purtat ea cu ceilalți,

și plătiți-i dublu pentru faptele sale!

În paharul în care ea a turnat pentru alții,

voi să-i turnați o băutură de două ori mai tare!

⁷ Dați-i atâta suferință și supărare, câtă slavă și lux a avut! Căci își zice:

«Stau pe tron ca o regină.

Nu sunt văduvă și niciodată nu voi jeli.»

⁸ De aceea, într-o singură zi vor veni toate nenorocirile acestea

peste ea: foamete, întristare și moarte.

Va fi arsă în foc, pentru că Domnul,

Dumnezeul care a judecat-o, este puternic.

⁹ Împărații pământului care au comis adulter cu ea și au avut parte de luxul său, vor plânge și o vor boci, văzând fumul arderii sale. ¹⁰ Ei vor sta departe de ea, de teama suferințelor sale și vor zice:

«Vai! Vai de tine, mare cetate!

Cetatea tare a Babilonului!

Într-un singur ceas ți-a venit pedeapsa!»

¹¹ Negustorii lumii plâng și ei și o jelesc, căci nu le mai cumpără nimeni marfa. ¹² Ea cumpăra de la ei: aur, argint, pietre prețioase, perle, pânzeturi de in, purpură, mătase și pânză roșie; toate felurile de lemn parfumat și tot felul de lucruri făcute din fildeș, din lemn foarte scump, din bronz, din fier și marmură; ¹³ scorțișoară, balsam, mirodenii, parfumuri și tămâie; vin și ulei de măsline, făină fină și grâu, vite și oi, cai și căruțe, și sclavi — da, chiar și suflete omenești!

¹⁴ Lucrurile bune după care a tânjit inima ta s-au depărtat de tine.

Tot luxul și tot farmecul tău au dispărut

și nu vor mai fi găsite niciodată.

¹⁵ Negustorii care au vândut toate aceste lucruri și care s-au îmbogățit de pe urma ei vor sta departe de ea, de teama suferinței sale. Vor plânge și vor jeli, zicând:

¹⁶ «Vai! Vai de tine, marea cetate!

Erai îmbrăcată în pânzeturi de in, purpură și stofe roșii!

¹⁷ Împodobită cu aur, pietre prețioase și perle!

Toată această bogăție a fost distrusă într-un ceas!» Atunci toți căpitanii de vase și toți aceia care navigau în orice direcție, marinarii și toți cei care-și câștigă pâinea pe mare au stat departe de cetate. ¹⁸ Când au văzut fumul arderii sale, au strigat: «Care cetate a fost vreodată ca această mare cetate?» ¹⁹ Apoi și-au aruncat țărână pe cap și, în timp ce plângeau și jeleau, au strigat:

«Vai! Vai de tine, mare cetate!

Toți aceia care au vase pe mare s-au îmbogățit de pe urma bogăției ei,

dar iată că într-un ceas a fost distrusă!»

²⁰ Cerule, bucură-te de ea!

Și voi, toți sfinții, apostolii și profeții, bucurați-vă!

Căci Dumnezeu v-a făcut dreptate

și i-a dat o asemenea pedeapsă!»“

²¹ Atunci un înger puternic a ridicat o piatră cât o mare piatră de moară și a aruncat-o în mare, spunând:

„Cu așa violență va fi aruncată marea cetate a Babilonului,

pentru a nu mai fi văzută niciodată.

²² Niciodată nu va mai fi auzit în tine sunetul harpiștilor,

al muzicanților, al celor ce cântă din fluier și al trompetiștilor.

Nu se va mai găsi în tine nici un meșteșugar.

Nu se va mai auzi în tine nici sunetul morii.

²³ Nu va mai străluci în tine lumina unei lămpi.

Nu se va mai auzi în tine glasul mirelui și al miresei sale.

Negustorii tăi erau oamenii influenți ai pământului,

căci toate națiunile au fost înșelate de vrăjitoria ta.

²⁴ În ea s-a găsit sânge de profeți, sânge de sfinți

și sângele tuturor celor care au fost omorâți pe pământ.“

Nunta Mielului

¹ După aceea am auzit în cer ceva ce părea a fi glasul puternic al unei mari mulțimi de oameni. Ei spuneau:

„Aleluia! Victoria, slava și puterea sunt ale Dumnezeului nostru,

² căci judecățile Lui sunt adevărate și drepte.

El a judecat-o pe marea prostituată

care a stricat pământul cu desfrâul ei.

El a răzbunat moartea slujitorilor Săi pe care i-a omorât ea.“

³ Și cei din cer au spus din nou:

„Aleluia! Fumul ei se va ridica pentru totdeauna!“

⁴ Cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe vii s-au aplecat și I s-au închinat lui Dumnezeu care stătea pe tron. Ei spuneau:

„Amin! Aleluia!“

⁵ Atunci de la tron s-a auzit un glas care spunea:

„Lăudați-L pe Dumnezeul nostru,

voi, toți slujitorii Săi, mici și mari, care vă temeți de El!“

⁶ Apoi am auzit ceva care suna ca o mare mulțime de oameni, asemenea vuietului unei mari revărsări de ape și ca bubuitul unor tunete mari. Și spuneau:

„Aleluia! Domnul,

Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic domnește!

⁷ Să sărbătorim și să ne bucurăm, să-I dăm slavă,

căci a venit timpul nunții Mielului, iar mireasa Lui s-a pregătit.

⁸ I s-a dat să se îmbrace în pânzeturi de in curate și strălucitoare.“

(Căci inul simbolizează faptele bune ale sfinților.)

⁹ Apoi îngerul mi-a spus: „Scrie așa: «Binecuvântați sunt cei invitați la ospățul nunții Mielului.»“ Apoi mi-a spus: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu.“

¹⁰ Și am îngenuncheat la picioarele sale, pentru ca să mă închin lui, însă el mi-a spus: „Să nu faci una ca aceasta! Căci eu sunt slujitor, împreună cu tine și cu frații tăi, care depun mărturie despre Isus. Lui Dumnezeu să I te închini! Pentru că mărturia lui Isus este duhul profeției.“

Călărețul de pe calul alb

¹¹ Am văzut cerul deschis și înaintea mea era un cal alb. Călărețul său se numea „Cel credincios“ și „Cel Adevărat“, fiindcă El judecă și face război cu dreptate. ¹² Ochii Lui erau ca flacăra focului și pe cap avea multe coroane, având scris un nume pe care nu-l știe nimeni decât El Însuși. ¹³ Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele care I-a fost dat este: „Cuvântul lui Dumnezeu“. ¹⁴ Iar armatele cerului Îl urmau pe cai albi și îmbrăcate în pânze albe de in. ¹⁵ O sabie ascuțită a ieșit din gura Lui, să o folosească pentru a lovi națiunile. El va conduce popoarele cu un toiag de fier și va stoarce strugurii în teascul mâniei lui Dumnezeu, Cel Atotputernic. ¹⁶ Pe haină și pe coapsă avea scris numele:

„ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR ȘI DOMNUL DOMNILOR “

¹⁷ Atunci am văzut un înger stând în soare. Cu un glas puternic, el a chemat toate păsările care zburau pe cer: „Veniți, strângeți-vă pentru marele ospăț al lui Dumnezeu, ¹⁸ ca să mâncați trupurile împăraților, ale căpitanilor și ale oamenilor importanți, trupurile cailor și ale călăreților lor și trupurile tuturor oamenilor, liberi și sclavi, mici și mari.“

¹⁹ Apoi am văzut fiara și pe împărații pământului cu armatele lor adunate să pornească război împotriva Celui ce era călare pe cal și a armatei Sale. ²⁰ Fiara a fost prinsă, împreună cu profetul fals, care făcuse minuni în fața ei și cu care îi înșelase pe aceia care primiseră semnul fiarei și se închinaseră statuii ei. Amândoi au fost aruncați de vii în iazul de foc și pucioasă. ²¹ Restul armatelor au fost omorâte cu sabia ieșită din gura Călărețului. Și toate păsările s-au înfruptat din carnea lor.

Împărăția de o mie de ani

¹ Și am văzut un înger coborând din cer. În mână avea cheia Adâncului și un lanț mare. ² A prins balaurul, acel șarpe bătrân, care este Diavolul, Satan, și l-a legat pentru o mie de ani. ³ L-a aruncat în Adânc, l-a închis și a sigilat intrarea de deasupra lui, ca să nu mai poată înșela națiunile până la sfârșitul celor o mie de ani. După aceea, trebuie să fie eliberat pentru scurt timp.

Înfrângerea lui Satan

⁴ Atunci am văzut niște tronuri pe care stăteau niște oameni cărora le fusese dată autoritatea să judece. Și am văzut sufletele celor cărora le fusese tăiat capul din cauza mărturiei lor despre Isus și din pricina Cuvântului lui Dumnezeu. Ei nu se închinaseră fiarei și nici statuii ei și nu primiseră semnul ei pe fruntea sau pe mâna lor. Ei au înviat și au domnit cu Cristos timp de o mie de ani. ⁵ (Ceilalți morți nu au înviat decât la sfârșitul celor o mie de ani.) Aceasta este prima înviere. ⁶ Binecuvântați și sfinți sunt cei care au parte de prima înviere! Căci a doua moarte nu are nici o putere asupra lor și ei vor fi preoții lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni cu El timp de o mie de ani.

⁷ Apoi, după ce se vor fi terminat cei o mie de ani, Satan va fi eliberat din închisoarea lui. ⁸ Va ieși să înșele națiunile din cele patru colțuri ale pământului, pe Gog și Magog+ 20.8 Gog și Magog Vezi Ezec. 38.22; 39.6. și-i va aduna pentru război. Iar numărul lor va fi ca nisipul mării. ⁹ Ei au mers pe toată întinderea pământului și au încercuit tabăra sfinților și cetatea iubită. Însă din cer a coborât un foc și i-a mistuit. ¹⁰ Iar Diavolul, care îi înșelase, a fost aruncat în iazul de foc și pucioasă, acolo unde se află fiara și profetul fals. Și vor fi chinuiți zi și noapte, pentru totdeauna.

Judecata oamenilor

¹¹ Apoi am văzut un tron mare și alb și pe Cel ce stătea pe el. Pământul și cerul au fugit dinaintea Lui, fără să lase vreo urmă. ¹² Apoi i-am văzut pe cei morți, mici și mari, stând înaintea tronului. Mai multe cărți au fost deschise, împreună cu o altă carte, aceea fiind Cartea Vieții. Morții erau judecați după faptele lor, care erau scrise în cărți. ¹³ Marea a dat înapoi morții din ea, Moartea și Locuința morților au înapoiat morții care erau în ele. Fiecare om era judecat după faptele sale. ¹⁴ Apoi Moartea și Locuința morților au fost aruncate în iazul de foc. Aceasta este a doua moarte: iazul de foc. ¹⁵ Iar dacă în Cartea Vieții nu a fost găsit numele cuiva, acela a fost aruncat în iazul de foc.

Noul Ierusalim

¹ Atunci am văzut un cer nou și un pământ nou+ 21.1 cer nou și pământ nou Vezi Is. 65.17; 66.22; 2 Pet. 3.13., pentru că primul cer și primul pământ dispăruseră, iar marea nu mai era. ² Am văzut și cetatea sfântă, noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu. Era gătită ca o mireasă împodobită pentru soțul ei. ³ Și am auzit un glas puternic, venind dinspre tron, care spunea: „Locuința lui Dumnezeu va fi cu oamenii. El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui, iar Dumnezeu Însuși va fi cu ei, Dumnezeul lor. ⁴ El va șterge orice lacrimă din ochii lor și nu va mai fi moarte. Nu va mai fi nici jale, nici plânset, nici durere, căci lucrurile vechi s-au dus.“

⁵ Apoi Cel ce stătea pe tron a spus: „Iată! Eu fac toate lucrurile noi!“ Și a mai spus: „Scrie că aceste cuvinte sunt demne de încredere și adevărate.“

⁶ Atunci mi-a spus: „S-a sfârșit! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui însetat îi voi da să bea fără plată din izvorul apei care dă viață. ⁷ Cel ce va învinge va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, iar el va fi copilul Meu. ⁸ Dar lașii, necredincioșii, depravații, ucigașii, imoralii, vrăjitorii, închinătorii la idoli și toți mincinoșii își au partea lor în iazul cu foc și pucioasă. Aceasta este a doua moarte.“

⁹ Atunci a venit unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte vase umplute cu cele șapte nenorociri și mi-a spus: „Vino și îți voi arăta mireasa, soția Mielului!“ ¹⁰ În timp ce eram sub influența Duhului, el m-a dus pe un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, coborând din cer, de la Dumnezeu. ¹¹ Avea slava lui Dumnezeu. Strălucirea ei era ca a unei pietre foarte scumpe, ca a pietrei de iaspis, străvezie cum este cristalul. ¹² Cetatea avea un zid lat și înalt. Avea douăsprezece porți, cu doisprezece îngeri la porți, pe porți fiind scrise numele celor douăsprezece triburi ale lui Israel. ¹³ Erau trei porți la est, trei porți la nord, trei porți la sud și trei porți la apus. ¹⁴ Zidul cetății era construit pe douăsprezece pietre de temelie. Pe ele erau scrise numele celor doisprezece apostoli ai Mielului.

¹⁵ Îngerul care-mi vorbea avea un toiag de măsurat făcut din aur, pentru a măsura cetatea, porțile și zidurile ei. ¹⁶ Cetatea se înscria într-un pătrat perfect+ 21.16 pătrat perfect la vechii greci pătratul era întruchiparea perfecțiunii.. Lungimea și lărgimea ei erau egale. Îngerul a măsurat cetatea cu toiagul și avea două mii două sute de kilometri+ 21.16 două mii două sute km 12 000 de stadii.. Lungimea, lățimea și înălțimea ei erau egale. ¹⁷ Apoi i-a măsurat zidul. Acesta avea șaptezeci și doi de metri+ 21.17 șaptezeci și doi de metri 144 de coți., în unități de măsură omenești. ¹⁸ Zidul era făcut din iaspis, iar cetatea era din aur pur, transparent ca sticla. ¹⁹ Temeliile zidului cetății erau împodobite cu tot felul de pietre prețioase. Prima temelie era de iaspis, a doua de safir, a treia de calcedonie, a patra de smarald, ²⁰ a cincea de sardonix; a șasea de sardiu, a șaptea de crisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de crisopraz, a unsprezecea de hiacint și a douăsprezecea de ametist. ²¹ Cele douăsprezece porți erau alcătuite din douăsprezece perle, fiecare poartă fiind făcută dintr-o perlă. Străzile erau făcute din aur pur, ca sticla transparentă.

²² N-am văzut vreun templu în ea, fiindcă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic și Mielul sunt templul ei. ²³ Cetatea nu are nevoie de soare și nici de lună s-o lumineze, căci slava lui Dumnezeu o luminează și Mielul este sursa ei de lumină. ²⁴ Popoarele vor merge în lumina ei, iar împărații pământului își vor aduce slava în ea. ²⁵ Porțile ei nu vor fi niciodată închise, în nici o zi și acolo nu va fi noapte. ²⁶ Strălucirea și bogăția națiunilor vor fi aduse în ea. ²⁷ Nu va intra nimic necurat în ea, nimeni care face lucruri rușinoase sau trăiește în minciună, ci numai cei scriși în Cartea Vieții Mielului.

Râul vieții

¹ Apoi îngerul mi-a arătat râul cu apa care dă viață. Râul era strălucitor cum este cristalul și țâșnea din tronul lui Dumnezeu și al Mielului, ² coborând până în mijlocul străzilor cetății. Pe fiecare din malurile râului era pomul vieții, care rodește de douăsprezece ori pe an, câte o dată în fiecare lună. Frunzele pomului erau pentru vindecarea popoarelor. ³ Nu va mai fi nici un blestem, iar tronul lui Dumnezeu și al Mielului va fi în cetatea aceea. Slujitorii Lui I se vor închina ⁴ și-I vor vedea Fața, iar Numele Lui va fi pe frunțile lor. ⁵ Nu va mai fi noapte și nici nu va mai fi nevoie de lumina lămpii sau a soarelui, căci Domnul Dumnezeu va revărsa lumină peste ei și ei vor domni pentru totdeauna.

⁶ Atunci îngerul mi-a zis: „Aceste cuvinte sunt demne de încredere și adevărate. Domnul, Dumnezeul duhurilor profeților, Și-a trimis îngerul ca să arate slujitorilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând.“

⁷ „Ascultă! Eu vin curând! Binecuvântat este cel care ascultă de cuvintele profeției din această carte!“

⁸ Eu sunt Ioan, cel care a auzit și a văzut aceste lucruri. Când le-am auzit și le-am văzut, am îngenuncheat să mă închin la picioarele îngerului care-mi arăta toate aceste lucruri. ⁹ Dar el mi-a spus: „Să nu faci una ca aceasta! Căci eu sunt slujitor împreună cu tine și cu frații tăi, profeții, și cu aceia care ascultă de cuvintele din această carte. Lui Dumnezeu să I te închini!“

¹⁰ Apoi mi-a spus: „Nu ține secrete cuvintele profeției din această carte, căci acel timp este aproape. ¹¹ Cel nedrept să fie nedrept în continuare, cel necurat să rămână necurat, cel drept să continue să facă ceea ce este drept, iar cel sfânt să rămână sfânt.“

¹² „Ascultă! Eu vin curând și aduc cu Mine răsplata, pentru a răsplăti pe fiecare după faptele sale. ¹³ Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel din urmă, Începutul și Sfârșitul.

¹⁴ Binecuvântați sunt cei ce-și spală hainele! Ei vor putea să mănânce din pomul vieții și să intre pe porți în cetate. ¹⁵ Însă „câinii“, vrăjitorii, cei imorali, ucigașii, închinătorii la idoli și toți cei care iubesc minciuna și cei care spun minciuni vor sta afară.

¹⁶ Eu, Isus, Mi-am trimis îngerul să depună mărturie despre aceste lucruri în biserici. Eu sunt Rădăcina și Urmașul lui David, Luceafărul strălucitor de dimineață.“

¹⁷ Duhul și Mireasa spun: „Vino!“ Și oricine aude aceasta, să spună: „Vino!“ Lăsați-l pe cel însetat să vină! Căci oricine vrea, poate avea fără plată apa care dă viață.

¹⁸ Îi previn pe toți cei care ascultă cuvintele acestei profeții că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, și Dumnezeu îi va adăuga nenorocirile scrise în această carte. ¹⁹ Iar dacă scoate cineva ceva din aceste cuvinte aflate în profeția cărții, și Dumnezeu îi va scoate partea lui de la Pomul Vieții și din cetatea sfântă despre care s-a scris în această carte.

²⁰ Cel ce depune mărturie cu privire la aceste lucruri zice: „Da, Eu vin curând!“ Amin! Vino, Doamne Isuse!

²¹ Harul Domnului Isus să fie cu voi toți!