Iacov

Scrisoarea lui

Iacov

¹ Iacov, slujitor al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, către poporul lui Dumnezeu+ 1.1 poporul lui Dumnezeu Literal: „cele douăsprezece triburi“. Credincioșii în Cristos sunt asemenea triburilor lui Israel, poporul ales al lui Dumnezeu în Vechiul Testament. împrăștiat în lumea întreagă: salutări!

Credința și înțelepciunea

² Fraților, să considerați drept o mare bucurie când treceți prin diferite încercări, ³ căci știți că încercările prin care treceți vă fac mai răbdători. ⁴ Iar răbdarea obținută ar trebui să se vadă în lucrarea voastră desăvârșită. Astfel, veți fi desăvârșiți, întregi și nu vă va lipsi nimic. ⁵ Deci, dacă vreunul dintre voi are nevoie de înțelepciune, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor oamenilor cu inimă largă, fără reproș, și Dumnezeu i-o va da. ⁶ Dar să ceară cu credință și să nu se îndoiască deloc. Pentru că omul care se îndoiește este ca un val în mare, împins și aruncat de vânt încoace și încolo. ⁷ Un astfel de om să nu creadă că va primi ceva de la Domnul, ⁸ căci este indecis și inconstant în tot ceea ce face.

Adevărata bogăție

⁹ Fratele care este într-o stare umilă să se mândrească în înălțarea sa, ¹⁰ iar cel bogat, în umilința sa, pentru că el va pieri ca o floare sălbatică. ¹¹ Soarele răsare și usucă planta cu arșița sa. Floarea cade, iar frumusețea ei dispare. La fel se va întâmpla și cu cel bogat. El va pieri o dată cu planurile pe care și le face.

Ispita nu vine de la Dumnezeu

¹² Binecuvântat este omul care rămâne credincios când este ispitit, pentru că, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții eterne pe care Dumnezeu a promis-o celor ce-L iubesc. ¹³ Când cineva este ispitit să nu spună: „Ispita aceasta vine de la Dumnezeu“, căci Dumnezeu nu poate fi ispitit să facă rău și nu ispitește pe nimeni. ¹⁴ Dorința fiecărui om este cea care îl ispitește când este atras și ademenit. ¹⁵ Apoi dorința, o dată concepută, dă naștere păcatului, iar păcatul ajuns la maturitate aduce moartea.

¹⁶ Iubiții mei frați, nu vă lăsați înșelați! ¹⁷ Orice lucru bun și orice dar desăvârșit vine de la Dumnezeu, se coboară de la Tatăl care a creat luminile cerești. El nu Se schimbă niciodată, El rămâne întotdeauna același. ¹⁸ Potrivit voii Sale, Dumnezeu ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim cele dintâi roade ale creației Sale.

¹⁹ Iubiții mei frați, înțelegeți bine acest lucru: grăbiți-vă mai bine să ascultați decât să vorbiți și nu vă mâniați repede. ²⁰ Mânia unui om nu-l ajută să trăiască o viață pe placul lui Dumnezeu. ²¹ Îndepărtați toată necurăția și orice urmă de răutate și primiți cu blândețe învățătura lui Dumnezeu care a fost semănată în voi. Această învățătură vă poate salva sufletele.

²² Nu vă limitați la auzirea Cuvântului lui Dumnezeu, ci puneți în practică învățătura sa. Dacă nu faceți altceva decât să ascultați citindu-se sau comentându-se Cuvântul lui Dumnezeu, vă înșelați pe voi înșivă. ²³ Dacă cineva ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu-l împlinește cu fapta, este ca un om care își privește fața într-o oglindă. ²⁴ El își privește fața cu atenție, dar imediat ce pleacă din fața oglinzii uită cum arată. ²⁵ Însă cel care studiază cu atenție Legea desăvârșită a lui Dumnezeu, care aduce oamenilor libertatea, și nu se abate de la ea și nu uită ce a auzit, ci pune în practică învățătura lui Dumnezeu, va fi binecuvântat în lucrarea sa.

Adevărata închinare

²⁶ Cine se crede un om religios, dar nu-și ține în frâu limba, se înșală pe el însuși. Religia acestui om este inutilă. ²⁷ Religia considerată de Dumnezeu ca fiind curată și neîntinată este aceasta: să ai grijă de orfani și de văduve în suferința lor și să te păzești pe tine însuți de influența rea a lumii.

Dragostea față de toți oamenii

¹ Frații mei, voi aveți credință în Domnul nostru slăvit, Isus Cristos. Dar nu o manifestați purtându-vă cu unii oameni într-un fel și cu alții în alt fel. ² Să zicem că în adunarea voastră intră un om care poartă un inel de aur și haine scumpe și intră și un om sărac, îmbrăcat în haine zdrențăroase. ³ Să zicem că vă purtați cu multă atenție cu omul îmbrăcat frumos și îi spuneți: „Dumneavoastră stați în locul acesta bun!“, iar celui sărac îi spuneți: „Tu stai acolo, în picioare!“, sau: „Stai jos, la picioarele mele!“ ⁴ Dacă faceți acest lucru, voi îi considerați pe unii oameni mai importanți decât alții. Gândurile rele dau naștere la această judecată părtinitoare.

⁵ Iubiți frați, ascultați-mă! Dumnezeu i-a ales pe cei pe care lumea îi consideră săraci să fie bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care a El promis-o celor care Îl iubesc. ⁶ Dar voi ați arătat dispreț față de omul sărac. Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc prin tribunale? ⁷ Și nu sunt ei aceia care își bat joc de numele bun pe care îl purtați?

⁸ Dacă împliniți cu adevărat Legea împărătească, conform Scripturii care spune: „Iubește-ți aproapele așa cum te iubești pe tine însuți!“+ 2.8 Citat din Lv. 19.18., faceți ce este bine. ⁹ Dar dacă vă purtați cu unii oameni ca și cum ar fi mai importanți decât alții, păcătuiți și sunteți dovediți vinovați de încălcarea Legii lui Dumnezeu. ¹⁰ Vă spun aceste lucruri pentru că, dacă cineva face tot ceea ce spune Legea, cu o singură excepție, va fi vinovat de încălcarea întregii Legi. ¹¹ Dumnezeu a spus: „Să nu comiți adulter!“+ 2.11 Citat din Exod 20.14; Dt. 5.18. Același Dumnezeu a spus: „Să nu ucizi!“+ 2.11 Citat din Exod 20.13; Dt. 5.17. Deci, dacă nu comiți adulter, dar ucizi, ești vinovat de încălcarea Legii. ¹² Să vorbiți și să vă purtați ca unii care veți fi judecați de Legea care îi eliberează pe oameni. ¹³ Dumnezeu îi va judeca fără milă pe cei ce n-au avut milă față de alții. Dar cel ce a arătat milă poate veni fără teamă la judecată.

Credința arătată prin fapte

¹⁴ Frații mei, la ce-i folosește cuiva să pretindă că are credință, dacă nu face nimic pentru a o dovedi? Poate credința aceasta să-l mântuiască? ¹⁵ Dacă un frate sau o soră nu au haine și le lipsește hrana de fiecare zi, ¹⁶ iar voi le spuneți: „Dumnezeu să fie cu voi! Sper să vă încălziți și să mâncați pe săturate!“, dar nu le dați lucrurile de care au nevoie pentru trup, nu ați făcut nici un bine. ¹⁷ La fel este și cu credința: dacă nu este însoțită de fapte, credința este moartă.

¹⁸ Dar cineva poate să spună: „Tu ai credință, iar eu am fapte.“ Arată-mi credința ta fără fapte, iar eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele. ¹⁹ Credeți că există un singur Dumnezeu? Bine faceți! Dar și demonii cred și tremură de frică.

²⁰ Om nechibzuit! Vrei să vezi că, fără fapte, credința este inutilă? ²¹ Strămoșul nostru Avraam a fost îndreptățit de Dumnezeu datorită faptelor sale, când l-a adus pe fiul său, Isaac, pe altar. ²² Vedeți deci că în cazul său credința a lucrat împreună cu faptele sale, iar credința a fost întregită prin fapte. ²³ Astfel s-a împlinit pasajul din Scriptură care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i-a fost considerată ca dreptate“+ 2.23 Citat din Geneza 15.6.; de aceea Avraam a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“+ 2.23 prietenul lui Dumnezeu Vezi 2 Cr. 20.7 și Is. 41.8.. ²⁴ Vedeți deci că omul este îndreptățit prin fapte și nu numai prin credință.

²⁵ La fel, prostituata Rahav+ 2.25 Rahav Vezi Ios. 2.1-21. a fost îndreptățită de Dumnezeu prin faptele sale, atunci când i-a primit pe soli în casa ei. Ea i-a ajutat să scape cu viață arătându-le un alt drum.

²⁶ După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă.

Cumpătarea în vorbire

¹ Frații mei, să nu fiți mulți învățători! Știți doar că noi, învățătorii, vom fi judecați mai aspru decât ceilalți. ² Cu toții greșim adesea. Dacă ar fi vreun om care să nu păcătuiască prin ceea ce spune, acela ar fi un om desăvârșit. El ar putea să-și controleze tot trupul. ³ Noi punem zăbale în gura cailor, pentru ca ei să ne asculte și astfel să le putem dirija întreg corpul. ⁴ Sau corăbiile: deși sunt atât de mari și sunt purtate de vânturi puternice, ele sunt conduse de o cârmă foarte mică și sunt îndreptate încotro dorește cel care stă la cârmă. ⁵ La fel și limba: este o parte mică a trupului, dar se laudă că a făcut lucruri importante. Gândiți-vă cum o flacără mică poate să dea foc unei păduri mari. ⁶ Limba este ca un foc. Dintre toate mădularele corpului nostru, ea este o lume de răutăți, căci limba răspândește răul întinându-ne întregul trup, și pune pe foc tot cursul vieții noastre, căci focul ei vine din iad. ⁷ Toate speciile de animale, păsări, reptile și pești pot fi și au fost supuse de oameni. ⁸ Dar nici un om nu poate să supună limba. Ea este un rău fără odihnă și este plină de o otravă care provoacă moartea. ⁹ Cu ea Îl lăudăm pe Domnul și Tatăl nostru, și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care au fost creați după asemănarea lui Dumnezeu. ¹⁰ Din aceeași gură vine și lauda și blestemul. Or, lucrul acesta nu ar trebui să se întâmple, fraților! ¹¹ Un izvor nu poate da și apă dulce și apă sărată prin aceeași crăpătură din pământ, nu-i așa? ¹² Fraților, poate un smochin să facă măsline? Sau poate o viță de vie să facă smochine? La fel, nici izvorul sărat nu poate da apă dulce.

Înțelepciunea care vine de sus

¹³ Cine dintre voi este înțelept și are abilitatea de a înțelege? Să arate, prin purtarea lui bună, faptele sale bune făcute cu blândețea pe care i-o dă înțelepciunea! ¹⁴ Dar dacă aveți în inimi gelozie amară și egoism, să nu vă lăudați cu înțelepciunea voastră! Lauda voastră ar fi o minciună, care ascunde adevărul. ¹⁵ Aceasta nu este înțelepciunea care vine de la Dumnezeu. Ea este pământească, nu este spirituală, ci este demonică. ¹⁶ Acolo unde este gelozie și egoism, acolo este dezordine și orice lucru rău. ¹⁷ Dar înțelepciunea care vine de la Dumnezeu este mai întâi curată, apoi este plină de pace, blândă, lipsită de prejudecăți, plină de milă și aduce o recoltă de fapte bune. Ea este nepărtinitoare și sinceră. ¹⁸ Roada dreptății este semănată în pace de către cei care fac pace.

Dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu

¹ De unde vin certurile și neînțelegerile dintre voi? Nu vin ele chiar din pasiunile voastre, care se luptă în trupurile voastre? ² Vreți diferite lucruri, dar nu le primiți, și atunci ucideți și sunteți invidioși. Dar tot nu puteți obține ce vă doriți și atunci vă certați și vă luptați. Fraților, motivul pentru care nu primiți ceea ce doriți este că nu-I cereți lui Dumnezeu. ³ Iar când cereți, nu primiți pentru că cereți din motive greșite. Voi vreți să irosiți ceea ce ați primit satisfăcându-vă propriile voastre plăceri. ⁴ Suflete adultere, nu știți că, dacă iubiți lumea, înseamnă că-L urâți pe Dumnezeu? Cine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu. ⁵ Credeți că degeaba spune Scriptura că Duhul pe care Dumnezeu L-a pus să locuiască în noi ne dorește cu gelozie?+ 4.5 „Duhul … gelozie“ Sau: „Duhul pe care l-a pus în noi dorește cu invidie?“⁶ Dar harul pe care ni-l dă Dumnezeu este și mai mare. După cum spune Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor umili.“+ 4.6 Citat din Pv. 3.34.⁷ De aceea, supuneți-vă lui Dumnezeu! Împotriviți-vă Diavolului, și el va fugi de la voi. ⁸ Apropiați-vă de Dumnezeu, iar El Se va apropia de voi. Curățiți-vă mâinile, păcătoșilor, și purificați-vă inimile, oameni cu sufletul împărțit! Voi, care încercați să urmați și lumea și pe Dumnezeu! ⁹ Întristați-vă, jeliți și plângeți! Râsul să vi se prefacă în jale! Bucuria să vi se prefacă în întristare! ¹⁰ Fiți umili înaintea Domnului și El vă va înălța.

Voi nu sunteți judecători

¹¹ Fraților, nu mai vorbiți unul împotriva altuia! Cel ce spune lucruri rele despre fratele său sau îl judecă pe fratele său, vorbește împotriva Legii și judecă Legea. Și dacă judeci Legea, atunci nu faci ceea ce spune Legea, ci te faci pe tine însuți judecător. ¹² Este un singur Legiuitor și este un singur Judecător. El poate să salveze sau să distrugă. Dar cine ești tu, ca să-l judeci pe aproapele tău?

Lăsați-vă planurile în seama lui Dumnezeu!

¹³ Ascultați acum, voi, cei care spuneți: „Astăzi sau mâine ne vom duce în orașul acela și vom rămâne acolo un an. Vom face comerț și vom câștiga o mulțime de bani.“ ¹⁴ Însă nu știți ce va aduce ziua de mâine, căci ce este viața voastră? Este ca un abur, care se vede pentru puțin timp, apoi dispare. ¹⁵ Dimpotrivă, voi ar trebui să spuneți: „Dacă va vrea Domnul, vom fi în viață și vom face lucrul acesta sau acela.“ ¹⁶ Însă voi sunteți mândri și lăudăroși. Orice laudă de acest fel este rea! ¹⁷ Cel ce știe ce este bine să facă și nu face lucrul acela, păcătuiește.

Către cei bogați și egoiști

¹ Ascultați acum, voi, cei bogați! Plângeți și strigați cu durere din cauza necazurilor care vor veni peste voi! ² Bogățiile voastre au putrezit, iar hainele voastre au fost roase de molii. ³ Aurul și argintul vostru au ruginit, iar această rugină va fi dovada răului pe care l-ați făcut. Ea va mânca din trupul vostru ca focul. Voi v-ați strâns comori în zilele de pe urmă. ⁴ Voi nu le-ați plătit celor ce v-au secerat pământurile. Dar priviți, acești oameni strigă acum, iar strigătele lor au ajuns la urechile Domnului oștirilor+ 5.4 Domnul oștirilor lit. Domnul Savaot, care înseamnă conducătorul tuturor puterilor cerești.. ⁵ Ați trăit pe pământ o viață de lux și ați avut tot ce v-ați dorit. V-ați îngrășat inimile în ziua înjunghierii. ⁶ Ați condamnat și ați omorât oameni nevinovați. Ei nu au făcut nimic împotriva voastră, dar voi i-ați omorât.

Fiți răbdători

⁷ Frații mei, fiți deci răbdători, până la venirea Domnului! Gândiți-vă cum așteaptă agricultorul roada scumpă a pământului. El așteaptă cu răbdare să vină ploaia timpurie și ploaia târzie. ⁸ Fiți și voi îndelung răbdători și nu vă pierdeți curajul, căci venirea Domnului este aproape. ⁹ Fraților, nu vă mai plângeți unii de alții ca să nu fiți găsiți vinovați la judecată. Iată, Judecătorul este gata să vină. ¹⁰ Fraților, gândiți-vă la profeții care au vorbit în numele Domnului! Luați-i ca exemplu pentru răbdarea cu care au îndurat și au suferit. ¹¹ Iată că noi îi numim fericiți pe cei care au răbdat totul cu resemnare. Ați auzit despre răbdarea lui Iov și ați văzut ce sfârșit i-a dat Domnul, pentru că Domnul este plin de îndurare și de milă.

¹² Mai presus de toate, frații mei, să nu vă mai jurați nici pe cer, nici pe pământ. Să nu mai faceți nici un alt fel de jurământ! Dacă spuneți: „Da“, să fie „Da“, și dacă spuneți: „Nu“, „Nu“ să fie, ca să nu fiți judecați de Dumnezeu.

¹³ Are vreunul dintre voi necazuri? Să se roage! Este vreunul dintre voi bucuros? Să cânte cântece de laudă! ¹⁴ Este vreunul dintre voi bolnav? Să-i cheme pe bătrânii+ 5.14 bătrânii bărbați aleși să conducă o biserică, numiți și supraveghetori sau păstori. bisericii să se roage pentru el, iar ei să-l ungă cu ulei în numele Domnului. ¹⁵ Rugăciunea făcută cu credință îl va vindeca pe cel bolnav, iar Domnul îl va face bine. Și dacă a păcătuit, Dumnezeu îl va ridica. ¹⁶ Mărturisiți-vă unii altora păcatele pe care le-ați făcut și rugați-vă unul pentru celălalt, pentru ca Dumnezeu să vă vindece. Rugăciunea fierbinte a unui om drept are o mare putere, care se vede în efectele sale. ¹⁷ Ilie a fost un om ca și noi. El s-a rugat insistent să nu plouă, și în ținutul acela nu a plouat timp de trei ani și jumătate. ¹⁸ Apoi s-a rugat din nou și din cer a venit ploaie, iar pământul a adus roadă.

¹⁹ Fraților, dacă vreunul dintre voi se îndepărtează de adevăr și cineva îl aduce înapoi, ²⁰ să știe că cine întoarce un păcătos de la căile lui greșite, va salva sufletul acelui om de la moarte și va face ca multe păcate să fie acoperite.