Mateo
Bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena Mateoba b̶ʉd̶a
Jesús baara nibabarii Mateoba nau karta b̶ʉsii. Mateo ara mau Leví abachid̶au. Mateoba Romad̶ebena baita chi nejarra pe b̶uabachid̶e Jesusba ichi iusii (9:9-13). Waabenarãmaarã, Mateoba chi bed̶ea bia karta Marcosba b̶ʉd̶a adauped̶a mau judiorã baita b̶ʉsii biꞌia aude kuitaad̶amera Jesús ãchi mechiu nii maud̶e Dachi Akõreba ãchi Karibabarii deai jarad̶a.
Naa Mateoba b̶ʉsii Jesucristo Abrahamd̶ebena, Davidd̶ebena imid̶a ʉ̃rʉbena (1:1-18), Jesús adaud̶a ʉ̃rʉbena (1:19—2:23), Juanba Jesús boro ead̶a ʉ̃rʉbena (3:1-17) maud̶e jʉbawãe niiba Jesús kachiruad̶e b̶aebii bad̶a ʉ̃rʉbena (4:1-11).
Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba Galilea mar kaita waud̶a ʉ̃rʉbena (4:12—14:12). Ed̶a b̶ʉ kub̶uu ichiba ead̶e jaradead̶a (5:1—7:29), ichiba chi unud̶akau waukuad̶a (8:1—9:38), ichiba jʉrʉ adaud̶arã 12 bʉikad̶a (10:1-42) maud̶e nebʉrʉ jaradead̶a (11:1—14:12).
Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba joma Galilea druad̶e kaitawẽ niid̶e jaradea b̶uad̶a ʉ̃rʉbena (14:13—17:21) maud̶e Galilead̶ebena Jerusalend̶aa wãaruud̶e jaradea b̶uad̶a ʉ̃rʉbena (17:22—20:34).
Kaad̶eare b̶ʉ kub̶uu Jesús Jerusalend̶e makad̶a ʉ̃rʉbena (21:1—28:20). Ed̶a b̶ʉ kub̶uu Jesusba saduceorã, fariseorã maud̶e waabenarã jidead̶a ʉ̃rʉbena (21:1—23:30), Dachi Akõreba ẽbẽrarã kastikai ʉ̃rʉbena (24:1—25:46), Jesús cruzd̶e biuped̶a chokae jiradud̶a (26:1—28:15) maud̶e ichid̶e ijãabadaurã puuru b̶eecha bʉikad̶a (28:16-20).
1Jesucristod̶eed̶ebena nabẽrarã
1Nau karta Jesucristo ʉ̃rʉbena. Jesucristo dachi nabẽrarã Abrahamd̶ebena maud̶e dachi rey Israeld̶ebena David naka neesii.1:1 Génesis 12:1-3; 2 Samuel 7:16.
2Abraham Isaac akõre basii.
Isaac Jacob akõre basii.
Jacob Judá akõre basii maud̶e chi ãbarãd̶e.
3Judá Fares akõre basii maud̶e Zarad̶e. Ãchi nawe Tamar basii.
Fares Esrom akõre basii.
Esrom Aram akõre basii.
4Aram Aminadab akõre basii.
Aminadab Naasón akõre basii.
Naasón Salmón akõre basii.
5Salmón Booz akõre basii maud̶e Rahab Booz nawe basii.
Booz Obed akõre basii maud̶e Rut Obed nawe basii.
Obed Isaí akõre basii.
6Isaí Israeld̶ebena Rey David akõre basii.
Rey David Salomón akõre basii maud̶e Urías wẽra Salomón nawe basii.1:6 2 Samuel 12:24.
7Salomón Roboam akõre basii.
Roboam Abías akõre basii.
Abías Asá akõre basii.
8Asá Josafat akõre basii.
Josafat Joram akõre basii.
Joram Uzías akõre basii.
9Uzías Jotam akõre basii.
Jotam Acaz akõre basii.
Acaz Ezequías akõre basii.
10Ezequías Manasés akõre basii.
Manasés Amón akõre basii.
Amón Josías akõre basii.
11Josías Jeconías akõre basii maud̶e ichi ãbarã akõre. Maarã panabachid̶au Babilonia puuru bid̶arãba israeld̶ebenarã poyaasid̶aud̶e maud̶e ãchi druad̶aa adoesid̶aud̶e.1:11 2 Reyes 24:8-16.
12Maarã Babilonia puurud̶aa wãped̶aad̶akare,
Jeconías Salatiel akõre basii.
Salatiel Zorobabel akõre basii.
13Zorobabel Abiud akõre basii.
Abiud Eliaquim akõre basii.
Eliaquim Azor akõre basii.
14Azor Sadoc akõre basii.
Sadoc Aquim akõre basii.
Aquim Eliud akõre basii.
15Eliud Eleazar akõre basii.
Eleazar Matán akõre basii.
Matán Jacob akõre basii.
16Jacob José akõre basii.
José María kima basii.
María Jesús nawe basii. Ara mau Jesús Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a abadau.
17Abrahamd̶eed̶ebena imiped̶aad̶arã 14 panasid̶au Rey David chi naweba adauruud̶aa. Davidd̶ebena imiped̶aad̶arã 14 panasid̶au israeld̶ebenarã Babilonia puurud̶aa adoesid̶aud̶aa. Maud̶e mamauba 14 panasid̶au Jesucristo chi naweba adauruud̶aa.
Jesucristo chi naweba adaud̶a
18Jesucristo chi naweba adaud̶a naka b̶uasii: chi nawe María bed̶ea dea b̶uasii José ome miakãid̶ayu. Maamina José ome ãbua b̶eei naed̶e, Dachi Akõre Jauriba María warr baraabisii. 19Chi kima José mukĩra jipa nibasiid̶eeba, María chũpea b̶ʉi basii jomaurã daad̶e kachirua berread̶amaaba. 20Maka kʉ̃risia b̶uud̶e Dachi Mechiud̶e ángel kamokaraad̶e Josemaa neeped̶a naka jarasii: «José, rey Davidd̶ebena need̶a, María warr adaui wapearã́se, mau wẽra warr baraasiid̶eeba Dachi Akõre Jaurid̶eeba. 21Mariaba warr ab̶a adaui. Mau warrba ichi puuru ãchi kachiruad̶ebena karibakuai. Maud̶eeba mau trʉ̃ Jesús b̶use».
22Mau joma makasii Dachi Mechiuba naa jarad̶a kĩra. Ichi baita berreabariiba naka jara b̶uasii:
23«Wẽra mukĩra adua nii warr baraai maabae warr ab̶a adaui.
Ẽbẽrarãba chi warr Emanuel trʉ̃ad̶ai».1:23 Isaías 7:14.
(Mau trʉ̃ jara b̶uu «Dachi Akõre dachi baara b̶uu»).
24Maud̶e José kamokaraa b̶uad̶a ʉ̃rʉmaped̶a Dachi Mechiud̶e angelba jarad̶a kĩra wausii. Maka María warr adausii. 25Maamina mau wẽra ome kãi b̶eebasii chi warr imina adauruud̶aa.1:25 Warr imina. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Chi warr adaud̶akare Joseba chi trʉ̃ Jesús b̶usii.
2Kuitaa jarabadaurãba Jesús ichiad̶e neeped̶aad̶a
1Belén puurud̶e Judea druad̶e chi naweba Jesús adausiid̶e Herodes chi Mechiu abadau chi rey basii.2:1 Mau Herodes «chi Mechiu» abachid̶au. Ichi ab̶aburu Mateo 2:1-22d̶e maud̶e Lucas 1:5d̶e unu panuu. Waabenarã ua b̶uabadaurã Herodes abadau ichid̶eeba neesid̶au. Mau ewarid̶e Jerusalén puurud̶e neesid̶au chi nuree ẽbẽrarã ʉmada neebariare. Maarã ẽbẽrarãba kuitaabachid̶au chi pusterrea kawa ichiaduud̶e. 2Maud̶e ãchiba id̶isid̶au:
—Nau druad̶e judiorã rey bai b̶uu chi wãwa adausii. Mau ¿sama b̶uma? Daiba ʉmada neebariare pusterrea ichid̶ebena unusid̶au.2:2 Números 24:17. Maud̶eeba dai neesid̶au ichimaa biꞌia berread̶ayua.
3Herodesba mau bed̶ea ũrisiid̶e kĩra kachiruasii, ichíturu judiorã rey basiid̶eeba. Herodesba kãare waui adua panuud̶eeba, Jerusalend̶ebenarã joma kĩra kachirua paneesid̶au. 4Maud̶e Herodesba joma paare mechiurã maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã iubiaped̶a id̶ikuasii:
—Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara b̶uad̶a ¿samaburu chi wãwa adaui b̶uma?2:4 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara b̶uad̶a. Mau griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Cristo. Mau chi trʉ̃wãe. Arameo bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Mesías.
5Ãchiba panausid̶au:
—Belén puuru nau Judea druad̶e chi wãwa adaui b̶uu. Mau ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabariiba naka jarasii:
6Belén puuru chi aude kaebeuwãema chi Judead̶ebena puuru audeara.
Mau puurud̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii ab̶a neei.
Mau jaradea ua b̶uabariiba mʉ puuru Israel nu uru b̶uai.2:6 Miqueas 5:2.
7Maabae Herodesba pusterrearã kuitaabadaurã mirubia iukuasii. Ãchimaa id̶isii chi pusterrea sakaed̶e unusid̶au chi wãwa adaud̶a ewari kuitaad̶ai baita. Maud̶e chi ewari jarasid̶au. 8Ãchi Belend̶aa bʉikasiid̶e Herodesba jarasii:
—Aria baaduud̶e chi warr ʉ̃rʉbena biꞌia id̶ísturu. Unuuduubʉrã, mʉʉmaa jarad̶e nésturu mʉa bid̶a ichimaa biꞌia berread̶e wãi baita.
9-10Herodesba maka jarasiid̶e ãchi wãsid̶au. Maabae chi pusterrea ʉmada neebariare unu panad̶a waya unusid̶au. Unusid̶aud̶e ãrea kĩrajʉʉsid̶au. Chi pusterrea ãchi naa kãribasii maabae apii nub̶eesii chi wãwa b̶uu kĩrapeta. 11Ded̶e ed̶a wãsid̶aud̶e chi wãwa chi nawe María ome b̶uu unusid̶au. Ara makʉd̶e õdarrd̶eeba kopaneesid̶au maabae chi warr chekemaa biꞌia berreasid̶au. Maabae ãchicha ãchi ne pebadau ewad̶aped̶a chi wãwamaa nee, ne tuwaa maud̶e kera mirra deasid̶au. 12Mau maad̶akare Dachi Akõreba kamokaraad̶e jarasii Herodesmaa wãd̶aabai. Maud̶eeba o ãyare wãsid̶au ãchi druad̶aa.
Egipto druad̶aa miru wãped̶aad̶a
13Ãchi wãsid̶aud̶e, Dachi Mechiud̶e ángel kamokaraad̶e neeped̶a Josemaa jarasii:
—Herodesba bichi wãwa jʉrʉ b̶uu beai baita. Jiraduped̶a bichi wãwa maud̶e chi nawe baara Egipto druad̶aa miru wã́sturu. Aria b̶eese ab̶a mʉʉba jaraaruud̶aa.
14Ara makʉd̶e José jiraduped̶a, María maud̶e chi warr baara ẽsabud̶e Egiptod̶aa wãsid̶au. 15Ãchi aria paneesid̶au ab̶a Herodes biuruud̶aa. Joma makasii Dachi Mechiuba jarad̶a kĩra. Ichi baita berreabariiba naka jarasii: «Mʉʉba mʉ warr iusii Egipto druad̶ebena neemera».2:15 Oseas 11:1.
Herodesba Belend̶ebena warrarã kenabiad̶a
16Herodesba kuitaasii pusterrea kuitaa jarabadaurãba ichi setaa kũruasid̶au. Maabae ãrea kĩruped̶a Belend̶ebena warrarã año ome baidia nuree joma kenabiasii. Ara kaitabena sid̶a kenabiasii. Maka wausii pusterrea kuitaa jarabadaurãba pusterrea unuped̶aad̶a ewari ichimaa jaraped̶aad̶ad̶eeba. 17Maka joma biꞌiwãe panasid̶au Dachi Akõre baita berreabarii Jeremiasba jarad̶a kĩra. Naka jarasii:
18«Ramá puurud̶e ũrisid̶au kĩrud̶eeba kĩra nomaa jẽa b̶uu maud̶e jirukaraa jẽa b̶uu.
Raquel ichi warrarã kakua maka jẽa b̶uasii.
Ichiba kʉ̃ria ʉratʉd̶ai kʉ̃riabasii ichi warrarãswãe b̶eesiid̶eeba».2:18 Jeremías 31:15.
José Egipto druad̶ebena waya need̶a
19Herodes biud̶akare José wabid̶a Egiptod̶e b̶uasii. Maud̶e Dachi Mechiud̶e ángel ichimaa kamokaraad̶e unubisii. 20Mauba maka jarasii:
—Bichi warr bead̶ai kʉ̃ria panad̶a biusid̶au. Maud̶eeba jiraduped̶a chi warr, chi nawe baara waya Israeld̶aa adoese.
21Ara makʉd̶e José jiraduped̶a ichi warr chi nawe baara Israeld̶aa adoesii. 22Maamina Joseba kuitaasii Arquelaoba ichi akõre Herodesba jaradea ua b̶uai bad̶amaarã Arquelaóturu jaradea ua b̶uabarii b̶eed̶a. Maud̶eeba araa wãi wapeasii. Maamina Dachi Akõreba ichimaa kamokaraad̶eeba jarad̶ad̶eeba Galilea druad̶aa wãsii. 23Aria baaruud̶e Nazaret puurud̶e b̶uad̶e wãsii. Joma makasii Dachi Akõre baita berreabadaurã jaraped̶aad̶a kĩra: “Ichi Nazaretd̶ebena ad̶ai”.2:23 Ichi Nazaretd̶ebena ad̶ai. Nazaret trʉ̃ hebreo bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Nezer. Mau bed̶ea jara b̶uu «bakuru tukud̶a». Isaías 4:2-6; 11:1-5; Jeremías 23:5-6; 33:14-18; Zacarías 3:8-10; 6:9-13.
3Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena b̶ʉd̶a
Marcos 1:1-8; Lucas 3:1-9,15-17; Juan 1:19-28
1Mau maad̶akare Juan chi Boro Eabarii Judea drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e jaradea kob̶eesii. 2Juanba naka jarabachii: «Bajãad̶e B̶uu neeruu ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai baita.3:2 Daniel 2:44. Maud̶eeba machiba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a ichimaa wã́sturu».
3Mau Juan ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarasii:
«Ẽbẽra drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e jĩwa berrea b̶uu:
“O jarésturu Dachi Mechiu biꞌia neemera. O ichi baita jipa wirua wáusturu”».3:3 Isaías 40:3.
4Juanba paru camello kara waud̶a jʉ̃bachii. Kʉrrd̶e ãnimara e waud̶a jʉ̃bachii.3:4 Juan chi Boro Eabariiba paru jʉ̃bachii nabẽraed̶e Dachi Akõre baita berreabarii Eliasba jʉ̃bachii kĩra. Sisi kobachii maud̶e moded̶ebena nidurr kũab̶ari b̶aa dobachii. 5Ẽbẽrarã Jerusalend̶ebenarã, joma Judea druad̶ebenarã maud̶e joma Jordán do kaita panad̶a Juanmaa wãbachid̶au. 6Ãchiba kachirua wauped̶aad̶a ichi daad̶e jarabachid̶au. Maabae Juanba ãchi Jordán dod̶e boro eakuabachii. 7Maka b̶uud̶e waabenarã Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadau neesid̶au Juanba boro eamera. Waabenarã fariseorã basii; waabenarã saduceorã basii. Maamina Juanba ãchi unuuruud̶e jarasii:
«Ẽbẽrarã dama kĩra nuree, ¿kaiba jarasma machi Dachi Akõre kĩruuruud̶e poyaa mirud̶ayu? 8Machiba wau panuud̶eeba unubísturu biawãra machi kachirua ida b̶ud̶aped̶a, Dachi Akõremaa neeped̶aad̶a. 9Kʉ̃risiarã́sturu Abrahamd̶ebena imiped̶aad̶ad̶eeba Dachi Akõreba kastikaabai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: “Dachi Akõreba kʉ̃riaibʉrã, cha b̶ee mo Abrahamd̶ebena imiped̶aad̶arã babiakuai”. 10Dachi Akõreba chaara uru b̶uu bakuru tutai baita. Joma bakuru bia chaud̶akau tukuaped̶a tʉbʉd̶e jirakuai.3:10 Ara mau kĩra Dachi Akõreba chi kachirua waubadaurã kastikakuai.
11»Mʉʉba baniaba machi boro ea b̶uu waabenarãmaa unubiad̶amera chi kachirua waud̶ai ida b̶uped̶aad̶a. Maamina mʉare ab̶a neei chi mʉ aude mechiu nii. Maud̶eeba ichiba jʉ̃rʉd̶e jʉ̃barii poyaa enai b̶uuwãe. Ichiba Dachi Akõre Jauri deai.3:11 Dachi Akõre Jauri deai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre Jauriba boro eai. Maamina ijãad̶awẽebʉrã kastikakuai.3:11 Kastikakuai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Aokooruuba boro eai.12Ichi juad̶e uru b̶uuba chi trigo ʉtaa jirakuabarii chi jãra ãyaa jãripuabii baita. Maabae chi trigo taa jãripuaped̶aad̶a chi pebariimarẽ pe nub̶ui maamina chi jãra tʉbʉchia kiikaud̶e baai».
Juanba Jesús boro ead̶a
13Mau ewarid̶e Jesús Galilea druad̶ebena Jordán dod̶aa neesii Juanba ichi boro eamera. 14Maamina Juanba Jesús boro eamaaba jarasii:
—Bichiaburu mʉ boro eai b̶uu. ¿Sakãe mʉʉmaa neeruma?
15Maud̶e Jesusba panausii:
—Anakʉd̶e bichiba wau b̶uu kĩra wause. Bibuara b̶uu waud̶ai joma Dachi Akõreba waubi b̶uu kĩra.
Maabae Juanba ijãasii. 16Jesús boro ead̶akare doed̶abena wãaruud̶e bajãa ewa wãsii. Maud̶e Dachi Akõre Jauri paloma kĩra ichi ʉ̃rʉ neeruu unusii. 17Bajãad̶ebena mimi ab̶a ũrisid̶au. Naka jarasii: «Nau chi mʉʉba kʉ̃ria inii. Mʉ ichi kakua ãrea kĩrajʉʉ b̶uu».3:17 Isaías 42:1-4.
4Jʉbawãe niiba Jesús kachiruad̶e b̶aebii chaa b̶uad̶a
1Maad̶akare Dachi Akõre Jauriba Jesús drua sirua wãꞌãe b̶uud̶aa adoesii. Jʉbawãe niiba b̶aebii chaa b̶uasii ichi kachiruad̶e b̶aemera. 2Jesús kowẽa b̶uasiid̶eeba 40 ewari maud̶e ẽsabud̶e, jarrbisia b̶uasii. 3Maka b̶uud̶e chi jʉbawãe nii neesii. Maabae ichiba jarasii:
—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, naarã moomaa jarase pan bamera.
4Maamina Jesusba panausii:
—Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Ko b̶uud̶éburu ẽbẽra chokae b̶uabai b̶uu, mau kãyabãra joma Dachi Akõreba jara b̶uu ijãa b̶uud̶eeba chokae nibai”.4:4 Deuteronomio 8:3.
5Maad̶akare chi jʉbawãe niiba Jesús Jerusalend̶aa adoesii, Dachi Akõre puurud̶aa. Aria Dachi Akõre de mechiu ʉtʉd̶aa adoesii. 6Maabae chi jʉbawãe niiba jarasii:
—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, namauba ed̶aa jĩidruse. Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu:
Dachi Akõreba ichi angelerã bʉikai bichi karibad̶amera.
Bichi ãchi juad̶e adaud̶ai bichi jʉ̃rʉ moomaa drʉbiimaaba.4:6 Salmos 91:11,12.
7Maud̶e Jesusba jʉbawãe niimaa panausii:
—Dachi Akõre bed̶ead̶e jara b̶uu: “Ne barikia waurã́se Dachi Mechiuba bichi karibai kuitaa”.4:7 Deuteronomio 6:16.
8Maad̶akare chi jʉbawãe niiba Jesús ea ʉtʉd̶aa adoesii. Aria nau druad̶e b̶ee puururã joma unubisii maud̶e puurucha ne bia b̶ee unubisii. 9Maabae chi jʉbawãe niiba jarasii:
—Bichi mʉ daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a mʉʉmaa biꞌia berrea b̶eeruubʉrã, nau joma mʉʉba bichimaa deai bichi juad̶e uru b̶uamera.
10Maud̶e Jesusba jʉbawãe niimaa jarasii:
—Satanás, namabena wãse, Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uud̶eeba: “Bichiba Dachi Mechiu, Dachi Akõréturu ãrea kʉ̃riáse. Ab̶a ichíturu ijãa b̶uase”.4:10 Deuteronomio 6:13.
11Maabae chi jʉbawãe nii Jesús jãkaabena wãsii. Maud̶e Dachi Akõre ángel bajãad̶ebenarã Jesusmaa need̶aped̶a ichi kobisid̶au.
Jesusba jaradea kob̶eed̶a
12Juan chi Boro Eabarii jʉ̃a uru panuu ũrisiid̶e Jesús Galilea druad̶aa waya wãsii. 13Maamina Nazaret puurud̶e b̶eebasii, Capernaum puurud̶éburu b̶uad̶e wãsii. Mau puuru mar iikaa b̶uu. Neftalid̶ebena neeped̶aad̶a Israel druad̶e b̶uu maud̶e Zabulond̶ebena neeped̶aad̶a drua kaita b̶uu. 14Makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarad̶a kĩra. Naka b̶ʉsii:
15«Chi Zabulón maud̶e Neftalí druad̶e b̶eerã, judiowãerã Galilead̶e b̶eerã,
mard̶aa wãbadau o kaita b̶eerã, Jordán do kĩare nureerã:
16Machi pãriud̶e duanasid̶au Dachi Akõre adua panad̶ad̶eeba.
Maamina id̶i ʉ̃d̶aad̶e panuu Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kuitaa panuud̶eeba.
Machi chokae panumina biud̶a kĩra duanabachid̶au.
Maamina id̶i ʉmada ʉ̃d̶aa neeruu kĩra Dachi Akõre biawãra ichi ʉ̃rʉbena machimaa kuitaabia b̶uu».4:16 Isaías 9:1-2.
17Mau ewari tõpe Jesusba naka jara nibasii: «Bajãad̶e B̶uu neeruu ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai baita.4:17 Daniel 2:44. Maud̶eeba machiba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a ichimaa nésturu».
Jesusba b̶eda jidaubadaurã iud̶a
18Jesús Galilea mar iikaa niid̶e mukĩra ome unusii. Ab̶a Simón basii, Pedro abadau. Chi ab̶abena chi ãba Andrés basii. Mau ẽbẽrarã b̶eda jidaubadaurã basiid̶eeba, mard̶e b̶ata nibasid̶au. 19Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉ baara wã́duru. Machiba b̶eda jidaubadau kĩra mʉʉba machimaa jaradeai ẽbẽrarã mʉʉmaa eneed̶amera.
20Ara makʉd̶e ãchi ãtarraya ida b̶ud̶aped̶a Jesús baara wãsid̶au. 21Mau naabe wãaruud̶e Jesusba maucha mukĩra ome unusii. Ab̶a Zebedeo warr Santiago basii. Maucha ab̶a chi ãba Juan basii. Maarã jãbad̶e chi akõre baara chi ãtarraya kõad̶a jʉ̃ʉkamaa panasid̶au. Maabae Jesusba ãchi iusii ichi ome wãd̶amera. 22Ara makʉd̶e ãchi jãba maud̶e chi akõre b̶ʉid̶aped̶a Jesús baara wãsid̶au.
Jesús Galilea druad̶e nibad̶a
23Jesús joma Galilea druad̶e nibasii. Judiorã araa ãbua imibadau decha jaradeabachii Bajãad̶e B̶uu neeruu ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena. Mau bed̶ea bia jaradead̶e wãaruucha joma ẽpermo nuree aribiabiabachii. 24Maud̶eeba ichi joma Siria druad̶ebenarãba trʉ̃ poasid̶au. Maud̶eeba ẽbẽrarãba joma barikiu ẽpermo nureerã eneebachid̶au, kakua puꞌua nuree, jai kachirua bara nuree, kakua wawaaduuba biꞌiwãe nuree maud̶e b̶akara suriidu nuree ichimaa eneebachid̶au. Jesusba ãchi joma aribiabibachii. 25Ãrea Galilead̶ebenarã, Decápolis druad̶ebenarã, Jerusalend̶ebenarã, Judead̶ebenarã maud̶e Jordán do kĩaraabenarã Jesús baara wãsid̶au.
5Jesusba dachi biꞌia panad̶ai jarad̶a
1Ẽbẽrarã ãrea unusiid̶e Jesús ead̶e ʉtaa wãped̶a akʉ b̶eesii. Maud̶e ichi baara nibabadaurã ichimaa neesid̶au. 2Maabae Jesusba naka jaradeadakasii:
3«Biꞌia panuu machi chi miichuburi nuree unubadau, Bajãad̶e B̶uuba machi ichi juad̶e ua b̶uud̶eeba.
4Biꞌia panuu machi kĩra nomaa nuree, Dachi Akõreba mau kĩra nomaa wãꞌaebiid̶eeba.
5Biꞌia panuu machi chi mechiu nuread̶ai baita jʉrʉd̶awẽa nuree, Dachi Akõreba machimaa nau iujãa joma deaid̶eeba.
6Biꞌia panuu chi sõd̶eeba jipa wau kʉ̃riabadau, machiba kʉ̃ria b̶ee Dachi Akõreba deaid̶eeba.
7Biꞌia panuu chi waabenarã kĩra chuburiabadau, Dachi Akõreba machi kĩra chuburiaid̶eeba.
8Biꞌia panuu sõd̶eeba Dachi Akõre báitaburu nuree, Dachi Akõre unud̶aid̶eeba.
9Biꞌia panuu jomaurã ome biꞌia kʉ̃riabadau maud̶e mau baita waubadau, Dachi Akõre warrarã ad̶aid̶eeba.
10Biꞌia panuu chi jipa nuree kakua waabenarãba biꞌiwãe paneebiabadau, Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶eeba.
11Machi mʉ kakua ẽbẽrarãba kachirua jaraaduubʉrã, kachirua wauduubʉrã maud̶e machi ʉ̃rʉbena setaa barikiu kachirua jaraaruud̶e, biꞌia panuu.
12Ãrea kĩrajʉʉ panésturu, machiba ne bia ãrea bajãad̶e uru panad̶aid̶eeba.
Ara mau kĩra nabẽraed̶e ewarid̶e bid̶a Dachi Akõre baita berreabadaurã ara mau kĩra wãraasid̶au biꞌiwãe paneebiad̶ai baita.
Tã maud̶e ʉ̃d̶aa
Marcos 9:49-50; Lucas 14:34-35
13»Machi nau iujãad̶e tã kĩra nuree.5:13 Tã kĩra nuree. Mau jara b̶uu «machi nau iujãad̶e panuu ẽbẽrarã bia duanad̶amera» maebʉrã «machiba nau iujãad̶ebenarãmaa Dachi Akõre kʉ̃risia jaradead̶ai». Maamina chi kuyaa wãꞌãeruubʉrã ¿saka waya kuyaa b̶eeima? Biꞌiwãe b̶eei. Bibuara b̶uu od̶e jiratad̶ai ẽbẽrarãba biraduad̶amera. 14Machi ʉ̃d̶aa kĩra nuree, nau iujãad̶e nureeba machi tãed̶eeba Dachi Akõre unubadaud̶eeba. Puuru ead̶e kub̶uu ¿saka merad̶aima? 15Maud̶e ʉ̃d̶aa koabarii koad̶akau cajón ekare mera nub̶ud̶ai baita. Mau kãyabãra koaduud̶e, ne kaebea ʉ̃rʉ ʉtʉ nub̶ud̶ai joma deed̶a panuurãba chi ʉ̃d̶aa unud̶amera. 16Ara mau kĩra ẽbẽrarã daad̶e biꞌia wáusturu ãchiba Dachi Akõre bajãad̶e b̶uumaa biꞌia berread̶amera.
Jesusba jaradead̶a Moisesba b̶ʉd̶a ʉ̃rʉbena
17»Kʉ̃risiarã́sturu mʉ neesii Moisesba b̶ʉd̶a maebʉrã Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a ida b̶ui baita. Mʉ mau kakua neebasii. Mau kãyabãra neesii ãchiba jara panuu joma biawãra waui baita. 18Mʉʉba biawãra jaraaruu: Bajãa maud̶e nau iujãa b̶uud̶eed̶e, ab̶au bid̶a letra ab̶a bid̶a ãyaa adaud̶aabai chi b̶ʉ kub̶uud̶ebena, ab̶a Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu joma makaaruud̶aa.5:18 Ab̶au bid̶a letra ab̶a bid̶a. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Tilde ab̶a bid̶a maud̶e letra ab̶a bid̶a.19Maud̶eeba ẽbẽra ab̶aba Dachi Akõreba waubi b̶uu bed̶ead̶ebena jara b̶uu kĩra wauwẽebʉrã, b̶aꞌãra wau b̶umina; maebʉrã waabenarãmaa maka jaradearuubʉrã mau bed̶ea ũribiabayua, mau ẽbẽra waabenarã audeara kaebeu b̶uai, Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu tãed̶e. Mau ãyaa ẽbẽra ab̶aba wauruud̶e mau bed̶ea jarad̶ad̶e jara b̶uu kĩra maud̶e waabenarãmaa jaradearuud̶e maarã bid̶a waud̶amera, mau waabenarã audeara Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu mechiu b̶uai. 20Mʉʉba biawãra jaraaruu: Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba wau panuu kãyabãra maud̶e fariseorãba wau panuu kãyabãra machiba jipa waud̶aabasiibʉrã, Bajãad̶e B̶uuba machi ichi juad̶e ua b̶uabai.
Jesusba kĩrubi ʉ̃rʉbena jaradead̶a
21»Machiba ũri panuu chi machi nabẽraed̶ebenarãmaa naka jarabachid̶au: “Mia bearã́se”.5:21 Éxodo 20:13. Maud̶e “Mia bearuubʉrã machi jaradea ua b̶uabadaurãba kastikad̶ai”.5:21 Deuteronomio 17:8.22Maamina mʉʉba jaraaruu: barikiu waabena ome kĩruuruubʉrã Dachi Akõreba kastikai. Barikiuba waabenamaa sũreena aaruubʉrã machi jaradea ua b̶uabadaurãba kastikad̶ai.5:22 Machi jaradea ua b̶uabadaurãba. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Sanedrín. Maarã judiorã mechiurã chi aude mechiu nuree. Araa ãbua imibachid̶au. Maud̶e barikiuba waabenamaa kachirua jaraaruubʉrã, Dachi Akõreba tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶aa wãbii.
23»Maud̶eeba bichi ãba bichi ome kĩru b̶uu kĩrabaaruubʉrã, bichiba ãnimara Dachi Akõre baita baa deabadaumaa wãaruubʉrã baa dearã́se. 24Mau kãyabãra chi ne baa deabadau kaita kub̶uped̶a bichi ãba ome biꞌia berread̶e wãse, kĩrabiad̶ai baita. Maabáeburu waya neeped̶a bichi ãnimara Dachi Akõre baita baa dease.
25»Bichiba waud̶a kakua bichi chi kĩramaabariiba chi juezmaa adoeruubʉrã, wabid̶a od̶e wãaruud̶e biꞌia berreáse ichi ome biꞌia paneed̶ai baita. Maka wauwẽebʉrã, ichiba juez juad̶e b̶ui. Maabae chi juezba chi nubariimaa jarai chi jʉ̃abadaud̶e jʉ̃a b̶umera. 26Mʉʉba biawãra jaraaruu: bichi jãmabena wãabai ab̶a bichiba deai b̶uu chi nejarra joma dearuud̶aa.
Junebena kima ome kãi b̶eei ʉ̃rʉbena jaradead̶a
27»Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Junebena miakãid̶a ome kãi b̶eed̶aabai”.5:27 Éxodo 20:14.28Maamina mʉʉba machimaa jaraaruu: mukĩra ab̶aba wẽra ichiaped̶a kʉ̃riaibʉrã ab̶aed̶e mau wẽra ome ichi sõd̶e kachirua wausii.
29»Maud̶eeba bichi dau jua biarebenaba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, chi dau ẽetaped̶a jiratase, mau kachirua waurãamera. Bichi kakuad̶ebena ab̶a wãꞌãerumina ewaricha Dachi Akõre ome b̶uai. Mau bibuara b̶uu Dachi Akõreba joma bichi kakua tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e jiratai bad̶amaarã. 30Maud̶e bichi jua biarebenaba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, bichi jua b̶ʉatutaped̶a jiratase mau kachirua waurãamera. Bichi kakuad̶ebena ab̶a wãꞌãerumina ewaricha Dachi Akõre ome b̶uai. Mau bibuara b̶uu Dachi Akõreba joma bichi kakua tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e jiratai bad̶amaarã.
Jesusba jaradead̶a wẽra amaa ʉ̃rʉbena
Mateo 19:9; Marcos 10:11-12; Lucas 16:18
31»Maud̶e naka jarabadau: “Barikiuba ichi wẽra amaaruubʉrã, chi wẽramaa amaai baita karta deai b̶uu”.5:31 Deuteronomio 24:1.32Maamina mʉʉba jaraaruu: Barikiuba ichi wẽra junebena ome kãi b̶eewẽa b̶uu amaaruubʉrã, ichi wẽra junebena ome miakãiruubʉrã, Dachi Akõre daad̶e mau mukĩraba mau wẽramaa kachirua waubii b̶uu, chi wẽra junebena mukĩra ome kãi b̶eei b̶uud̶eeba. Maud̶e mukĩra ab̶aba mau amaad̶a wẽra ome miakãiruubʉrã, mau mukĩraba kachirua wau b̶uu.
Dachi Akõre daad̶e biawãra ne waui jarai ʉ̃rʉbena
33»Machia bid̶a ũri panuu chi machi nabẽraed̶ebenarãmaa naka jarabachid̶au: “Bichiba Dachi Mechiu daad̶e biawãra ne waui aaruubʉrã joma waui b̶uu”.5:33 Deuteronomio 23:21-23.34Maamina mʉʉba jaraaruu: ab̶au trʉ̃d̶e biawãra ne waud̶ai arã́sturu. Bajãa trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui arã́sturu, bajãa Dachi Akõre rey ãkau kĩra b̶uud̶eeba. 35Nau drua trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui arã́sturu, nau drua Dachi Akõre jʉ̃rʉ b̶ubarii kĩra b̶uud̶eeba. Maud̶e Jerusalén trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui arã́sturu, Jerusalén Dachi Akõre Rey puurud̶eeba. 36Maud̶e ara bichi trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui arã́se, bichi bud̶a ab̶a bid̶a poyaa torroabiibai b̶uud̶eeba maud̶e poyaa paimaabiibai b̶uud̶eeba. 37Machiba ne waud̶ai aaduubʉrã, wáusturu. Maud̶e waud̶aabai aaduubʉrã, waurã́sturu. Mau barikiu trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui jaraaruu kachiruad̶ebena nee b̶uu.
Bichi kachirua waud̶a dauchia jãadua b̶uai ʉ̃rʉbena
38»Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Ab̶auba chi ab̶au dau jimataaruubʉrã chi maka waud̶a sid̶a arab̶aud̶e chi dau jimatai.5:38 Levítico 24:20. Kid̶a b̶ʉapetaaruud̶e chi maka waud̶a sid̶a arab̶aud̶e chi kid̶a b̶ʉapetai”. 39Maamina mʉʉba jaraaruu: bichi kachirua wauruud̶e chũpea dauchia jãadua b̶uase. Barikiuba bichi kĩedarr jua biarebena sĩiruubʉrã, chi osob̶arebena sid̶a ʉmʉase sĩmera. 40Maud̶e nebʉrad̶e b̶uud̶e, ab̶auba bichi paru juakaa adauruubʉrã, sõbiad̶eeba bichi anab̶ari jʉ̃barii sid̶a ichimaa dease. 41Maud̶e ab̶auba ne chikʉa kilómetro ab̶a adoebiiruubʉrã, sõbiad̶eeba kilómetro ome adoese. 42Maud̶e ab̶auba bichimaa ne id̶iiruubʉrã, dease maud̶e ab̶auba id̶id̶auruubʉ̃ra wãakarã́se.
Dachi kĩramaabarii kʉ̃ria ʉ̃rʉbena
43»Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Bichi kõpaero kʉ̃riáse, maamina bichi kĩramaabarii kĩramaase”.5:43 Bichi kõpaero kʉ̃riáse. Kaiba waabenarãba dachi chi kĩramaa kĩramaad̶ai a jarad̶a kuitaad̶awẽa panuu. Levítico 19:18.44Maamina mʉʉba jaraaruu: machi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu. Chi machimaa kachirua jaraaduumaa biꞌia jarásturu; machi kĩramaa panuu biꞌia wáusturu.5:44 Chi machimaa kachirua...biꞌia wáusturu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu ãchi aid̶amera. 45Maka wauduubʉrã, machi bajãad̶ebena Akõre Mechiu warrarã panad̶ai. Mauba ʉmada koabibarii jomaurã ʉ̃rʉ; biꞌia nureerã ʉ̃rʉ maud̶e kachirua nureerã ʉ̃rʉ. Maud̶e ichiba kui chebibarii ichi bed̶ead̶e jara b̶uu kĩra waubadaurã ʉ̃rʉ, maud̶e ichi bed̶ead̶e jara b̶uu kĩra waud̶ai kʉ̃riad̶akau ʉ̃rʉ bid̶a. 46Machiba chi machi kʉ̃riabadáuturu kʉ̃ria panuubʉrã, ¿kãare Dachi Akõreba machimaa ne bia deaima? Maud̶e Romad̶ebenarã chi aude mechiu baita chi nejarra pebadaurã kʉ̃ria panuu ãchi kʉ̃ria uru panuurã. 47Maud̶e machiba ara machi ab̶aarakaurã́turu bia b̶uka aaduubʉrã, ¿ne aude bibuara waumaa panuma? Maud̶e Dachi Akõred̶e ijãad̶akau bid̶a ãchi ab̶aarakaurã maka waubadau. 48Maud̶eeba jomaurã kʉ̃riakuásturu machi Akõre bajãad̶e b̶uuba jomaurã kʉ̃ria b̶uu kĩra.
6Chi ne wãꞌãe nureerãmaa dead̶ai jaradead̶a
1»Kaubaa ne bia waud̶ai Dachi Akõre baita waabenarã daad̶e maarãba ichiad̶amera. Maka wauduubʉrã, machi Akõre bajãad̶e b̶uuba ichiba ne bia deabai. 2Bichiba ne wãꞌãe nureerãmaa ne kaebea deaduud̶e setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba maka waubadau kĩra waurã́se. Ãchiba ne kaebea deaduud̶e mau baita jarabadau judiorã araa ãbua imibadau ded̶e, puurud̶e bid̶a jomaurãba ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berreamera. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berread̶ai kʉ̃ria panuud̶eeba ab̶aburu mau uru b̶uai. Dachi Akõred̶ebena ne kaebea uru panad̶aabai. 3-4Bichiba ne wãꞌãe nureerãmaa ne kaebea dearuud̶e jĩwa jararã́se. Ab̶aumaa bid̶a nebʉrʉrã́se. Bichiba chũpea biꞌia wau b̶uu bichi Akõre Dachi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.6:3-4 Deai. Chi b̶ee kartad̶e versículo 3-4d̶e, 6d̶e maud̶e 18d̶e mau awara jara b̶uu «waabenarã daad̶e deai».
Jesusba jaradead̶a ʉtaa id̶id̶ai ʉ̃rʉbena
5»Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiruud̶e setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba waubadau kĩra waurã́se. Ãchiba judiorã araa ãbua imibadau ded̶e maud̶e puurud̶e bid̶a b̶ari nupaneed̶aped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ibadau ẽbẽrarãba biꞌia unud̶amera. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berread̶ai kʉ̃ria panuud̶eeba, mau berreaped̶aad̶áburu bia uru panad̶ai. Dachi Akõred̶ebena ne kaebea bia uru panad̶aabai. 6Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiruud̶e bichi ded̶e ed̶a wãse. Chi poraa jʉ̃aped̶a bichi du ab̶a bichi Akõremaa ʉtaa id̶ise. Bichiba chũpea bia wau b̶uu bichi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.
7-8»Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiruud̶e Dachi Akõred̶e ijãad̶akaurã kĩra waurã́se. Ãchiba arab̶au b̶es ãrea jarabadau kʉ̃risia panuud̶eeba ãrea ʉtaa id̶iiduud̶e, Dachi Akõreba biꞌia ũri b̶uu. Maamina machi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai naed̶e, ichiba kuitaa b̶uu machiba kãare kʉ̃ria panuu. 9Maud̶eeba Dachi Akõremaa naka ʉtaa id̶ísturu:
“Dai Akõre bajãad̶e b̶uu, bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara.
10Daiba kʉ̃ria panuu kãꞌãabariwãed̶e bichiba bichid̶irã bichi juad̶e ua b̶uai.
Kʉ̃ria panuu bichiba kʉ̃ria b̶uu nau iujãad̶ebenarãba waud̶ai, bajãad̶ebenarãba waubadau kĩra.
11Daimaa chiko dease ewaricha kod̶ai baita.
12Daiba kachirua wauped̶aad̶a perdonakuase, daimaa kachirua wauduu daiba perdonabadau kĩra.
13Dai kachiruad̶e b̶aebiarã́se, maumaarã kachiruad̶ebena karibase”.6:13 Kachiruad̶ebena. Mau bed̶ea poyaa jara b̶uu «jʉbawãe nii». [Bichiaburu joma bichi juad̶e ua b̶uu, joma poyaabarii maud̶e ewaricha chi mechiu nii.]6:13 Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.
14»Waabenarãba machi kachirua wauped̶aad̶a perdonaaduubʉrã, machiba kachirua wauped̶aad̶a machi Akõre bajãad̶e b̶uuba perdonai. 15Maamina waabenarãba machimaa kachirua wauped̶aad̶a perdonad̶awẽebʉrã, machiba kachirua wauped̶aad̶a machi Akõre bajãad̶e b̶uuba perdonaabai.
Dachi Akõre baara b̶uayua kokau ewari ʉ̃rʉbena
16»Machiba Dachi Akõre baara b̶uayua chiko kod̶akau ewari wauduud̶e kĩra nomaa paneerã́sturu setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba waubadau kĩra. Ãchi mau kĩra panabadau jomaurãba kuitaad̶amera chiko kod̶akau ewarid̶e wau panuu. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berread̶ai kʉ̃ria panuud̶eeba, mau berreaped̶aad̶a kakua Dachi Akõreba ne bia aude uru panabiabai. 17Maamina bichiba chiko kod̶akau ewari waumaa b̶uud̶e bichi borod̶e kera ease maud̶e kĩedarr jeraase. 18Makarã ẽbẽrarãba kuitaad̶aabai bichiba chiko kod̶akau ewari wau b̶uu. Ab̶a bichi Akõréburu kuitaai. Bichiba ne bia mirubia wau b̶uu bichi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.
Ne bia bajãad̶e uru b̶uai ʉ̃rʉbena
19»Nau iujãad̶e ne ãrea uru panad̶ai jʉrʉrã́sturu. Nau iujãad̶ebena ne kaebea mokokoro chaubarii, simiaba ãribarii maud̶e nechiruabadaurã ed̶a wãd̶aped̶a chiruabadau. 20-21Mau kãyabãra machiba machi sõd̶eeba chi aude bibuara b̶uu kʉ̃riásturu. Maud̶eeba Dachi Akõreba kʉ̃ria b̶uu jʉrʉ́sturu ne bia bajãad̶e uru panad̶ai baita. Ara simiaba sĩkau, ne mokokoro chaukau maud̶e nechirurã poyaa ed̶a wãd̶akau.
Jesusba dau ʉ̃rʉbena jaradead̶a
22»Dachi dau ʉ̃d̶aa koabarii kĩra nii. Maud̶eeba bichi dau biꞌia niibʉrã ʉ̃d̶aad̶e nibai. 23Maamina bichi dau kachirua niibʉrã, kachiruad̶e unuwẽa nibai. Ara mau kĩra bichiba kachirua wauruubʉrã, bichiba ne biꞌia waui kʉ̃risia b̶umina, maamina biawãra pãriud̶e nii.
Kaima dachi chibari
24»Ab̶au bid̶a poyaa ichi chibari ome uru b̶uabai. Ome uru b̶uubʉrã ab̶a aude kʉ̃riai. Ab̶a baara wãi, maud̶e chi ab̶au b̶ʉi. Arab̶aud̶e chi nejarra barau nibai kʉ̃ria b̶uu poyaa Dachi Akõre ome b̶uabai.
Dachi Akõreba ichid̶irã nubarii
25»Maud̶eeba mʉʉba jaraaruu: machi saka panad̶ai, ãrea kʉ̃risiarã́sturu. Kʉ̃risiarã́sturu kod̶ai ʉ̃rʉbena, dod̶ai ʉ̃rʉbena maud̶e paru jʉ̃d̶ai ʉ̃rʉbena. ¿Chiko audeara dachi chokae panad̶ai biꞌia b̶uuwãeka? ¿Dachi kakua chi paru jʉ̃badau audeara biꞌia b̶uuwãeka? 26Ichiásturu, ibanarãba ne uud̶akau, ne junad̶akau maud̶e ne ped̶akau. Maamina machi Akõre bajãad̶e b̶uuba kobiabarii. ¿Dachi Akõre baita machi ibana audeara biꞌia nureewãeka? 27¿Kai machid̶ebena ãrea kʉ̃risia niid̶eeba waa chokae nibaima?6:27 Waa chokae nibaima. Waabenarãmaarã mau jara b̶uu «deseroa wari b̶uabai».28¿Sakãe paru kakua ãrea kʉ̃risiabadama? Ichiásturu nepono saka waribarii. Trajakau maud̶e paru kakau. 29Maamina mʉʉba jaraaruu: dachi nabẽraed̶ebena rey Salomón ãrea barau nibasmina nepono kĩra mipitaa jʉ̃ka basii.6:29 Salomón. 1 Reyes 10:4-7,23-25.30Id̶ibae sirua moded̶e unubadau. Norema baabadamina Dachi Akõreba biꞌia ponobibarii. Maud̶eeba ¿ichiba machimaa paru bibuara b̶uu deawẽka machiba mau jʉ̃d̶amera? ¿Sakãe machiba ijãad̶awẽma ichiba karibai b̶uu?
31»Maud̶eeba ãrea kʉ̃risiarã́sturu kod̶ai ʉ̃rʉbena, dod̶ai ʉ̃rʉbena maud̶e paru jʉ̃d̶ai ʉ̃rʉbena. 32Dachi Akõred̶e ijãad̶akau nuree bid̶a kʉ̃risiabadau, maamina machi Akõre bajãad̶e b̶uuba kuitaa b̶uu machiba kãare nista panuu. 33Maud̶eeba machiba jʉrʉ́sturu Dachi Akõreba machi ichi juad̶e ua b̶uai, ichid̶irã baara. Kauwa panásturu ichiba waubi b̶uu waud̶ai. Maka machiba wãꞌãe panuu ichiba joma mau deai. 34Nubenad̶e ãrea kʉ̃risiarã́sturu, nu bid̶a Dachi Akõreba machi nu b̶uaid̶eeba. Ewaricha ne kʉ̃risiai baraai.
7Waabenarã ʉ̃rʉbena kachirua berreabadau
1»Ab̶auba kachirua waud̶a ʉ̃rʉbena jararã́sturu, ab̶au bid̶a machiba kachirua wauped̶aad̶a ʉ̃rʉbena jararãamera. 2Machiba waabenarãba kachirua wauped̶aad̶a ichiabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi ichiai. Chi ab̶au biꞌiawãe b̶uu a jarabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi biꞌiawãe panuu ai.7:2 Chi ab̶au biꞌiawãe b̶uu a jarabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi biꞌiawãe panuu ai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Waabenarã chaabadau kĩra, ara mau kĩra machi chaad̶ai.3¿Sakãe nejarr ab̶au daud̶e b̶uu ichiabadama? ¿Sakãe bakuru waib̶ʉa machi daud̶e b̶uu ichiad̶akama? 4Bakuru waib̶ʉa bichi daud̶e b̶uu unuwẽebʉrã ¿sakaburu ab̶aumaa naka jaraima: “Nejarr bichi daud̶e b̶uu mʉʉba aub̶arii”? 5¡Bichi setaa ẽbẽra bia nii abarii! Naa bakuru waib̶ʉa bichi daud̶e b̶uu aub̶arise. Maka poyaa unui nejarr ab̶au daud̶e b̶uu aub̶arii baita. Ara mau kĩra bichiba kachirua wau b̶uu ida b̶use. Makaburu waabenarã poyaa aid̶ai.
6»Dachi Akõre baita b̶uu usarãmaa dearã́sturu ara machi kaabiabayua. Machi perla chi nejarr ãrea id̶ibadau sinamaa dearã́sturu ʉ̃rʉ tʉarãad̶amera.7:6 Mau jara b̶uu «Waabenarãba Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶ai kʉ̃riaduubʉrã, ãchimaa wa ed̶a jaradearã́sturu. Jaradeaduubʉrã machi kachirua waud̶ai».
Jesusba jaradead̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶amera
7»Machiba wãꞌãe panuu Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panásturu; maabae ichiba machimaa deai. Jʉrʉ panásturu; ichiba unubiai. De poraad̶e iústuru; maud̶e chi poraa ewabarii kĩra, maka ichiba deai. 8Chi ʉtaa id̶i b̶uuba uru b̶uaika. Chi jʉrʉ b̶uuba unui. Chi poraad̶e iuruumaa ewai, ne kaebea deai baita. 9Warrba pan id̶iiruud̶e ¿chi akõreba mo deaika? 10Warrba b̶eda id̶iiruud̶e ¿chi akõreba dama deaika? 11Machi chi kachirua nureeba machi warrarãmaa ne kaebea dead̶ai kuitaa panuubʉrã, ¿machi Akõre bajãad̶e b̶uuba chi ʉtaa id̶i panuumaa ne kaebea bia deabai b̶uka? 12Machiba kʉ̃ria panuu waabenarãba machimaa biꞌia waud̶ai. Maud̶eeba, ara mau kĩra machiba waabenarãmaa biꞌia wáusturu, Moisesba b̶ʉd̶ad̶e maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉd̶ad̶e maka jara b̶uud̶eeba.
Poraa pĩchua
13-14»Machi chi poraa pĩchua nub̶uud̶e wã́sturu. Tʉbʉchia kiikau poraa jõparrea nub̶uu. Chi o sid̶a jõparrea b̶uud̶eeba, aria ãrea ed̶a wãbadau. Maamina chi poraa pĩchua nub̶uu, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai baita. Chi o pĩchua b̶uud̶eeba chaarea b̶uu wãi baita. Mau o ãreaba unud̶akau.
Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau
15»Kauwa panásturu. Waabenarãba setad̶eeba Dachi Akõre baita berreabadau abadau. Ãchiba biawãra kĩra jaradeabadau maamina maka panuu ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ida b̶ud̶amera. 16-17Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau. Bakuru biaba nejõo bia chaubarii maamina bakuru kachiruaba nejõo kachirua chaubarii. ¿Bakuru ʉri id̶aad̶ebena uva junai b̶uka? ¿Maebʉrã nepono ʉri id̶aad̶ebena higo jõ junai b̶uka?7:16-17 Kajuma bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: cardo.18Bakuru biaba nejõo kachirua chaukau maud̶e bakuru kachiruaba nejõo bia chaukau. 19Bakuru chaukaubʉrã tutad̶aped̶a baatabadau. 20Ara maka machiba kuitaad̶ai chi biawãra Dachi Akõre baita berreabadaurã maebʉrã chi biawãrawãe nuree ãchiba wau panuud̶eeba.7:20 Kajuma bed̶ead̶e naka b̶u kub̶uu: Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau.
Jesús trʉ̃d̶eeba ne barikia wau panuu
21»Ẽbẽrarãba mʉ ãchi Mechiu abadamina Bajãad̶e B̶uu juad̶e joma panad̶aabai. Mʉ chacha bajãad̶e b̶uuba ijãabadáuturu ichi juad̶e ua b̶uai. 22Ichiba kastikai ewarid̶e ãreaba mʉʉmaa jarad̶ai: “Dai mechiu, Dai mechiu, daiba bichi trʉ̃d̶eeba berreabadau, bichi trʉ̃d̶eeba chi jai kachirua nuree duabʉikasid̶au maud̶e bichi trʉ̃d̶eeba ne wausid̶au ẽbẽrarãba ãchid̶eeba poyaa waud̶akau”. 23Maud̶e mʉʉba arakʉd̶e jaraaruu: “Kachirua waubadaurã, ãyaa wã́sturu. Mʉʉba machi unukau”.
De ome ʉ̃rʉbena
24»Maud̶eeba barikiuba mʉ bed̶ea ũriped̶a ijãaruubʉrã, nau kĩra b̶uai: ẽbẽra kʉ̃risia kuitaa b̶uuba ichi de mo ʉ̃rʉ wausii. 25Maud̶e kui che kob̶eesii, pũatu ãrea pũatu kob̶eesii maud̶e do chesii, maamina chi de b̶aebasii mo ʉ̃rʉ wau kub̶uasiid̶eeba. 26Maamina mʉ bed̶ea ũriped̶a wauwẽebʉrã, nau kĩra b̶uai: ẽbẽra kʉ̃risiaswãe niiba ichi de ibud̶e wausii. 27Maud̶e kui che nub̶eesii, pũatu ãrea pũatu nub̶eesii maud̶e do che nub̶eesii. Mauba ichi de teataped̶a joma wãꞌãe b̶ari b̶eesii».
28Jesusba joma jaradeasiid̶e ẽbẽrarãba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. 29Chi Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã kĩra jaradeaka basii. Maumaarã ãrea kuitaa b̶uud̶eeba arakʉd̶e jaradea b̶uasii.
8Jesusba kakua chau nii anibid̶a
1Jesús ead̶ebena ed̶aa neesiid̶e ẽbẽrarã ãrea ichi kaad̶e neesid̶au. 2Maka b̶uud̶e ẽbẽra kakua chau nii Jesusmaa neesii.8:2 Id̶ibaebenarãba Jesús ewarid̶e kakua chau nii jai saka b̶uasii adua panasii. Maamina judiorãmaarã, Dachi Akõréburu poyaa aribiabii b̶uasii. Números 12:9-12; 2 Reyes 5:7. Mau awara ab̶a kakua chauba ẽpermo b̶uasiibʉrã, ãrea kĩrakaya b̶eebachii. Mau ãyaa b̶uad̶e wãi b̶uabachii. Levítico 13:45-46. Õdarrd̶e kob̶eeped̶a naka chi chuburia id̶isii:
—Mʉ Mechiu, bichiba kʉ̃ria b̶uubʉrã, mʉ poyaa aribiabii.
3Maud̶e Jesusba chi ẽbẽra jua ʉ̃rʉ kub̶uped̶a jarasii:
—Maka wau kʉ̃ria b̶uu. ¡Aribiáse!
Ara makʉd̶e mau kakua chau nii bad̶a anisii. 4Jesusba ichimaa jarasii:
—Bichi chi kakua anid̶a ab̶aumaa bid̶a jararã́se. Maumaarã judio paaremaa wãse bichi chi kakua anid̶a unumera. Maabae Moisesba jarad̶a kĩra ne kaebea dease.8:4 Levítico 14:1-32. Maka ẽbẽrarãba kuitaad̶ai bichi biawãra aribiad̶a.
Jesusba chi kokoroa baita bari trajabarii aribiabid̶a
5Maabae Jesús Capernaum puurud̶aa wãsii. Ara basiid̶e Romad̶ebena kokoroarã jaradea ua b̶uabarii ichimaa neesii. Mauba naka chi chuburia id̶isii:
6—Mʉ Mechiu, chi mʉ baita trajabarii mʉ ded̶e b̶uu. B̶akara suriidu b̶uud̶eeba kʉd̶ad̶e ãrea biꞌiwãe b̶uu.
7Maud̶e Jesusba jarasii:
—Ichimaa wãaruu aribiabid̶e.
8Maamina kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba jarasii:
—Mʉ mechiu, mʉ bichi kĩra biꞌia niiwãed̶eeba, mʉ ded̶e neebai b̶uu. Maamina bichiba jamareeba berrearuubʉrã mʉ baita bari trajabarii aribiabii. 9Ara mau kĩra mʉ jaradea b̶uabariiba jara b̶uu mʉʉba ijãai b̶uu. Maud̶e mʉʉba jara b̶uu kokoroarã mʉ juad̶e nureerãba ijãad̶ai panuu; mʉʉba ab̶aumaa nébad̶e aaruud̶e neebarii; wã́bad̶e aaruud̶e, wãbarii; maud̶e mʉ baita bari trajabariimaa naka wáubad̶e aaruud̶e arab̶aud̶e ichiba waubarii.
10Jesusba mau ũrisiid̶e biꞌia kʉ̃risiasii. Maabae ichi baara wãaduumaa jarasii:
—Biawãra machimaa jaraaruu: nau ẽbẽraba ãrea ijãa b̶uu kĩra Israeld̶ebena ab̶a bid̶a unukau. 11Mʉʉba machimaa jaraaruu: drua ʉmada neebariared̶ebena maud̶e drua ʉmada b̶aebariared̶ebena imid̶ai. Maarã dachi nabẽraed̶ebenarãba Abraham ome, Isaac ome, Jacob ome Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶e ko akʉ paneed̶ai. 12Maamina Dachi Akõreba ẽbẽrarã chi naa jʉrʉ adau kʉ̃ria b̶uad̶a pãriud̶aa duabʉikai. Aria kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai.
13Maabae Jesusba kokoroarã jaradea ua b̶uabariimaa jarasii:
—Deed̶aa wãse. Bichiba ijãa b̶uu kĩra mʉa waui.
Ara makʉd̶e chi kokoroarã jaradea ua b̶uabarii chi chibari baita bari trajabarii aribiasii.
Jesusba Simón Pedro pakõre aribiabid̶a
14Maabae Jesús Pedro deemaa wãsii. Ed̶a wãsiid̶e Pedro pakõre kʉamiaba kʉd̶ad̶e b̶uu unusii. 15Jesusba mau wẽra jua wausiid̶e, chi kʉamia duusii. Maabae jiraduped̶a ãchimaa chiko kobiasii.
16Kiusiid̶e ẽbẽrarãba, ãrea ẽpermo nuree Jesusmaa eneesid̶au. Maud̶e Jesusba jaraaruuba chi jai kachiruarã joma duabʉikasii maud̶e ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 17Makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarad̶a kĩra. Naka jarasii: «Dachi chi pira b̶uad̶a wãꞌãebisii maud̶e dachi ẽpermo panad̶a aribiabiasii».8:17 Isaías 53:4.
Jesús baara wãd̶ai kʉ̃ria panad̶a
18Jesusba ẽbẽrarã ãreaba ichi ad̶u jʉ̃a uru panuu unusii. Maud̶eeba ichi baara nibabadaurãmaa mar kĩaraa wãd̶ai asii. 19Maamina wãd̶ai naed̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii Jesusmaa neesii. Mau ẽbẽraba jarasii:
Jaradeabarii, bichi wãaruumaa mʉ bichi ome wãi.
20Jesusba ichimaa jarasii:
—Usa moded̶ebena de bara nii maud̶e ibana de bara nii, maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a sama kãi nub̶uai wãꞌãe b̶uu.
21Maud̶e ab̶a ichi baara niiba jarasii:
—Mʉ Mechiu, bichi ome wãi naed̶e ida mʉ chacha jau b̶ud̶e wãbise.8:21 Waabenarãmaarã mau ẽbẽraba jara b̶uu «Bichi baara wãi naed̶e, mʉʉba esed̶aui mʉ chacha biuruud̶aa».
22Jesusba ichimaa jarasii:
—Mʉ ome wãse. Chi biuped̶aad̶aba chi biud̶arã jau b̶ud̶ai panuu.8:22 Chi biuped̶aad̶aba chi biud̶arã jau b̶ud̶ai panuu. Jesusba biud̶a jau b̶ud̶ai ʉ̃rʉbena jara b̶uwãema. Maumaarã ara ãchiba wau kʉ̃ria panuu kĩra wau b̶ee kastika b̶uu.
Jesusba pũaturã maud̶e mar mechiu apiibid̶a
23Maabae Jesús jãbad̶e atausiid̶e ichi baara nibabadaurã wãsid̶au. 24Mau maka b̶uud̶e mar ʉ̃rapeba wãkarãad̶easii. Mar ãrea ʉ̃rapeba chi jãba taawãbii kĩra kob̶eesii. Maumisa Jesús kãi nub̶uasii. 25Maud̶eeba ichi baara nibabadaurãba ʉ̃rʉmad̶aped̶a jarasid̶au:
—¡Dai Akõre Mechiu, dai karibase! ¡Dachi taawãmaa panuu!
26Jesusba panausii:
—¿Sakãe wapea panuma? ¡Machi biꞌia ijãad̶awẽa panuu!
Jaraped̶a, maabae chi pũatu iadaasii maud̶e mar ʉ̃rapemaa. Ara makʉd̶e chi mar joma apii nub̶eesii. 27Maud̶e ãchi kãare kʉ̃risiad̶ai adua paneesid̶au. Naka jarasid̶au:
—¿Nau kaima? Pũaturãba maud̶e mar bid̶a ichi bed̶ea ijãa panuu.
Jesusba jai kachiruarã duabʉikad̶a
28Maabae mar kĩaraa wãd̶aped̶a Gadara druad̶e neesid̶au. Maabae aria ẽbẽra ome jai kachirua bara panuu jau b̶ubadaumare chob̶ea nub̶uud̶ebena Jesusmaa neesid̶au. Maarã kĩra kachirua ãrea panasiid̶eeba, ẽbẽrarã mau od̶e poyaa wãd̶aabai b̶uasii. 29Maud̶e Jesusmaa jĩwa b̶ia jarasid̶au:
—¡Dachi Akõre Warr!8:29 Dachi Akõre Warr. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre Warr Jesús. ¿Sakãe dai joe b̶uma? ¿Dai biꞌiwãe panabiai ewari neei naed̶e, bichi neeruka?
30Mau kaita sina ãrea komaa duanasid̶au. 31Maud̶eeba chi jai kachiruarãba Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au:
—Bichiba dai duabʉikaaruubʉrã, sina kakuad̶e ed̶a wãbiáse.
32Maud̶e Jesusba jarasii:
—Wã́sturu.
Maabae mau jai kachiruarã mau ẽbẽrarã kakuad̶ebena wãd̶aped̶a sina kakuad̶e ed̶a wãsid̶au. Ara makʉd̶e chi sina pira wãurid̶aped̶a eakarrd̶ebena doed̶aa jĩichoad̶aped̶a ʉ̃yaba jãri kinisid̶au. 33Mau sina nu panad̶a pira wãsid̶au. Ãchi puurud̶e need̶aped̶a ẽbẽrarã jai kachirua bara nuree unuped̶aad̶a joma nebʉrʉsid̶au. 34Maud̶eeba joma chi puurud̶ebenarã Jesús b̶uumaa neesid̶au. Unusid̶aud̶e Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au ãchi druad̶ebena ãyaa wãmera.
9Jesusba ẽbẽra b̶akara bʉʉ nii aribiabid̶a
1Jesús jãbad̶e atauped̶a waya mar kĩaraa wãped̶a ichi b̶uabarii puurud̶aa neesii. 2Aria ẽbẽra ab̶a b̶akara bʉʉ nii ichi jira adoebadaud̶e Jesusmaa eneesid̶au. Jesusba unusiid̶e mau ẽbẽra eneeped̶aad̶aba biawãra ijãa panuu ichiba chi b̶akara bʉʉ nii poyaa aribiabii b̶uu. Maud̶eeba Jesusba chi b̶akara bʉʉ niimaa jarasii:
—Kĩrajʉʉse kũudrãa, bichiba kachirua waud̶a mʉʉba perdonasiid̶eeba.
3Aria Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã chi waabenarã duanasid̶au. Maarãba kʉ̃risiasid̶au: «Ichiba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua berrea b̶uu». 4Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasii. Maud̶eeba jarasii:
—Machiba ¿sakãe kachirua kʉ̃risia panuma?9:4 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Machi sõd̶e.5Machimaarã ¿sãu bed̶ea aude chaarea b̶uma jarai baita? ¿Bichi kachirua waud̶a perdonasii ai maebʉrã nau ẽbẽra b̶akara bʉʉ nii jiradubiped̶a nibabii? 6Dachi Akõreba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a b̶usii nau druad̶e panuuba kachirua waubadau perdonabiamera. Mau machimaa unubiai.
Ara makʉd̶e chi b̶akara bʉʉ niimaa naka jarasii:
—Jiraduse. Chi bichi jira adoebadau adauped̶a deed̶aa wãse.
7Ara makʉd̶e chi b̶akara bʉʉ b̶uad̶a jiraduped̶a deed̶aa wãsii. 8Mau unusid̶aud̶e chi aria duanuu pera duanuu kĩra bara b̶eesii.9:8 Pera duanuu kĩra bara b̶eesii. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. Maamina Dachi Akõremaa bed̶ea bia berreasid̶au, ichiba chi poyaabarii ẽbẽramaa deasiid̶eeba, kakua kachirua panuu aribiabimera.
Jesusba Mateo iud̶a
9Jesús mamabena wãaruud̶e ẽbẽra Mateo abadau unusii. Mau ẽbẽra Romad̶ebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra deabadau ded̶e akʉ b̶uasii. Jesusba Mateomaa jarasii: «Mʉ ome nibase».
Ara makʉd̶e Mateo jiraduped̶a Jesús ome wãsii.
10Mau maad̶akare Jesús Mateo ded̶e ko b̶uasii. Jesús baara nibabadaurã, Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã maud̶e kachirua waubadaurã Jesús baara komaa duanasid̶au. 11Waabenarã fariseorãba mau unusid̶au. Maud̶eeba Jesús baara nibabadaurãmaa id̶isid̶au:
—Machi jaradeabarii ¿sakãe Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã baara maud̶e waabena kachirua waubadaurã baara ko akʉ b̶uma?
12Ãchiba maka id̶iiduud̶e Jesusba ũriped̶a jarasii:
—Ẽpermo nureeba ʉrrmid̶ia deabarii jʉrʉd̶akau. Maumaarã chi ẽpermo nuréburu jʉrʉbadau. 13Nau bed̶eaba kãare jara b̶uu kuitaad̶e wã́sturu: “Ãnimara baa dead̶ai bad̶amaarã mʉʉba kʉ̃ria b̶uu machiba waabenarã kĩra chuburia panad̶ai”.9:13 Oseas 6:6. Mʉ, chi jipa nuree iui baita need̶awãe, maumaarã chi kachirua waubadaurã́turu iui baita nee b̶uu Dachi Akõremaa need̶amera.9:13 Dachi Akõremaa need̶amera. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.
Chi Dachi Akõre baara b̶uayua kokau ewari ʉ̃rʉbena
14Mau maad̶akare Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurã Jesusmaa need̶aped̶a id̶isid̶au:
—Dai maud̶e fariseorã baarauba chiko kod̶akau ewari waubadau, maamina bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe maka waud̶akama?
15Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mukĩra kãibadau kĩrajʉʉ ewari wau b̶uud̶e ¿kai kĩra nomaa b̶uaima? Mau mukĩra wabid̶a ichiba iukuad̶a ome b̶uumisa kĩrajʉʉ panad̶ai. Maamina ewari ab̶ad̶e waabena ẽbẽrarãba ichi ãyaa adoed̶ai. Maabáeburu ichiba iud̶arãba chiko kod̶akau ewari waud̶ai.
16»Ab̶au bid̶a paru wid̶id̶ebena b̶aꞌãra tõobai, paru soremaa kaapirui baita. Makaaruubʉrã, chi paru wid̶i araa chiraduuruuba chi paru sore aude kõai. 17Maud̶e ab̶au bid̶a uva b̶aa wid̶i ãnimara e waud̶a sored̶e tʉd̶akau. Maka wauduubʉrã b̶aaka kob̶eeruud̶e chi ãnimara e waud̶a chi sore tojĩidrʉi. Maabae chi uva b̶aa eawãi, maud̶e chi ãnimara e waud̶a ãrii. Maud̶eeba uva b̶aa wid̶i ãnimara e waud̶a wid̶id̶e tʉd̶ai panuu. Maka omea dauchia jãadua choroa panad̶ai.9:17 Maud̶eeba Jesusba kuitaabisii ichiba jaradead̶a ãchi nabẽraed̶ebena kʉ̃risia ome arab̶aud̶e jaradeakau.
Jesusba wẽrakau aribiabid̶a
18Jesusba maka jaradeamaa b̶uud̶e judiorã chi karr mechiu neesii. Mau ẽbẽra Jesús daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a jarasii:
—Mʉ kau ara ʉ̃ra biusii. Maamina bichi wãaruubʉrã maud̶e bichi jua jãu ʉ̃rʉ kub̶uuruubʉrã waya chokae nibabii.
19Jesús jiraduped̶a mau ẽbẽra ome wãsii. Maud̶e chi baara nibabadaurã wãsid̶au. 20Mau wãaduu nid̶aud̶e wẽra ab̶a 12 año oamia inii Jesusmaa ara kaita wãped̶a kaad̶eeba, ichi anab̶ari jʉ̃barii i wausii». 21Maka wausii kʉ̃risiaped̶a mau anab̶ari jʉ̃barii wauruuba ichi aribia b̶eei. 22Jesusba waya ekarrnaa ichiaped̶a mau wẽra unusiid̶e naka jarasii:
—Kau, kĩrajʉʉse. Bichiba biawãra ijãasiid̶eeba aribiasii.
Ara makʉd̶e mau wẽra aribiasii.
23Jesús chi karr mechiu ded̶e neesiid̶e purrsiru chaabadaurã maud̶e b̶ia jẽabadaurã unusii.9:23 Israeld̶ebenarãba purrsiru chaabadaurãmaa, kĩra nomaa jẽabadaurãmaa bid̶a chi nejarra deabachid̶au kariiduuba kĩra nomaa jẽad̶e need̶amera.24Jesusba jarakuasii:
—Awara wãurísturu. Nau wẽrakau biuwẽa b̶uu. Bari kãi nub̶uu.
Maud̶eeba ẽbẽrarãba ichimaa ichiad̶aped̶a ʉisid̶au. 25Maamina ẽbẽrarã duabʉikaped̶a Jesús deed̶a ed̶a wãsii. Maabae chi wẽrakau juad̶e jidauped̶a jiradubisii. 26Jesusba waud̶a ʉ̃rʉbena joma mau druad̶e ũrisid̶au.
Jesusba dau pãriu nuree aribiabiad̶a
27Jesús mamabena wãsiid̶e dau pãriu nid̶au ome ichi kaad̶e b̶ia neesid̶au. Mau ẽbẽrarãba b̶ia kopanuuba jarasid̶au:
—¡Jesús, Davidd̶ebena need̶a, dai kĩra chuburiáse!
28Jesús deed̶aa neesiid̶e, mau dau pãriu nid̶au ichimaa ara kaita neesid̶au. Maabae Jesusba ãchimaa id̶isii:
—¿Machiba biawãra ijãa panuu kĩra mʉʉba machi poyaa aribiabiai b̶uu?
Ãchiba panausid̶au:
—Maerã, dai mechiu.
29Maabae Jesusba ãchi dau wauped̶a jarasii:
—Mʉʉba waui machiba ijãa panuu kĩra.
30Ara makʉd̶e unu kopaneesid̶au. Maabae Jesusba kĩrud̶eeba jarasii mau ʉ̃rʉbena ab̶aumaa bid̶a nebʉrʉrãad̶amera. 31Maamina arabena wãaduud̶e Jesusba ãchi ome waud̶a mau druad̶e jarad̶e wãsid̶au.
32Biawãra dau pãriu panad̶a wãaduu nid̶aud̶e ẽbẽra bosara nii maud̶e jai kachirua inii eneesid̶au. 33Jesusba mau jai kachirua duabʉisiid̶e chi bosara nibad̶a berrea kob̶eesii. Mau unusid̶aud̶e, chi aria panad̶aba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basiid̶eeba jarasid̶au:
—¡Israeld̶e wabid̶a nau unud̶akau!
34Maamina fariseorãba jara duanasid̶au:
—Jãu Jesusba jai kachirua duabʉibarii, jai kachiruarã karrba mau poyaabarii deasiid̶eeba.
Jesusba ẽbẽrarã kĩra chuburiad̶a
35Mau maad̶akare Jesús puuru mechiu b̶eecha maud̶e puuru kaebe b̶eecha nibabachii. Judiorã araa ãbua imibadau ded̶e chi bed̶ea bia jaradeabachii Bajãad̶e B̶uu neeruu ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena. Maud̶e joma ẽpermo nuree maud̶e chi kakua pira nuree aribiabiabachii. 36Ẽbẽrarã ãrea araa ãbua imi nub̶uu unusiid̶e kĩra chuburiasii, miichuburi panasiid̶eeba, kĩra nomaa panasid̶aud̶eeba, oeja nubariiwãe nuree kĩra.9:36 Números 27:15-17.37Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
—Biawãra nau ẽbẽrarã ne uud̶a ãrea chau kub̶uu kĩra nuree. Maamina chi trajabadaurã b̶aꞌãra panuu. 38Maud̶eeba chi ne uud̶a Chibarimaa id̶ísturu trajabadaurã ichi ne uu nub̶uumaa bʉikamera.
10Jesusba 12 bʉid̶arã
Marcos 3:13-19; 6:7-13; Lucas 6:12-16; 9:1-6
1Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 ãbua iukuasii. Maabae ãchimaa chi poyaabarii dead̶akasii jai kachiruarã ichi trʉ̃d̶eeba duabʉikad̶amera, kakua kachirua nuree maud̶e kakua puꞌua nuree aribiabiad̶amera. 2Jesusba bʉid̶arã 12, naarã basii: Simón, Pedro abadau; chi ãba Andrés; Zebedeo warrarã Santiago maud̶e Juan; 3Felipe; Bartolomé; Tomás; Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii b̶uad̶a Mateo; Alfeo warr Santiago; Tadeo;10:3 Tadeo. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau trʉ̃ kãyabãra b̶ʉ kub̶uu Lebeo, Tadeo abadau. Mau Tadeo Santiago warr Judas basii.4maud̶e Simón Cananeo.10:4 Simón Cananeo. Lucasba b̶ʉ kub̶uu. Simón Celote. Lucas 6:15. Maud̶e b̶uasii Judas Iscariote, Jesús jidaubid̶a. 5Mau 12 ẽbẽrarã Jesusba bʉikasii. Maamina wãd̶ai naed̶e ichiba jarasii: «Judiowãerãmaa, Samaria druad̶ebena puurud̶aa bid̶a wãrã́sturu. 6Maumaarã chi Israel puurud̶ebena10:6 Israel puurud̶ebena. Mau jara b̶uu «judiorã». oeja o ãyare nuree kĩra panuumaa wã́sturu. 7Machi wãaduumaa jarásturu: “Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai; neei uru b̶uu”. 8Maud̶eeba ẽpermo nuree aribiabiásturu, biuped̶aad̶a chokae jiradubiásturu, kakua chau nuree aribiabiásturu, jai kachirua awara duabʉ́isturu. Maka waud̶amera mʉʉba machimaa chi poyaabarii bari dearuu. Maud̶eeba ẽbẽrarã bari karibásturu. 9-10Maud̶e naarã adoerã́sturu: chi nejarra, ũabisa, june kotisarã, june paru maud̶e duma jãaduai baita,10:9-10 Chi nejarra. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Nee, parata, makawãebʉrã koore. chi trajabariimaa ichi deai b̶uu mau joma deai b̶uud̶eeba ichi traju bare.
11»Machi puuru mechiud̶e maebʉrã puuru kaebeud̶e needuud̶e machiba ẽbẽra sõbia nuree jʉrʉ́sturu. Mau ẽbẽra ded̶e panésturu ab̶a mau puurud̶ebena wãaduud̶aa. 12Mau ded̶e ed̶a wãaduud̶e Dachi Akõre trʉ̃d̶e chi ẽbẽrarãmaa biꞌia jarásturu apii jirukaraayuwãe panad̶amera. 13Mau ded̶e panabadaurãba machi biꞌia irsibiiduubʉrã, mau berrea bia jaraped̶aad̶a kĩra ãchimaa ara mau kĩra wãd̶ai. Maamina biꞌia irsibid̶aabʉrã, mau berrea bia jaraped̶aad̶a kĩra maka wãd̶aabai. 14Ab̶au bid̶a machi biꞌia irsibiwẽebʉrã, maebʉrã machi berrea ũri kʉ̃riawẽebʉrã, mau ded̶ebena wã́sturu. Maebʉrã mau puurud̶ebena wãaduud̶e ioro jora machi jʉ̃rʉd̶e b̶uu neapésturu. 15Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Sodomd̶ebenarã maud̶e Gomorrad̶ebenarã audeara mau puuru aude kastikai.10:15 Sodomd̶ebenarã maud̶e Gomorrad̶ebenarã. Génesis 19:1-29.
Jesús kakua chi ijãabadaurã biꞌiwãe panad̶ai ʉ̃rʉbena
Marcos 13:9-13; Lucas 21:12-19
16»Mʉʉba machi ẽbẽra kachirua tãed̶e bʉikaaruu. Ãchiba machi kachirua waud̶ai usa kachiruaba oejarã orrabarii kĩra. Maud̶eeba ãchi tãed̶e panuud̶e dama kĩra kʉ̃risia kauwa nibásturu, maamina paloma kĩra ʉmʉmʉrʉa nibásturu. 17Ẽbẽrarã tãed̶e kauwa nureásturu. Ãchiba machi chi jaradea ua b̶uabadaurãmaa jidau eneed̶aped̶a judiorã araa ãbua imibadau ded̶e soaba ped̶ai. 18Mʉʉd̶e ijãa panuu kakua ãchiba machi chi jaradea ua b̶uabadaurã maud̶e chi reyrã daad̶e adoed̶ai. Maud̶e machiba ãchi daad̶e maud̶e judiowãerã daad̶e mʉ ʉ̃rʉbena berread̶ai. 19Machi jidau adoeduud̶e jirukaraarã́sturu saka berread̶ai. Chi jaradea ua b̶uabadaurã daad̶e panuud̶e Dachi Akõreba kuitaabiai kãare jarad̶ai. 20Ara machi kʉ̃risiad̶eeba berread̶aabai, maumaarã machi kakua Dachi Akõre Jauri berreai.
21»Chi ãbaba ara ichi ãba beabii. Chi akõreba ara ichi warr beabii. Maud̶e chi warrarã ãchi akõrerã ome kĩrud̶aped̶a beabiad̶ai. 22Mʉʉd̶e ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaad̶ai. Maamina chi kaad̶earebena ewarid̶aa dauchia jãadua mʉʉd̶e ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai ichi baara chokae nuread̶amera. 23Puuru ab̶aud̶e ẽbẽrarãba machi wãraaduud̶e, junebena puurud̶aa miru wã́sturu. Mʉʉba biawãra jaraaruu. Machi Israel puuru joma decha jaradea nibad̶ai naed̶e, mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei.
24-25»Chi ne kuitaa kʉ̃ria b̶uu chi jaradeabarii audeara kuitaa b̶uuwãe. Maamina chi jaradeabarii kĩra b̶uaibʉrã, biꞌia b̶uu. Chi chibari baita bari trajabarii ichi chibari audeara mechiu niiwãe. Maamina chi chibari kĩra b̶uaruubʉrã, biꞌia b̶uu. Mʉ jai kachiruarã jaradea ua b̶uabarii Beelzebú a panuubʉrã, machi ara mau kĩra jarad̶ai.10:24-25 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: De chibari jai kachirua jaradea ua b̶uabarii Beelzebú a panuubʉrã, ichi ẽbẽrarã sid̶a ara mau kĩra jarad̶ai.
Jesusba jaradead̶a kai wapea panad̶ai b̶uu
26»Ẽbẽrarã wapearã́sturu. Joma chi biꞌia kauwa ũrid̶awẽa panuu mera b̶uabai. Chi dachiba kauwa ũrid̶awẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 27Mʉʉba machimaa pãriud̶e jara b̶uu ʉ̃d̶aad̶e jarásturu. Mʉʉba machi kʉʉrʉmaa jarad̶a de ʉ̃rʉʉba jĩwa jarásturu. 28Nau chi kakua beabadaurã wapearã́sturu, jãarãba beaped̶aad̶akare waa poyaa waud̶aabaid̶eeba. Maamina dachi jauri poyaa bead̶aabai. Maumaarã chi kakua maud̶e dachi jauri tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e baai b̶uu wapeásturu. 29¿Nejarr ab̶aba ibana chekerã ome nedoobai b̶uka? Maamina ibana cheke ab̶a bid̶a iorod̶e b̶aed̶akau, chi Akõre bajãad̶e b̶uuba jaraaruuwãed̶e. 30Maud̶e Dachi Akõreba kuitaa b̶uu machiba bud̶a sãabe uru panuu. 31Dachi Akõre baita machi ibana ãrea audeara biꞌia nureed̶eeba wapead̶awẽa panásturu.
Jesús kakua kĩrakayayuwãe b̶uai
32»Ab̶auba ẽbẽrarã daad̶e mʉʉd̶e ijãa b̶uad̶e aaruubʉrã, mʉ Chacha bajãad̶e b̶uu daad̶e mʉʉba ichi mʉʉd̶e ai. 33Ara mau kĩra ab̶au bid̶a ẽbẽrarã daad̶e mʉ unukau aaruubʉrã, mʉa bid̶a mʉ Chacha bajãad̶e b̶uu daad̶e ichi unukau ai.
¿Kai ãrea kʉ̃riad̶ai panuma?
34»Kʉ̃risiarã́sturu mʉ nau iujãad̶e neesii ẽbẽrarã ãbua jirukaraayuwãe b̶uai baita. Mʉ mau kakua neewẽa b̶uu, maumaarã neesii ẽbẽrarã biꞌia panarãad̶amera. 35Mʉ neesii, chi warr chi akõre ome nebʉra waubiyua, chi kau chi nawe ome nebʉra waubiyua maud̶e chi ãyu chi pakõre ome nebʉra waubiyua. 36Machiba mʉʉd̶e ijãa panuu kakua biawãra machi ded̶e kĩramaa paneed̶ai.10:36 Miqueas 7:6.37Ab̶auba chi akõre maebʉrã chi nawe mʉ audeara ãrea kʉ̃ria b̶uubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. Ab̶aba chi warr maebʉrã chi kau mʉ audeara ãrea kʉ̃ria b̶uubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. 38Maud̶e mʉʉd̶e ijãa b̶uu kakua, biꞌiwãe b̶uubʉrã, poyaa mʉ baara nibaabai. 39Ab̶a nau iujãad̶e ara ichi biꞌia b̶uai kʉ̃risia b̶uubʉrã, mau poyaabai. Maamina ab̶a mʉ kakua biuruubʉrã mau Dachi Akõre ome ewaricha chokae nibai.
Ne kaebea bia adaud̶ai ʉ̃rʉbena
40»Chi machi biꞌia irsibiiduurã, mʉ irsibibadau. Maud̶e mʉ irsibiiduu chi mʉ bʉid̶a irsibibadau. 41Ab̶auba Dachi Akõre baita berreabarii irsibiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau bʉid̶ad̶eeba ne kaebea bia adaui Dachi Akõre baita berreabadaurãba adaubadau kĩra. Ẽbẽra jipa b̶uu irsibiiruubʉrã, Dachi Akõre ẽbẽra jipa b̶uu ne bia deabarii kĩra mau ẽbẽramaa deai. 42Mʉʉba jaraaruu: ab̶auba mʉ baara nibabadaurã chi kaebeu b̶eerãmaa bania kũrasãa dearuubʉrã, Dachi Akõreba biawãra mau ẽbẽramaa ne bia deai».
111Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 panuumaa jaradeaped̶a arabena wãsii jaradead̶akad̶e mau druad̶ebena puurucha.
Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena jarad̶a
2Juan chi Boro Eabarii chi jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃a b̶uasiid̶e ũrisii Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara b̶uad̶a wauruu ʉ̃rʉbena. Maud̶eeba ichi baara nibabadaurã ome bʉikasii Jesusmaa naka id̶id̶amera:
3—¿Bichi chi neei b̶uad̶aka, maebʉrã june ab̶a esed̶aud̶ai panuka?
4Jesusba ãchimaa naka panausii:
—Machiba unu panuu maud̶e ũri panuu Juanmaa jarad̶e wã́sturu. 5Dau pãriu nuread̶a unu panuu; nʉka nuread̶a biꞌia nuree; kakua chau nuread̶a anid̶aped̶a nuree; kʉʉrʉ kiape nuread̶a jãabae ũri panuu; biuped̶aad̶arã waya chokae nuree. Mau awara chi nejarr barauwãe nureerãmaa chi bed̶ea bia Dachi Akõre karibai ʉ̃rʉbena ũri panuu.11:5 Isaías 26:19; 35:5-6; 61:1-3.6Chi mʉʉd̶e ijãai ida b̶ukau nii biꞌia b̶uai.
7Juanba bʉid̶arã wãsid̶aud̶e Jesusba aria nureerãmaa Juan ʉ̃rʉbena nebʉrʉsii: «Drua sirua wãꞌãe b̶uud̶aa machiba Juan ichiad̶e wãsid̶aud̶e ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka? 8Maka kʉ̃risiad̶aabasii. Mau ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Ẽbẽra ab̶aba paru mipitaa ãrea jʉ̃ nii unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka? Makawãema; chi ẽbẽra paru mipitaa jʉ̃ nureerã reyrã ded̶e panabadau. 9Mau ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Dachi Akõre baita berreabarii unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka? Maerã, Dachi Akõre baita berreabarii ichiad̶e wãsid̶au. Juan Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu nii. 10Ichi ʉ̃rʉbena Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu:
“Mʉ baita berreabarii bichi naa bʉiruu bichi o jaremera”.11:10 Malaquías 3:1.
11»Mʉʉba biawãra jaraaruu: nau druad̶e ab̶a bid̶a Juan audeara mechiu wãꞌãe.11:11 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Wẽrarãba warr adauped̶aad̶ad̶ebena. Maamina Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶ebena chi aude kaebeu nii ichi audeara chi mechiu nii. 12Juan chi Boro Eabariiba jaradead̶ad̶eed̶ebena id̶iid̶aa Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu, maarã ãrea biꞌiwãe panuu. Ẽbẽrarã kachiruarãba ãchi kachirua ãrea wau kʉ̃ria panuu.11:12 Griego bed̶ead̶e mau versículo june kʉ̃risia b̶uu. Waabenarãmaarã, mau jara b̶uu «Juan chi Boro Eabariiba jaradea b̶eed̶ad̶ebena id̶id̶aa Dachi Akõre puurud̶aa kĩrubadau ed̶a wãd̶ai baita. Biawãra ẽbẽrarãba ne joma wau panuu Dachi Akõreba puurud̶ebenarã bad̶ai baita».13Dachi Akõre baita berreabadaurãba, Moisés bid̶a chi Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena berreabachid̶au ab̶a Juan chi Boro Eabarii ewarid̶aa. 14Ãchiba jarabachid̶au ab̶a Elías kĩra nii neei. Machiba kuitaad̶ai kʉ̃ria panuubʉrã Juan Elías11:14 Elías. Dachi Akõre bed̶ea jarabarii basii. Dachi Akõre bed̶ea b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu nau iujãa baribai naed̶e Elías waya neei israeld̶ebenarã tãed̶e. Malaquías 4:5. chi neei a panad̶a; biawãra ichibʉ. 15Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise.
16»Id̶ibaebena ẽbẽrarã, mʉʉba ¿kãare kĩra nuree jaraima? Puurud̶e warrarã jemene panuu kĩra nuree. Chi nureeba b̶ia kopanuuba jarabadau:
17“Daiba purrsiru chaasid̶aud̶e machi baerad̶aabasii.
Kari kĩra nomaa karisid̶aud̶e machi jẽad̶aabasii”.
18»Juan neesiid̶e kokau ewari waubachii maud̶e itua doka basii. Maud̶e ẽbẽrarãba jarabadau mau jai kachirua inii. 19Maumaarã mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a, nee b̶uu. Mʉʉba ne joma kobarii maud̶e ne joma dobarii. Maud̶e machiba jarabadau mʉ chi ko ãrea nii maud̶e do ãrea nii. Mau awara jarabadau mʉ kachirua waubadaurã baara maud̶e Romad̶ebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebadaurã baara nibabarii. Maamina kuitaa panuu Dachi Akõre kʉ̃risia kuitaa jipa b̶uu, mau ijãa panuuba jipa waubadaud̶eeba».
Jesusba ichi ijãawẽa nuree puuru iadaad̶a
20Maabae Jesusba waabenarã puuru iadaad̶aka kob̶eesii. Maarã puurud̶e ichiba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau biꞌia wausmina ãchiba chi kachirua ida b̶ud̶aabasii. 21Naka jarasii:
—¡Corazín puurud̶ebenarã maud̶e Betsaidad̶ebenarã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Mʉʉba machi tãed̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea wausii. Mʉʉba maka waud̶a basirã Tirod̶e maud̶e Sidond̶e, mau puurud̶ebenarãba isa ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõred̶e ijãad̶ai basii.11:21 Dachi Akõreba Tiro maud̶e Sidón jisii. Amós 1:9-10. Maud̶eeba paru parr jʉ̃d̶ai basii maud̶e etab̶arr jora boro ʉ̃rʉ kuikuad̶ai basii. 22Maamina mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Tirod̶ebenarã maud̶e Sidond̶ebenarã audeara machi aude kastikai.
23¿Capernaumd̶ebenarã ʉtaa bajãad̶aa wãd̶aika? ¡Wãd̶aabai! ¡Dachi Akõreba machi chi biud̶arã panabadaud̶e jirakuai!11:23 Biud̶arã panabadaud̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Hades. Mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau machi tãed̶e waud̶a Sodoma puurud̶e waud̶a basirã, jãu puuru wabid̶a b̶uai basii.11:23 Sodoma. Mau puuru maud̶e Gomorra Dachi Akõreba kastikasii. Génesis 18:16—19:29.24Maamina mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Sodomd̶ebenarã audeara machi aude kastikai.
Jesusba ẽbẽrarã kʉrrjĩrubiad̶a
25Mau ewarid̶e Jesusba jarasii: «Chacha, bichi bajãad̶ebena Mechiu maud̶e nau iujãad̶ebena Mechiu. Bichiba chi ne adua nureerãmaa mʉʉba jaradead̶a kuitaabiasiid̶eeba mʉʉba bichi bia jarai. Ne kuitaa nureerãmaa bichiba kuitaabiabasii. 26Maerã, Chacha, bichiba maka wausii maka waui kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba.
27»Mʉ Chachaba mʉʉmaa ara ichi ʉ̃rʉbena joma kuitaabisii. Ab̶au bid̶a adua panuu mʉ, chi Warr saka nii; ab̶a mʉ Chacháburu kuitaa b̶uu. Ara mau kĩra ab̶au bid̶a adua panuu mʉ Chacha saka nii; ab̶aburu mʉ, chi Wárrburu kuitaa b̶uu. Mʉʉba ab̶aumaa mʉ Chacha kuitaabiiruubʉrã, mau ẽbẽraba kuitaai.
28»Nejomad̶eeba kakua ãkaa panuubʉrã, mʉʉmaa nésturu. Mʉʉba machi kʉrrjĩrubiai.11:28 Nejomad̶eeba kakua ãkaa panuu. Judiorã Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadauba ne chikʉa atoebi panuu kĩra ẽbẽrarãmaa ne chaarea waubibachid̶au. Mateo 23:4.29Mʉʉmaa ida adoebísturu. Mʉʉba ne jara b̶uu ũrísturu. Mʉ joma dauchia jãadua b̶uabarii maud̶e mʉ sõd̶eeba waabenarã audeara kuitaa b̶uu a kʉ̃risiakau. Mʉʉmaa needuubʉrã machi biawãra kʉrrjĩrubiai. 30Mʉʉba jaradea b̶uu chaareawãe b̶uu. Mʉʉba waubi b̶uu sid̶a waui aude chaarea b̶uu».
12Jesús bari panabadau ewari chi Mechiu
1Bari panabadau ewarid̶e Jesús drua trigo uud̶ad̶e nibasii. Maud̶e ichi baara nibabadaurã jarrbisia panuud̶eeba trigo kuma ab̶a ẽe adaud̶aped̶a, ko kopaneesid̶au. 2Ãchiba maka wau panuu chi nuree fariseorãba unud̶aped̶a maabae Jesusmaa jarasid̶au:
—Ichiáse, bichi baara nibabadaurãba bari panabadau ewarid̶e chi dachiba waud̶akau b̶uu maka wau panuma.12:2 Éxodo 34:21; Deuteronomio 23:25.
3Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—¿Machiba Dachi Akõre bed̶ea b̶ʉd̶ad̶e ed̶a jarad̶awẽa panuka? David maud̶e ichi baara nibabadaurã jarrbisia panasid̶aud̶e ¿kãare wausid̶ama?12:3 1 Samuel 21:1-6.4David Dachi Akõre ded̶e ed̶a wãped̶a Dachi Akõre baita kub̶uad̶a pan adausii.12:4 Éxodo 35:12-13; Levítico 24:5-9. Mau pan ¿ab̶a paarerã́buru kod̶ai panaswãeka? Maamina Davidba koped̶a ichi baara nibabadaurãmaa dead̶akasii. 5Maud̶e Dachi Akõreba Moisesmaa b̶ʉd̶a dead̶ad̶e naka jara b̶uu, paarerã bari panabadau ewarid̶e Dachi Akõre de mechiud̶e ne waud̶ai panuu.12:5 Números 28:9-10; Ezequiel 46:4-5. Maamina bari panabadau ewarid̶e trajaaduud̶e, ãchiba Moisesba b̶ʉd̶a ida b̶ubachid̶amina, nebʉra baraa ad̶akau. ¿Machiba mau sid̶a ed̶a jarad̶akaka? 6Mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre de mechiu audeara chi aude mechiu nii nama b̶uu. 7Dachi Akõre bed̶ead̶e naka jara b̶uu: “Ãnimara baa dead̶ai bad̶amaarã mʉʉba kʉ̃ria b̶uu machiba waabenarã kĩra chuburia panad̶ai”.12:7 Oseas 6:6. Nau bed̶ea jara b̶uu machiba kauwa unuped̶aad̶a basirã, machiba naarã ẽbẽrarã nebʉra wãꞌãe b̶ee ʉ̃rʉbena kachirua berread̶aabai basii. 8Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a bari panabadau ewari Mechiubʉ.
Jesusba bari panabadau ewarid̶e ẽbẽra aribiabid̶a
9Jesús mamabena judiorã araa ãbua imibadau deemaa wãsii. 10Aria ẽbẽra jua bʉʉ nii b̶uasii. Maud̶e waabenarãba Jesús jidead̶ai kʉ̃ria panad̶ad̶eeba id̶isid̶au:
—¿Ẽbẽra ab̶a ẽpermo b̶uubʉrã, bari panabadau ewarid̶e aribiabii b̶uka?
11Jesusba panausii:
—Machi oeja bari panabadau ewarid̶e chob̶ead̶e b̶aeruubʉrã ¿biawãra mau ertad̶e wãd̶aabaika? ¿Kaiba maka waubaima? 12¿Ẽbẽra oeja audeara bibuara niiwãeka? Maud̶eeba biꞌia b̶uu bari panabadau ewarid̶e biꞌia waui.
13Maabae chi jua bʉʉ niimaa jarasii:
—Bichi jua jiwaase.
Maabae ichi jua jiwaasii. Maud̶e chi jua biꞌia did̶isii chi ab̶abena jua kĩra. 14Maabae chi fariseorã awara wãsid̶aud̶e, berreasid̶au saka Jesús bead̶ai baita.
Dachi Akõre baita bari trajabarii jʉrʉ adaud̶a
15Jesusba mau kuitaasiid̶e ãyaa wãsii. Ãrea ẽbẽrarã ichi baara wãsid̶au. Maud̶e Jesusba chi ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 16Ichiba ãchimaa bed̶ea chaarea jarasii ichi ʉ̃rʉbena nebʉrʉrãad̶amera. 17Mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarad̶a kĩra. 18Naka jarasii:
Nau mʉʉba jʉrʉ adaud̶a, chi mʉ baita bari trajabariibʉ. Mʉʉba ichi kʉ̃ria b̶uu. Ichi kakua mʉ biawãra kĩrajʉʉ b̶uu.
Mʉ Jauri ichimaa deai. Ichiba puuru b̶eecha mʉʉba jipa waui ʉ̃rʉbena jarai.
19Ichi kĩru kub̶uuba berreabai maud̶e kĩrubid̶eeba b̶iabai. Maud̶eeba ab̶au bid̶a ichi berrearuu puurud̶e ũrid̶aabai.
20Sia jimid̶i kõratu b̶uu b̶ʉitaabai. Ʉ̃d̶aa koabarii b̶aꞌãra koa b̶uu kiibai.
Ara mau kĩra chi chaareawãe nuree jipa wau panad̶ai ab̶a aude poyaaruud̶aa.
21Maud̶e puuru b̶eecha ichi esed̶aud̶ai ãchi karibamera.12:21 Isaías 42:1-4.
Jesusba jʉbawãe nii ʉ̃rʉbena jaradead̶a
Marcos 3:20-30; Lucas 11:14-23; 12:10; 6:43-45
22Maabae ẽbẽra jai kachirua bara nii Jesusmaa eneesid̶au. Mau ẽbẽra dau pãriu b̶uasii maud̶e bosara b̶uasii. Jesusba ichi aribiabisii berreamera maud̶e unu nibad̶eamera. 23Jomaurãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basiid̶eeba id̶isid̶au:
—¿Nau Davidd̶ebena neei b̶uuwãeka?
24Maamina ãchiba maka jara panuu fariseorãba ũrisid̶au. Maarãba jarasid̶au: «Jãu ẽbẽraba chi jai kachirua nuree duabʉibarii, chi jai kachirua nuree karr Beelzebuba mau poyaabarii deasiid̶eeba».
25Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasiid̶eeba jarasii: «Arab̶au druad̶ebenarã ara ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, ãchi du ab̶a kinid̶ai. Arab̶au puurud̶e maebʉrã arab̶au ded̶e chi ẽbẽrarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, waa panad̶aabai. 26Ara mau kĩra Satanasba ara ichi jai kachirua duabʉiruubʉrã, ara ichi ome chĩo b̶uu. ¿Saka ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu dauchia jãadua duanaima? 27Machimaarã, mʉʉba Beelzebú poyaad̶eeba jai kachiruarã duabʉi b̶uubʉrã, makarã machi baara nibabadaurãba ¿kai poyaad̶eeba jai duabʉibadama? Ara ãchiba unubibadau machi biꞌia kʉ̃risiad̶awẽa panuu. 28Maamina mʉʉba Dachi Akõre Jaurid̶eeba jai kachiruarã duabʉiruubʉrã, Dachi Akõreba unubiai b̶uu ichi neesii machi ichi juad̶e ua b̶uai baita. 29Ẽbẽra dadarraa nii naa jʉ̃wẽebʉrã, ¿saka ichi ded̶e ed̶a nechiruad̶e wãima? Ab̶a maka jʉ̃ nub̶uuruubʉrã poyaa chiruai b̶uu.12:29 Mau versiculod̶e Jesusba jara b̶uu ẽbẽra dadarraa nii jʉ̃ nub̶uu kĩra ichiba jʉbawãe nii poyaabarii jai kachirua duabʉikai baita.30Chi mʉ baara b̶uuwãe, mʉ kĩramaabʉ. Chi mʉ ome ẽbẽrarã aid̶a jʉrʉ adauwẽa b̶uuba chi jʉrʉ adaud̶a ãyaa bʉikabibarii.
31»Maud̶eeba mʉʉba machimaa jaraaruu: ẽbẽrarãba kachirua waubadau maud̶e kachirua berreabadau Dachi Akõreba joma perdonai. Maamina ab̶aba Dachi Akõre Jauriba waud̶a jʉbawãe niiba jãka wausii aaruubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonaabai. 32Ab̶auba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã Dachi Akõreba mau perdonai. Maamina ab̶aba Dachi Akõre Jauri kachirua berrearuubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonaabai. Nau ewarid̶e maebʉrã mau ewari neeruud̶e, mau kachirua berrea b̶uad̶a kakua perdonaabai.
33»Nejõo biꞌia chauruubʉrã kuitaabadau bakuru bia b̶uu. Maamina biꞌia chauwẽebʉrã kuitaabadau mau bakuru chi biawãe b̶uu. Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau. 34¡Ẽbẽrarã dama! ¿Machi chi kachiruarãba saka ne bia berread̶aima? Ẽbẽraba ichi sõd̶e kʉ̃risia b̶uu kĩra, maka berreabarii. 35Ẽbẽra bia b̶uuba ne biꞌia jarabarii ichi sõd̶e ne bia uru b̶uud̶eeba. Maamina ẽbẽra kachiruaba ichi sõd̶e ne kachirua uru b̶uud̶eeba kachirua berreabarii. 36-37Bichiba ne bia jaraaruubʉrã Dachi Akõreba bichi biꞌia nibabii. Maamina ne kachirua jaraaruubʉrã ichiba kastikai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e jomaurãba ichimaa jarad̶ai ãchiba bed̶ea kachirua barikia jaraped̶aad̶a».
Jesusba Jonás ʉ̃rʉbena jarad̶a
38Mau maad̶akare waabenarã Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadauba, fariseorã bid̶a Jesusmaa jarasid̶au:
—Jaradeabarii, daiba kʉ̃ria panuu bichiba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waui. Makarã kuitaad̶ai bichi bajãad̶ebena need̶a.
39Maamina Jesusba jarasii:
—Machi id̶ibaebena kachiruarãba Dachi Akõred̶e ijãad̶ai ida b̶u panuu. Machiba mʉ bajãad̶ebena nee b̶uu kuitaad̶ai baita kʉ̃ria panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waui. Maamina mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waubai. Machiba ab̶aburu chi Dachi Akõre baita berreabarii Jonasba makad̶a kĩra unud̶ai. 40Jonás b̶eda mechiu b̶id̶e ewari õbea maud̶e ẽsabud̶e b̶uad̶a kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ewari õbea maud̶e ẽsabud̶e, ioro ekare b̶uai.12:40 Jonás 1:17.41Mau awara Dachi Akõreba jomaurã kastikai ewarid̶e Nínive puurud̶ebenarã jiradud̶aped̶a machi chi id̶ibaebenarã nebʉra barau a jarad̶ai. Jonasba jarad̶a ũrisid̶aud̶e ãchiba kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa neesid̶au.12:41 Jonás 3:5-10. Mau Jonás audeara chi mechiu nii nama b̶umina machiba ijãad̶awẽa panuu. 42Mau awara Salomón ewarid̶e chi surd̶ebena reina basii. Ichi drua kaitawẽeba neesii Salomón chi kuitaa nii bed̶ea ũrii baita.12:42 1 Reyes 10:1-13. Maamina nau ewarid̶e Salomón audeara chi mechiu nii nama b̶umina machiba ijãad̶awẽa panuu. Maud̶eeba Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e mau wẽra jiraduped̶a machi nebʉra bara nuree ai.
Jai kachirua waya need̶a
43»Ẽbẽra kakuad̶ebena wãaruud̶e chi jai kachirua drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e jʉrʉ b̶uabarii bari b̶uai baita, maamina mau unukau.12:43 Israeld̶ebenarãba jarabachid̶au jai kachiruarã drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e b̶eabadau. Isaías 34:14.44Maud̶eeba ichi du ab̶a naka jarabarii: “Mʉ b̶uad̶amaa waya wãi”. Ara baaruud̶e, mau ẽbẽra sõd̶e de dumadu kub̶uu kĩra unubarii. Kʉd̶a biꞌia nejarr wãꞌãe b̶uu maud̶e joma biꞌia kub̶uu unubarii. 45Maabae 7 jai kachiruarã ichi audeara kachirua b̶ee mau ẽbẽramaa eneeped̶a chi ẽbẽra sõd̶e ed̶a panad̶e wãbadau. Maud̶eeba chi ẽbẽra chi naa b̶uad̶a audeara kachirua b̶eebarii. Ara mau kĩra chi mʉʉd̶e ijãad̶awãe panuu baita machi, chi id̶ibaebenarã kachiruarã baraa aude kachiruad̶e paneed̶ai».
Jesús ẽbẽrarã ichimaa neeped̶aad̶a
46Jesusba wabid̶a ẽbẽrarãmaa berrea b̶uud̶e chi nawe, chi ãbarã awara panuu ichi ome berrea kʉ̃ria panasid̶au. 47Ab̶auba Jesusmaa jarasii:
—Bichi nawe, bichi ãbarã baara awara panuu. Ãchi bichi ome berrea kʉ̃ria panuu.
48Maamina Jesusba mau ẽbẽramaa jarasii:
—Bichimaarã ¿kai mʉ nawe maud̶e mʉ ãbarãma?
49Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jua suped̶a jarasii:
—Cha duanuu mʉ nawe maud̶e mʉ ãbarãbʉ. 50Mʉ Chacha bajãad̶e b̶uuba waud̶ai kʉ̃ria b̶uu, mau mʉ ãbabʉ, mʉ neekaubʉ maud̶e mʉ nawebʉ.
13Netaa uubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1Ara mau ewarid̶e Jesús chi ded̶ebena wãped̶a mar iikaa akʉ b̶uad̶e wãsii. 2Maud̶e ẽbẽrarã ãrea araa imi nub̶uasii ichimaa ara kaita. Maud̶eeba Jesús jãba ab̶ad̶e ʉtʉ wãsii maabae akʉ b̶eesii. Ẽbẽrarã ibud̶e mar iikaa duaneesid̶au. 3Maabae Jesusba ãchimaa naka ãrea nebʉrʉ kob̶eesii ne jaradeai baita:
«Ẽbẽra ab̶a netaa pod̶e wãsii. 4Maka po kãriid̶e chi b̶ee netaa od̶e b̶aesid̶au. Maabae ibanarã need̶aped̶a pemikuasid̶au. 5Chi b̶ee netaa mokara id̶aad̶e b̶aesid̶au. Chi ioro nausãa b̶uud̶eeba mau netaa isa tonosii. 6Maamina pisiaba bʉʉsid̶au chi karr ãrea wãꞌãe b̶uasiid̶eeba. 7Maud̶e chi b̶ee netaa ʉri id̶aa b̶uud̶e b̶aesid̶au. Aria tonod̶aped̶a jʉ̃kara ʉri id̶aa b̶uuba bʉra kenasii. 8Maamina chi waabenarã netaa ioro biad̶e b̶aesid̶au. Waabenarã netaa ab̶ad̶ebena 30 deasii, 70 maebʉrã 100. 9Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».
Jesusba ¿sakãe nebʉrʉbachima jaradeai baita?
10Maabae Jesús baara nibabadaurãba ichi kaita need̶aped̶a id̶isid̶au:
—¿Sakãe ẽbẽrarãmaa nebʉrʉbarima, jaradeai baita?
11Jesusba panausii:
—Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena jomaurãmaa kuitaabiawẽa b̶umina machimaa kuitaabia b̶uu. 12Ab̶auba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa b̶uu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia b̶uu Dachi Akõreba mau juakaa adaui. 13Maud̶eeba mʉʉba ãchimaa nebʉrʉ b̶uud̶eeba jaradeabarii. Mʉʉba wau b̶uu ãchiba unu panumina kuitaad̶awẽa panuu, maud̶e mʉʉba jara b̶uu ũri panumina kauwa ũrid̶awẽa panuu. 14Ãchiba Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarad̶a kĩra wauduu:
Nau ẽbẽrarãba ũri panumina kauwa ũrid̶akau. Ãchiba ichiadumina, unud̶akau.
15Ãchi sõ chaarea nureed̶eeba ũrid̶ai kʉ̃riad̶akau maud̶e unud̶ai kʉ̃riad̶akau.
Maka panad̶awãe basirã, unud̶ai basii, ũrid̶ai basii maud̶e sõd̶eeba ijãad̶ai basii.
Maabae mʉʉmaa neeped̶aad̶a basirã mʉʉba ãchi aribiabiai basii.13:15 Isaías 6:9-10.
16»Maamina machi ãrea biꞌia panuu unubadaud̶eeba maud̶e ũribadaud̶eeba. 17Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõre baita berreabadaurãba maud̶e ẽbẽrarã jipa nureerãba chi machiba unu panuu unu kʉ̃ria panasid̶au, maamina unud̶aabasii. Maud̶e machiba ũri panuu ãchiba ũri kʉ̃ria panasmina, ãchiba ũrid̶aabasii.
Jesusba kauwa ũribiasii chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena
18»Kauwa ũrísturu, kãare jara b̶uu chi mʉʉba nebʉrʉd̶a chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena. 19Netaa od̶e pod̶aba nau jara b̶uu: Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena ab̶a bid̶a ũriped̶a kuitaawẽebʉrã, jʉbawãe niiba mau bed̶ea ichi sõd̶e need̶a kʉde b̶eebikau ijãarãamera. 20Netaa mo id̶aa b̶uud̶e pod̶a nau jara b̶uu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶aped̶a ãrea kĩrajʉʉ ũribadau. 21Maamina chi karr ãrea jidauwẽa b̶uud̶eeba ãrea dauchia jãadua b̶uakau. Ewari kachirua b̶aeruud̶e maebʉrã Dachi Akõre bed̶ea ijãa b̶uud̶eeba ẽbẽrarãba kachirua wauduud̶e ichiba ijãa b̶uu ida b̶ubarii. 22Netaa ioro ʉri id̶aa b̶uud̶e pod̶a nau jara b̶uu: chi nuree ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ũribadau, maamina ãchi saka biꞌia paneed̶ai baita, ne joma uru panad̶ai baita maud̶e kĩrajʉʉ panad̶ai baita ãrea kʉ̃risiabadau. Joma mauba Dachi Akõre bed̶ea waa ũribiad̶akau. Maud̶eeba ne bia waubiad̶akau. 23Maamina netaa ioro biad̶e pod̶a nau jara b̶uu: waabenarãba Dachi Akõre bed̶ea bia ũrid̶aped̶a ijãabadau. Maabae chi nureerãba biꞌia waubadau Dachi Akõre baita, waabenarãba aude biꞌia waubadau maud̶e waabenarãba aude biꞌia ãrea waubadau.13:23 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Waabenarãba 30 chaubadau, waabenarãba sesenta chaubadau maud̶e waabenarãba 100 chaubadau.
Trigo uud̶ad̶e sirua kachirua uud̶a
24Maabae Jesusba june nebʉrʉsii jaradeai baita:
«Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu. Ẽbẽra b̶uasii. Mau ẽbẽraba ichi druad̶e trigo taa biꞌia kau uusii. 25Maamina chi ichi baita bari trajabadaurã kãi duanuumisa chi kĩramaabarii neeped̶a sirua kachirua trigo uud̶ad̶e uusii. Maabae wãsii. 26Mau maad̶akare chi trigo tonoped̶a pãra kob̶eesiid̶e sirua kachirua sid̶a tonosii. 27Chi ichi baita bari trajabadaurãba chi chibarimaa id̶id̶e wãsid̶au: “Dai mechiu, bichi druad̶e trigo biꞌia uusiibʉrã ¿jãu sirua kachirua samareeba neesma?” 28Chi chibariba panausii: “Mʉ kĩramaabariiba maka wausii”. Maabae chi ichi baita bari trajabadaurãba ichimaa id̶isid̶au: “Maka b̶uubʉrã ¿kʉ̃ria b̶uka daiba chi sirua kachirua ẽekuad̶e wãd̶ai?” 29Chi chibariba panausii: “Makarã́sturu. Maka wauduubʉrã chi trigo sirua kachirua baara ẽekuad̶aika. 30Bibuara b̶uu ida ãbua waribid̶ai ab̶a chauruud̶aa. Mau chauruu ewarid̶e mʉʉba jarai chi junaaduurãmaa: naa chi sirua kachirua araa ped̶aped̶a jamase baad̶ai baita. Maamina chi trigo mʉ ne pebarii ded̶e pe nub̶ústuru”».
Mostaza taa ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
Marcos 4:30-32; Lucas 13:18-19
31Jesusba maucha june nebʉrʉsii jaradeai baita:
—Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu. Ẽbẽraba mostaza taa ichi druad̶e uusii. 32Mau mostaza taa joma dachiba uubadau audeara kaebeara nii. Maamina uud̶akare, waabenarã netaa audeara mechia waribarii, ab̶a chi mau bakuru ara ichi ara nub̶eeruud̶aa. Maud̶eeba ibanarã chi juataed̶e de waud̶e neebadau».
Pan ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
33Maud̶e Jesusba maucha nebʉrʉsii, jaradeai baita:
«Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu masa ẽesãabibarii kĩra b̶uu. Mau masa ẽesãabibarii wẽraba b̶aꞌãra adauped̶a harina ãread̶e kuasii. Maabae ed̶a ãrea perasii ab̶a joma ẽesãaruud̶aa».
Jesusba nebʉrʉd̶a jaradeai baita
34Mau joma Jesusba ẽbẽrarã ãreamaa mau nebʉrʉsii jaradeai baita. Nebʉrʉʉruuwãebʉrã, jaradeaka basii. 35Dachi Akõre baita berreabariiba jarad̶a kĩra biawãra makasii:
«Mʉʉba nebʉrʉʉruuba berreai. Dachi Akõreba nau drua waud̶ad̶ebena id̶iid̶aa kuitaabiwẽa b̶uad̶a, mʉʉba mau jarai».13:35 Salmos 78:2.
Sirua kachirua ne uu nub̶uud̶e Jesusba kuitaa jarad̶a
36Maabae Jesús ẽbẽrarã ome b̶uad̶a wãaruu aped̶a, deed̶aa wãsii. Ichi baara nibabadau need̶aped̶a id̶isid̶au:
—Sirua kachirua uud̶a ʉ̃rʉbena daimaa kuitaa jarase.
37Jesusba jarasii:
—Chi netaa bia uubarii mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶abʉ. 38Ne uu nub̶uu nau druabʉ. Chi netaa bia Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶ebena ẽbẽrarãbʉ. Sirua kachirua, chi miadaa aude mechiu niid̶ebʉ. 39Chi kĩramaamaarã, mau sirua kachirua uud̶a jʉbawãe niibʉ. Chi ne uu nub̶uu chaud̶ai ewari jara b̶uu chi baribai ewari. Chi ne uu nub̶uu junabadaurã Dachi Akõre angelerãbʉ. 40Sirua kachirua ẽed̶aped̶a baabadau kĩra nau ewari baribaaruud̶e makai. 41Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶aba angelerã bʉikai kachirua waubadaurã ped̶amera maud̶e kachirua waubiabadaurã mʉʉd̶erã mʉ juad̶e ua b̶uud̶ebena. 42Maarã tʉbʉ aokod̶e b̶atakuad̶ai. Aria kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai. 43Maamina chi jipa b̶ee ãchi Akõre juad̶e ʉmada kĩra ted̶echoa panad̶ai. Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise.
Drua nedod̶a maud̶e perla nedod̶a
44Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu chi nejarra iorod̶e mera b̶ud̶a kĩra b̶uu. Mau chi nejarra ẽbẽraba unuped̶a chi b̶uad̶amaa mera b̶usii. Maabae kĩrajʉʉ wãped̶a joma ichiba uru b̶uu nedobʉiped̶a chi drua nedosii.
45»Mau awara Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu. Ẽbẽra chi ne nedobarii b̶uasii. Mau ẽbẽraba perla jʉrʉ b̶uabachii nedoyua. 46Maka b̶uud̶e ab̶a chi nejarr ãrea id̶ibadau unusii. Ara makʉd̶e ichiba uru b̶uu joma nedobʉiped̶a mau perla nedosii.
Ãtarraya ʉ̃rʉbena
47»Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ãtarraya kĩra b̶uu. Ãtarrayaba do b̶ataaduud̶e b̶eda barikia jidaubadau. 48B̶eda ãrea pãriiruud̶e, ibud̶aa erta adoebadau maabae akʉ paneeped̶aad̶a chi aude bibuara b̶ee jʉrʉbadau ẽd̶e awara ped̶ayua. Chi kachirua b̶atad̶akabadau. 49Ara mau kĩra b̶uai chi baribai ewari. Dachi Akõre angelerã need̶aped̶a ẽbẽra kachirua chi jipa b̶ee tãed̶ebena awara b̶ud̶ai. 50Maabae tʉbʉ aokod̶e b̶atakuad̶ai. Aria kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai.
Ne kaebea wid̶i maud̶e ne kaebea sore ʉ̃rʉbena
51Maabae Jesusba id̶isii:
—Mʉʉba jarad̶a ¿machiba joma kauwa ũrisid̶aka?
Ãchiba panausid̶au:
—Maerã, dai Mechiu.
52Maud̶e Jesusba jarasii:
—Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabariiba kuitaaruubʉrã, de chibari kĩra b̶uu. Ichiba chi ne kaebea bia wid̶i pe nub̶uumarebena maud̶e chi ne kaebea bia nabẽraed̶ebena sid̶a unubibarii.
Jesús Nazaretd̶e b̶uad̶a
53Maka joma nebʉrʉsiid̶e jaradeai baita, Jesús ãyaa wãsii. 54Maabae ichi puurud̶e neesii. Earab̶a judiorã araa ãbua imibadau ded̶e jaradea b̶uasii. Chi ũri panuuba adua basiid̶eeba kãare kʉ̃risiad̶ayu naka jarasid̶au:
—¿Kaiba jãumaa kʉ̃risia kuitaa deasma? ¿Saka ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau poyaa waui? 55¿Ichi dachi puurud̶ebena bakuruba ne kaebea waubarii warrwãeka? Ichi nawe ¿Mariawãeka? Ichi ãbarã ¿Santiago, José, Simón maud̶e Judaswãeka? 56Joma ichi neekaurã ¿dachi tãed̶e panuuwãeka? Maka, ¿ichiba sama mau ãrea kuitaasma?
57Ãchiba Jesús ijãad̶ai kʉ̃riad̶aabasii. Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Dachi Akõre baita berreabarii ãibena druad̶e wapeadee nii abadau, maamina ara ichi druad̶ebenarãba maud̶e ichi ded̶ebenarãba wapeadee nii ad̶akau.
58Ãchiba ijãad̶aabasiid̶eeba Jesusba aria ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea waubasii.
14Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũrid̶a
1Mau ewarid̶e Herodes Galilea druad̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii basii.14:1 Herodes. Mau Herodes «Antipas» abachid̶au. Mau ʉ̃rʉbena b̶ʉ kub̶uu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachid̶au. Mateo 2:1-23. Mau Herodesba Jesusba waud̶a ʉ̃rʉbena ũrisii. 2Maud̶eeba ichiba chi trajabadaurãmaa jarasii: «¡Jãu Juan chi Boro Eabarii chokae jiradud̶a! Maud̶éburu joma ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau poyaa waubarii».
3-4Herodesba mau jarasii Juan beabisiid̶eeba. Mau naka b̶uasii: Herodesba ara ichi ãba Felipe wẽra Herodías abadau adausii. Maamina Juanba ichimaa jarabachii: «Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu bichi ãba wẽra adaubai b̶uu».14:3-4 Levítico 18:16. Maud̶eeba Herodesba Juan jidaubiped̶a kaenaba jʉ̃biped̶a jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃abisii. 5Juan beabii kʉ̃ria b̶uasmina puurud̶ebenarã wapea b̶uasiid̶eeba poyaa makawẽa b̶uasii. Puurud̶ebenarãba kʉ̃risia panasii Juan Dachi Akõre baita berreabarii.
6Herodes chi naweba adaud̶a ewari kĩrajʉʉ wau panuud̶e Herodías kau jomaurã daad̶e baerasii. Mauba Herodes ãrea kĩrajʉʉsii. 7Maud̶eeba mau ãweramaa bed̶ea deasii ne barikia ichiba id̶iiruu deai baita. 8Maud̶e chi naweba ichi kaumaa naka id̶ibisii: «Mʉʉmaa paratud̶e Juan chi Boro Eabarii boro dease».
9Maka id̶isiid̶e Herodes kĩra nomaasii. Maamina joma chi ichi baara komaa panuu daad̶e bed̶ea dead̶ad̶eeba Herodías kauba id̶id̶a waubisii. 10Ara makʉd̶e Juan jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃a b̶uu boro b̶ʉatubisii. 11Juan boro paratud̶e eneed̶aped̶a Herodías kaumaa deasid̶au. Maabae chi kauba chi nawemaa deasii. 12Mau maad̶akare Juan baara nibaped̶aad̶aba chi kakua adoed̶aped̶a jau b̶usid̶au. Maabae Jesusmaa jarad̶e wãsid̶au.
Jesusba 5.000 ẽbẽrarã kobiad̶a
Marcos 6:30-44; Lucas 9:10-17; Juan 6:1-14
13Jesusba Juan biud̶a ũrisiid̶e ichi du ab̶a jãbad̶e ẽbẽra ãrea wãꞌãemaa wãaruu basii. Maamina ẽbẽrarãba ichi samaa wãaruu kuitaasid̶aud̶e puuruchad̶ebena jʉ̃de araa wãsid̶au. 14Jesús jãbad̶ebena ed̶aa wãsiid̶e ẽbẽrarã ãrea unusii. Maarã kĩra chuburiasiid̶eeba chi ẽpermo nuree aribiabiasii. 15Kiumaa b̶uud̶e ichi baara nibabadaurã ichimaa need̶aped̶a jarasid̶au:
—Nama ara kaita ẽbẽrarã wãꞌãe. Mau awara kiumaa b̶uu. Ẽbẽrarãmaa jarase puuru b̶eed̶e chiko nedod̶e wãd̶amera.
16Maud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
—Jãarã wãd̶aabai b̶uu. Machiaburu chiko kobiásturu.
17Maamina ãchiba jarasid̶au:
—Daiba pan jua ab̶a maud̶e b̶eda ome uru panuu.
18Jesusba jarasii:
—Mʉʉmaa enésturu.
19Maabae ẽbẽrarãmaa jarasii siruad̶e akʉ paneed̶amera. Mau pan jua ab̶a panuu maud̶e b̶eda ome panuu ichi juad̶e adauped̶a bajãamaa ichiaped̶a Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae pan b̶ʉakuaped̶a ichi baara nibabadaurãmaa dead̶akasii dead̶akad̶amera. 20Jomaurã kod̶aped̶a b̶i jãwaasid̶au. Chi Jesús baara nibabadaurãba pan ʉ̃rʉ b̶eed̶a araa pesid̶aud̶e 12 jab̶ara waabirubisid̶au. 21Aria chi koped̶aad̶a 5.000 mukĩrarã basii maud̶e wẽrarã, warrarã juasiid̶awẽa.
Jesús bania ʉ̃rʉ nibad̶a
22Mau maad̶akare Jesusba ichi baara nibabadaurã jãbad̶e wãbiasii ichi naa wa kĩaraa wãd̶amera. Maud̶e ichi aria b̶eesii ẽbẽrarã ãchi deed̶aa wãbiai baita. 23Jomaurã wãbiaped̶a ichi du ab̶a ead̶aa Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶e wãsii. Kiusiid̶e ichi du ab̶a b̶uasii. 24Maumisa Jesús baara nibabadaurã mar kẽsa panasid̶au. Maud̶e mar ʉ̃rape imatu wã kub̶uuba jãba ʉtaa jira adau kob̶eesii, chi pũatu ãchi kĩramaa pũatu kãriid̶eeba.
25Ewarimaa Jesús ãchi kaita bania ʉ̃rʉ tʉa kãribasii. 26Maamina ichi baara nibabadaurãba mau unusid̶aud̶e ãrea perasid̶au. Wapeaba ãchi b̶iasid̶au:
—¡Jãu jauribʉ!
27Ara makʉd̶e Jesusba jarasii:
—¡Apísturu, perarã́sturu! ¡Mʉʉbʉ!
28Maud̶e Pedroba ichimaa jarasii:
—Mʉ Mechiu, biawãra bichibʉrã, mʉ bania ʉ̃rʉ bichimaa wãbise.
29Ara makʉd̶e Jesusba jarasii:
—¡Neese!
Ara makʉd̶e Pedro jãbad̶ebena ed̶aa wãped̶a Jesusmaa bania ʉ̃rʉ kãribasii. 30Maamina mau pũatu meserãa ãrea pũatu kub̶uu unusiid̶e, perasii maud̶e ed̶aa taa kãribasii. Maabae b̶iasii:
—Dai Mechiu, ¡mʉ karibase!
31Ara makʉd̶e Jesusba juad̶e jidau adausii maabae jarasii:
—¿Wabid̶a bichiba ijãawẽa b̶uka? ¿Sakãe ijãawẽa b̶uma mʉʉba bichi bania ʉ̃rʉ poyaa nibabii b̶uu?
32Jãbad̶e atausid̶aud̶e chi pũatu apiisii. 33Maabae joma jãbad̶e panuu Jesús daad̶e õdarrd̶e kopaneed̶aped̶a ichimaa biꞌia berreasid̶au:
—¡Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉ!
Jesusba ẽpermo nureerã ãrea aribiabiad̶a Genesaret druad̶e
34Kĩare basid̶aud̶e, Genesaret druad̶e neesid̶au. 35Arabena ẽbẽrarãba Jesús kuitaasid̶au. Maud̶eeba joma ãchi druad̶e jarad̶e bʉisid̶au Jesús need̶a. Maabae ẽbẽrarãba joma chi ẽpermo nureerã ichimaa eneesid̶au. 36Ãchiba ichimaa chi chuburia id̶isid̶au ichiba ichi anab̶ari jʉ̃barii id̶e waubiamera. Joma ẽpermo nureeba mau wauduud̶e aribiabachid̶au.
15Jua jeraabadau ʉ̃rʉbena id̶id̶a
1Mau maad̶akare waabenarã fariseorã maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã Jerusalén puurud̶ebena Jesusmaa need̶aped̶a id̶isid̶au:
2—Bichi baara nibabadaurã jua jeraad̶awẽa kobadau. ¿Sakãe dachi nabẽraed̶ebenarãba jaradeaped̶aad̶a ida b̶u panuma?15:2 Dachi Akõre bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu judiorã paarerã kuid̶ai panasii, maamina Jesús ewarid̶e fariseorãba jaradeabachid̶au joma jua jeraad̶ai panuu nabẽraed̶ebenarãba jaraped̶aad̶a kĩra. Levítico 22:4-8.
3Maud̶e Jesusba panausii:
—Machia bid̶a ¿sakãe Dachi Akõreba waubi b̶uu bed̶ea ida b̶ubadama ara machiba waubadau aude wau kʉ̃ria panuud̶eeba? 4Ichiba naka jarasii: “Bichi akõre maud̶e bichi nawe wapeadee b̶uase”.15:4 Éxodo 20:12. Nau sid̶a jarasii: “Barikiuba ichi akõre maebʉrã ichi nawe kachirua jaraaruubʉrã, mau biui b̶uu”.15:4 Éxodo 21:17.5-6Maamina machiba jaradeabadau ẽbẽra ab̶aba poyaa jarai chi akõremaa maebʉrã chi nawemaa: “Joma mʉʉba uru b̶uu Dachi Akõremaa deasiid̶eeba mʉʉba bichi poyaa aid̶aabai”. Maka machi nabẽraed̶ebenaba jaradeaped̶aad̶a ijãa panuud̶eeba Dachi Akõre bed̶ea ida b̶ubadau. 7¡Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau! Chi Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba machi ʉ̃rʉbena arakʉd̶e b̶ʉsii. Naka jarasii:
8Nau puurud̶ebenarãba mʉʉmaa biꞌia berreabadau, maamina biawãra ãchi sõd̶eeba mʉʉd̶e kʉ̃risiad̶akau.
9Mʉ bari kʉ̃riabadau. Mʉ bed̶ea jaradead̶ai bad̶amaarã, ẽbẽra kʉ̃risiaburu jaradeabadau.15:9 Isaías 29:13.
10Maabae Jesusba ẽbẽrarã aria panuu joma iukuaped̶a naka jarasii:
—Mʉ bed̶ea ũrísturu kuitaad̶amera. 11Dachiba kobadauba Dachi Akõre daad̶e miadaa b̶ukau. Maumaarã dachi okarrd̶ebena cheeruuba dachi miadaa waubibarii.
12Mau maad̶akare Jesús baara nibabadaurã ara kaita need̶aped̶a jarasid̶au:
—¿Bichiba kuitaa b̶uu kĩra fariseorã sõ kachirua panuu bichiba jãu bed̶ea jarasiid̶eeba?
13Jesusba panausii:
—Mʉ Chacha bajãad̶e b̶uuba joma chi bakuru uu bad̶a chi karrd̶eed̶e ẽekuai. 14Maud̶eeba fariseorã kakua kʉ̃risiarã́sturu. Ãchi o unubibadaurã dau pãriu nuree kĩra panuu. Dau pãriu niiba ab̶a dau pãriu niimaa o jaradearuud̶e, omea chob̶ead̶e b̶ae wãd̶ai.
15Maud̶e Pedroba Jesusmaa jarasii:
—Dachiba kobadau ʉ̃rʉbena bichiba jaradead̶a daimaa biꞌia jarase.
16Jesusba id̶isii:
—¿Machia bid̶a wabid̶a adua panuu kĩra panuka? 17Joma chi ẽbẽra okarrd̶e wãaruu, b̶id̶e wãbarii maabae awara wãbarii. ¿Mau kuitaad̶awẽa panuka? 18Maamina ẽbẽra okarrd̶ebena cheeruu ichi sõd̶ebena wãbarii. Maud̶eeba ẽbẽra kachirua b̶eebibarii Dachi Akõre daad̶e. 19Ẽbẽra sõd̶ebena nakʉ kʉ̃risia kachirua awara wãbarii: mia beayu; ab̶a miakãid̶a junebena ome kãi nub̶eeyu; waabenarã ome ne kachirua wauyu; chiruayu; setaa jarayu; ab̶au ʉ̃rʉbena miadaa berreayu; makʉ kʉ̃risia. 20Joma mauba ẽbẽra Dachi Akõre daad̶e miadaa b̶ubarii, maamina jua jeraawẽa kooruuba dachi miadaa b̶ukau.
Jesusba cananeobid̶a wẽra aribiabid̶a
21Jesús arabena Tiro druad̶aa maud̶e Sidón druad̶aa wãsii. 22Maud̶e cananeobid̶a wẽra mau druad̶ebena Jesús niimaa neesii. Mau wẽraba naka jĩwa berrea kob̶eesii:
—¡Mʉ Mechiu, Davidd̶ebena need̶a, mʉ kĩra chuburiáse! Mʉ kau jai kachiruaba ãrea biꞌiwãe b̶eebi b̶uu.
23Maamina Jesusba panaubasii. Maud̶e ichi baara nibabadaurã ara kaita wãd̶aped̶a ichimaa naka chi chuburia id̶isid̶au:
—Jãu wẽra dachi kaad̶e b̶ia nii. Ichimaa jarase ãyaa wãmera.
24Wẽra cananeobid̶ad̶eeba Jesusba ichimaa jarasii:
—Dachi Akõreba mʉ bʉisii, israeld̶ebenarã aid̶akuamera, oejarã barikiud̶e duanuu kĩra nureed̶eeba.
25Maud̶e wẽra Jesús daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a jarasii:
—Mʉ Mechiu, ¡karibase!
26Jesusba panausii:
Biꞌiwãe b̶uu warrarã chiko juakaa adauyu maabae usarãmaa dead̶akayu.
27Maud̶e wẽraba jarasii:
—Bichiba biawãra jara b̶uu, mʉ Mechiu, maamina usarãba chi chibari chiko jurrchoabiped̶aad̶a mesad̶ebena b̶aeped̶aad̶a kobadau.
28Maabae Jesusba jarasii:
—Wẽra, bichiba biawãra ijãa b̶uu mʉʉba bichi kau poyaa aribiabii b̶uu. Maud̶eeba bichiba kʉ̃ria b̶uu kĩra mʉʉba waui.
Ara makʉd̶e chi kau aribiasii.
Jesusba 4.000 ẽbẽrarã kobiad̶a
29Arabena Jesús wãsii mar Galilead̶aa. Ead̶e ʉtʉ wãped̶a aria akʉ b̶eesii. 30Maabae ẽbẽrarã ãrea ichi b̶uumaa neesid̶au. Maarãba jʉ̃rʉ nʉka nuree, dau pãriu nuree, bosara nuree, jua morraa nuree maud̶e waabenarã ẽpermo nureerã eneesid̶au. Mau joma Jesús kĩraare duanuud̶e neesid̶au. Maabae ichiba joma aribiabiasii. 31Ẽbẽra aria panuurãba unusid̶au chi bosara nuread̶a berreaduu, chi jua morraa nuread̶a aribiaduu, jʉ̃rʉ nʉka nuread̶a biꞌia nibad̶eaduu maud̶e dau pãriu nuread̶a unu panuu. Jomaurãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua panasid̶aud̶eeba israeld̶ebenarã Akõremaa biꞌia berreasid̶au.
32Maka panuud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurã iukuaped̶a jarasii:
—Mʉʉba nau ẽbẽrarã kĩra chuburia b̶uu, mʉ baara panuu ewari õbea baaruud̶eeba. Ãchiba kod̶ai wãꞌãesii. Mʉʉba jãarã ãchi deed̶aa kod̶awẽa wãd̶ai kʉ̃riawẽe. Mʉʉba bari ara jãka wãd̶ai ida b̶uuruubʉrã od̶e wawa did̶id̶ai.
33Maamina ichi baara nibabadaurãba id̶isid̶au:
—Nama ẽbẽrarã wãꞌãed̶e ¿sama unud̶aima kod̶ai baita naka ãrea baita?
34Maud̶e Jesusba id̶ikuasii:
—¿Machiba sãabe pan uru panuma?
Ãchiba panausid̶au:
—Uru panuu 7 maud̶e b̶eda cheke ãreawãe uru panuu.
35Maabae Jesusba ẽbẽrarã jeed̶a akʉ duaneed̶ai jarasii. 36Mau maad̶akare mau 7 pan maud̶e chi b̶eda ichi juad̶e adauped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai asii. Makaped̶a chi b̶eda maud̶e pan b̶ʉakuaped̶a ichi baara nibabadaurãmaa deasii dead̶akad̶amera. Maabae dead̶akasid̶au. 37Joma b̶i jãwaa kosid̶au. Chi ʉ̃rʉ b̶eed̶a araa pesid̶aud̶e 7 jab̶ara mechiu waabirubisid̶au. 38Chi koped̶aad̶a 4.000 mukĩrarã basii, wẽrarã maud̶e warrarã juasiid̶awẽa. 39Mau maad̶akare Jesusba ẽbẽrarã ãchi deemaa bʉikasii maabae jãbad̶e ed̶a wãped̶a, Magadán druad̶aa wãsii.15:39 Magadán. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Magdala.
16Fariseorãba Jesusmaa ne poyaa waud̶akau waubii kʉ̃ria panad̶a
Marcos 8:11-13; Lucas 12:54-56
1Mau maad̶akare waabenarã fariseorã maud̶e saduceorã Jesusmaa neesid̶au. Ichi bajãad̶ebena nee b̶uu kuitaad̶ai baita ichimaa id̶isid̶au ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waumera. 2Maud̶e Jesusba panausii: «Kiuruud̶e occidenteare bajãa puria nub̶uubʉrã, machiba norema iu bia b̶uai a jarabadau. 3Maud̶e daped̶e orienteare bajãa puria nub̶uubʉrã maud̶e jʉ̃rʉara ãrea nub̶uubʉrã, machiba jarabadau iu pãriui. Machiba bajãa maka ichiaduuba kuitaa panumina Dachi Akõreba nau id̶ibaebena wau b̶uu kuitaad̶akau. 4Machi chi id̶ibaebenarã kachiruarãba Dachi Akõred̶e ijãad̶ai ida b̶u panuu. Id̶i panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waumera. Maamina mʉʉba maka waubai. Machiba ab̶aburu Jonás maka b̶uad̶a kĩra unud̶ai».16:4 Jonás 3:3-9; Mateo 12:38-41.
Maabae Jesús ãchi b̶ʉiped̶a wãsii.
Fariseorã masa ẽesãabibarii
5Mar mechiu kĩaraa wãsid̶aud̶e Jesús baara nibabadaurãba pan adoed̶ai kĩrabad̶aabasii. 6Maud̶e Jesusba jarasii:
—Fariseorã masa ẽesãabibarii maud̶e saduceorãd̶e kauwa panásturu.
7Jesús baara nibabadaurã ãchi chiya naka berreasid̶au:
—Ichiba maka jarasii dachiba pan eneed̶aabasiid̶eeba.
8Jesusba kuitaa b̶uasii kãare ʉ̃rʉbena berrea panuu. Maud̶eeba jarasii:
—¿Sakãe pan wãꞌãe a panuma? Machiba Dachi Akõred̶e ijãad̶awẽa panuu kĩra panuu. 9¿Mʉʉba waud̶a machiba unusid̶amina kauwa ʉ̃rid̶awẽa panuka? ¿Kĩrabad̶awẽka pan jua ab̶ad̶ebena mʉʉba ẽbẽrarã 5.000 kobiad̶a?16:9 Mateo 14:17-21. ¿Kĩrabad̶awẽka machiba chi ʉ̃rʉ b̶eed̶aba sãabe jab̶ara mechiu waabirubiaped̶aad̶a? 10¿Maud̶e kĩrabad̶awẽka pan jua ab̶a ome panuuba mʉʉba ẽbẽrarã 4.000 kobiad̶a?16:10 Mateo 15:34-38. ¿Kĩrabad̶awẽka machiba chi ʉ̃rʉ b̶eed̶a pesid̶aud̶e jab̶ara mechiu sãabe waabirubiaped̶aad̶a? 11¿Sakaburu kauwa ũrid̶awẽma, mʉʉba pan ʉ̃rʉbena berreawẽa b̶uu? Mʉʉba jarasii fariseorã masa ẽesãabibarii maud̶e saduceorãd̶e kauwa panad̶amera.
12Maabáeburu kuitaasid̶au Jesusba masa ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena jarawẽa b̶uasii, maumaarã jara b̶uasii fariseorãba, saduceorãba jaradeabadau ʉ̃rʉbena kauwa panad̶amera.
Pedroba Jesús ʉ̃rʉbena jarad̶a
13Mau maad̶akare Jesús ichi baara nibabadaurã baara Cesarea-Filipod̶e neesid̶au. Maud̶e Jesusba ãchimaa id̶isii:
—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a Ẽbẽrarãba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?
14Ãchiba jarasid̶au:
—Chi nureeba jara panuu bichi Juan chi Boro Eabarii. Waabenarãba jara panuu bichi Elías. Waabenarãba jara panuu bichi Jeremías maebʉrã Dachi Akõre baita berreabarii.
15Maud̶e Jesusba id̶isii:
—Maamina machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?
16Simón Pedroba panausii:
—Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a, Dachi Akõre chokae b̶uu Warrbʉ.
17Jesusba jarasii:
—Bichi ãrea biꞌia b̶uu, Simón, Jonás warr. Ab̶au ẽbẽra bid̶a bichimaa mau kuitaabiibasii, maumaarã mʉ Chacha bajãad̶e b̶uuba kuitaabisii. 18Mʉʉba jaraaruu: bichi Pedrobʉ. Mʉʉba nau mo ʉ̃rʉ mʉ puuru wauruu.16:18 Pedro. Pedro trʉ̃ griego bed̶ead̶e jara b̶uu «mo». Nau mo. Pedro trʉ̃ mo jara b̶uud̶eeba waabenarãmaarã, Jesusba nau mo aaruud̶eeba «Pedro» jara b̶uu. Waabenarãmaarã, jara b̶uu chi Pedroba jarad̶a. Maud̶e waabenarãmaarã, jara b̶uu «Jesús». 1 Corintios 3:11; 10:4; 1 Pedro 2:6-8. Biumia ab̶au bid̶a mʉ puuru ome poyaabai.16:18 Griego bed̶ead̶e b̶u kub̶uu: Hades poraa waib̶ʉa.19Puurud̶ebena llave dearuu kĩra mʉʉba bichi Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu tãed̶e chi mechiu b̶ui.16:19 Jesús ewarid̶e puurud̶ebena llave uru b̶uu chi mechiu basii. Chi bichiba nau iujãad̶e ida kabiwẽe Dachi Akõre bajãad̶e b̶úbid̶a ara mau kĩra ida kabiibai. Maud̶e chi bichiba iujãad̶e ida kabi b̶uu Dachi Akõre bajãad̶e b̶úbid̶a ida kabii.
20Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa ãrea jarasii ab̶aumaa bid̶a jararãad̶amera ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a.
Jesusba ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena jarad̶a
Marcos 8:31—9:1; Lucas 9:22-27
21Mau tõpe Jesusba jara kob̶eesii ichi baara nibabadaurãmaa ichi Jerusalend̶aa wãd̶akare, ãrea biꞌiwãe b̶uai b̶uu. Naka jarasii:
—Mʉ puurud̶ebena jaradea ua b̶uabadaurã juad̶e, paare mechiurã juad̶e maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã juad̶e bid̶a ãrea biꞌiwãe b̶uai. Mʉ beabid̶ai maamina ewari õbead̶e chokae jiradui.
22Maka jarasiid̶eeba Pedroba Jesús awara adoeped̶a iadaa b̶uu kĩra jarasii:
—Mʉ Mechiu, maka berrearã́se. Dachi Akõreba bichi maka ida b̶uubai.
23Maamina Jesusba waya ichiaped̶a Pedromaa jarasii:
—¡Satanás, mʉ jãkaabena ãyaa wãse! Mʉʉba waui b̶uu bichiba ida kabiwẽe. Bichiba Dachi Akõre kĩra kʉ̃risiawẽa b̶uu. Maumaarã ẽbẽra kĩra kʉ̃risia b̶uu.
24Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
—Ab̶a mʉ baara nibai kʉ̃ria b̶uubʉrã, mauba wau kʉ̃ria b̶uu ida b̶uped̶a ãrea biꞌiwãe b̶uai baita b̶uai b̶uu. Maabae mʉ baara wãi b̶uu.16:24 Ãrea biꞌiwãe b̶uai baita b̶uai b̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ichi cruz adooi b̶uu.25Ab̶a ara ichi karibai kʉ̃riaruubʉrã, mau poyaabai. Maamina ab̶a mʉ kakua biuruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai. 26Ẽbẽra nau iujãad̶e ne joma uru b̶uud̶e biuruubʉrã, ¿ichiba uru b̶uuba karibai b̶uka? Biubiimaaba ichiba uru b̶uud̶ebena ¿sãabe poyaa deaima? 27Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a angelerã ome neei mʉ Chacha poyaad̶eeba chi ẽbẽrarã nebʉra ichiai baita. Maud̶e bia waubadaurã mʉʉba bia b̶ui maud̶e kachirua waubadaurã kastikai. 28Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi nuree nama panuu biud̶ai naed̶e unud̶ai mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu neeruu.16:28 Unud̶ai mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu neeruu. Bia kuitaad̶awẽa panuu kãare unud̶ai. Waabenarãmaarã, jara b̶uu Jesús kĩra awara nub̶eei unud̶ai. Waabenarãmaarã, jara b̶uu Jesús chokae jiraduped̶a, ichi bajãad̶aa wãi, maebʉrã Dachi Akõre Jauri neei ʉ̃rʉbena unud̶ai. Daniel 7:13-14.
17Jesús kĩra awara did̶id̶a
16 ewari bad̶akare Jesusba Pedro, Santiago maud̶e chi ãba Juan ãchi du ab̶a ea ʉtʉ nub̶uud̶aa adoesii. 2Aria ãchi daad̶e Jesús kĩra awara did̶isii. Ichi kĩedarr ʉmada kĩra ted̶echoa did̶isii maud̶e ichi paru ʉ̃d̶aa kĩra torroa did̶isii. 3Maka b̶uud̶e ãchiba unusid̶au Moisés maud̶e Elías Jesús ome berreamaa panuu. 4Maud̶eeba Pedroba Jesusmaa jarasii:
—Dai Mechiu, bibuara b̶uu dai nama panuu. Bichiba kʉ̃ria b̶uubʉrã daiba de cheke õbea pãeb̶arid̶ai, ab̶a bichi baita, ab̶a Moisés baita maud̶e ab̶a Elías baita.
5Pedro maka berrea b̶uud̶e jʉ̃rʉara ʉ̃d̶aa b̶uu ãchi ʉ̃rʉ neesii. Mau jʉ̃rʉarad̶ebena nau bed̶ea jĩwa ũrisid̶au: «Nau mʉ Warrbʉ. Mʉʉba mau ãrea kʉ̃ria b̶uu maud̶e mau kakua kĩrajʉʉ b̶uu. Mauba jara b̶uu ũrísturu».17:5 Deuteronomio 18:15; Isaías 42:1.
6Mau ũrisid̶aud̶e wapeaba daub̶ʉʉrʉ ioromaa tʉsid̶au. 7Maka b̶uud̶e Jesús neeped̶a ãchi wausii. Maabae jarasii:
—Jiradústuru. Wapearã́sturu.
8Ãchiba waya ichiaduud̶e chi waabenarã unud̶aabasii. Ab̶aburu Jesús ãchi ome b̶uasii.
9Ead̶ebena ed̶aa wãaduu nid̶aud̶e Jesusba ãchimaa naka jarasii:
—Machiba unuped̶aad̶a ab̶aumaa bid̶a jararã́sturu ab̶a mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a chokae jiraduuruud̶aa.
10Maud̶e ãchiba Jesusmaa id̶isid̶au:
—Makarã Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba ¿sakãe jarabadama Elías naa neei b̶uu?
11Jesusba panausii:
—Biawãra Elías neei ne joma biꞌia b̶ui baita.17:11 Malaquías 3:1; 4:5-6.12Maamina mʉʉba jaraaruu jãabae Elías neesii. Maamina ab̶au bid̶a ichi kuitaad̶aabasii. Maumaarã ẽbẽrarãba mau ome ãchi kʉ̃ria wausid̶au.17:12 Marcos 6:14-29. Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ãchi juad̶e ãrea biꞌiwãe b̶uai.
13Maud̶e Jesús baara nibabadaurãba kuitaasid̶au ichiba Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena berrea b̶uad̶a.17:13 Mateo 11:14.
Jesusba warr jai kachirua uru b̶uu aribiabid̶a
14Ãchi ead̶ebena ed̶aa neesid̶aud̶e ẽbẽrarã ãrea ãbua duanasid̶au. Maud̶e ẽbẽra Jesusmaa neesii. Mau ẽbẽra Jesús daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a jarasii:
15—Mʉ Mechiu, mʉ warr kĩra chuburiáse. Ichi ãrea biꞌiwãe b̶uu. Wawabarii, b̶es ãrea tʉbʉd̶e b̶aebarii maud̶e doed̶a b̶aebarii. 16Mʉʉba ichi bichi baara nibabadaurãmaa eneesii, maamina poyaa aribiabid̶aabasii.
17Jesusba jarasii:
—¡Machiba Dachi Akõred̶e ijãad̶akau! ¡Machi chi kachirua nuree! Machiba ijãad̶amera ¿sakaed̶aa mʉ dauchia jãadua b̶uaima? Warr namaa enésturu.
18Jesusba chi jai kachirua iadaasiid̶e chi warr kakuad̶ebena wãsii. Ara makʉd̶e chi warr aribiasii.
19Mau maad̶akare Jesús baara nibabadaurã ichimaa wãd̶aped̶a ãchi du ab̶a id̶isid̶au:
—¿Sakãe daiba jãu jai kachirua poyaa duabʉid̶aabasma?
20Jesusba panausii:
—Machiba ãrea Dachi Akõred̶e ijãad̶awẽa panuud̶eeba poyaad̶aabasii. Mʉʉba biawãra jaraaruu: mostaza taa kaebeara kĩra machiba b̶istĩika bid̶a ijãa panuubʉrã, nau eamaa namabena ãyaa b̶uad̶e wãse a jarad̶ai. Maud̶e ea ãyaa b̶uad̶e wãi. Maka ijãa panuubʉrã machiba poyaa waud̶akau wãꞌãe. 21Maamina jai nau kĩra b̶ee duabʉid̶ai baita Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai panuu maud̶e chiko kod̶akau ewari waud̶ai panuu.17:21 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe.
Jesusba waya ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena jarad̶a
22Galilea druad̶e ãbua panasid̶aud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
—Kãꞌãabariwãed̶e mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ẽbẽrarãmaa jidaubiai. 23Maarãba mʉ bead̶ai, maamina ewari õbead̶e mʉ chokae jiradui.
Maud̶eeba ãchi ãrea kĩra nomaa paneesid̶au.
Jesusba chi nejarra Dachi Akõre de mechiu baita dead̶a
24Jesús maud̶e ichi baara nibabadaurã Capernaum puurud̶aa neesid̶aud̶e Dachi Akõre de mechiu baita chi nejarra pebadaurã Pedromaa wãsid̶au. Ãchiba id̶isid̶au:
—¿Machi Jaradeabariiba Dachi Akõre de mechiu baita chi nejarra deabariika?17:24 Judiorã chi mukĩrarã 20 año nuree tõpe añocha mau chi nejarra dead̶ai panasid̶au Dachi Akõre de mechiu biꞌia b̶uamera. Ewari ome trajad̶a baita paad̶a dead̶ai panasid̶au. Éxodo 30:13-16; 38:25-26; 2 Crónicas 24:9-14; Nehemías 10:32.
25Pedroba panausii:
—Maerã, deabarii.
Pedro ichi ded̶e ed̶a wãsiid̶e Jesús naa berreasii. Naka id̶isii:
—Bichiba ¿saka kʉ̃risia b̶uma, Simón? ¿Kairãba chi nejarra nau druad̶e nuree reyrãmaa dead̶ai panuma? ¿Ara ãchi ab̶aarakaurãba maebʉrã ãibenarãba dead̶ai panuka?
26Pedroba panausii:
—Ãibenarãba dead̶ai panuu.
Jesusba ichimaa jarasii:
—Maerã. Chi jaradea ua b̶uabarii ẽbẽrarãba dead̶akau. 27Dachi Mechiu ẽbẽrarãmina, mau chi nejarra dead̶ai, ẽbẽrarãba kachirua kʉ̃risiarãad̶amera dachi ʉ̃rʉbena. Maud̶eeba mard̶aa b̶eda ʉad̶e wãse. Chi b̶eda naa bearuu okarrd̶e sẽetao ab̶a unui. Mau chi nejarra adoeped̶a dease mʉʉba deai bad̶a maud̶e bichiba deai bad̶a.
18Kai chi mechiu nii
Marcos 9:33-48; Lucas 9:46-48; 17:1-2
1Mau ewarid̶e Jesús baara nibabadaurã ichi kaita need̶aped̶a naka id̶isid̶au:
—Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶ebenarã ¿kai chi aude mechiu nima?
2Maud̶e Jesusba warr ab̶a iuped̶a ãchi ẽsa nub̶usii. 3Naka jarasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba ãyaa kʉ̃risiaduubʉrã maud̶e nau warr kĩra paneeduubʉrã, Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uumare panad̶aabai. 4Maamina ab̶a nau warr kĩra waabenarã audeara kaebeu b̶eeruubʉrã, Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶ebenarã chi mechiu b̶uai. 5Mʉʉd̶e ijãa b̶uud̶eeba nau warr kĩra irsibiiruubʉrã, mʉ sid̶a irsibii.
6»Barikiuba mʉʉd̶e ijãa nuree chi mechiuwãe nureed̶ebena ab̶a kachiruad̶e b̶aebiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau ẽbẽra ãrea kastikai. Maud̶eeba bibuara b̶uu mau ẽbẽra ostad̶e kũruma waib̶ʉa b̶uu jʉ̃d̶aped̶a mard̶e jiratad̶ai ʉ̃yaba jãri biumera.18:6 Kũruma waib̶ʉa. Griego bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: Burro kũruma. Mau ewarid̶e ẽbẽrarãba chi kũruma chi muramaa purrabibachid̶au chi netaa b̶amera.7¡Chi waabenarãmaa nau iujãad̶ebenarã kachirua waubiabadaurã miichuburi panad̶ai! Maarã baraai, maamina chi waabenarãmaa kachirua waubiabarii miichuburi b̶uai.
8»Maud̶eeba bichi juaba maebʉrã bichi jʉ̃rʉba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau b̶ʉatutaped̶a jiratase. Bibuara b̶uu ewaricha Dachi Akõre ome b̶uai bichiba jua ab̶aburu maebʉrã jʉ̃rʉ ab̶aburu uru b̶uai, mau jua omea nii maud̶e jʉ̃rʉ omea nii tʉbʉ aoko kiikaud̶e jiratai bad̶amaarã. 9Maud̶e bichi dauba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ẽetaped̶a jiratase. Bibuara b̶uu dau b̶errea nii ewaricha Dachi Akõre ome b̶uai, dau omea inii tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e jiratai bad̶amaarã.
Oeja barikiad̶e wãd̶a ʉ̃rʉbena jarad̶a
10»Warr chekerã kʉ̃riad̶ai ida b̶urã́sturu. Mʉʉba jaraaruu: angelerã mʉ Chacha daad̶e panuuba ãchi nubadau. 11Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶aba chi barikiad̶e panad̶a karibai baita neesii.18:11 Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau versículo wãꞌãe.
12»Machiba ¿saka kʉ̃risia panuma nau ʉ̃rʉbena? Ẽbẽraba 100 oeja uru b̶uud̶ebena ab̶a barikiad̶e wãaruubʉrã ¿chi 99 panuu ead̶e b̶ʉiped̶a chi barikiad̶e wãd̶a jʉrʉd̶e wãabaika? 13Mʉʉba biawãra jaraaruu: unuuruubʉrã, mau oeja kakua aude kĩrajʉʉ b̶uai, chi waabenarã 99 barikiad̶e wãped̶aad̶awãe audeara. 14Ara mau kĩra machi Akõre bajãad̶e b̶uuba kʉ̃riawẽe ab̶a bid̶a warr cheke barikiad̶e wãi.
Bichi ãbaba kachirua wauruubʉrã saka waui b̶uu
15»Bichi ãbaba bichimaa kachirua wauruubʉrã, ichimaa wãped̶a machi du ab̶a panuud̶e, berreáse kuitaabiyua chi kachirua waud̶a. Ichiba bichi bed̶ea ũriiruubʉrã, chi sõ arab̶aud̶e b̶eei. 16Maamina bichi bed̶ea ijãawẽebʉrã, ẽbẽra ab̶a maebʉrã ome ichimaa adoese. Maarãba joma bichiba jara b̶uu biawãra b̶uu ad̶ai.18:16 Maarãba. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ẽbẽra ome maebʉrã õbea panuuba. Deuteronomio 19:15; 1 Timoteo 5:19.17Wabid̶a ãchiba jaraaduu ichiba ũri kʉ̃riawẽebʉrã, Dachi Akõred̶e ijãabadaurãmaa joma ãbua iuped̶a ãchimaa mau ʉ̃rʉbena jarase. Maamina Dachi Akõred̶e ijãabadaurãba jaraaduu ũrii kʉ̃riawẽebʉrã, ichi Dachi Akõred̶e ijãakau kĩra maebʉrã Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii kĩra ida b̶ústuru.
18»Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi machiba nau iujãad̶e ida kabid̶awẽa panuu Dachi Akõre bajãad̶e b̶úbid̶a ida kabiibai. Maud̶e chi machiba nau iujãad̶e ida kabi panuu Dachi Akõre bajãad̶e b̶úbid̶a ida kabii.
19-20»Mʉʉba naka jaraaruu: mʉʉd̶e ijãabadaurã ome maebʉrã õbea ãbua panuud̶e mʉ sid̶a aria b̶uai. Maud̶eeba nau iujãad̶e machid̶ebena ome panuu mʉ Chachamaa ʉtaa id̶id̶ai baita bed̶ea deaduubʉrã, machiba ʉtaa id̶iiduu mʉ Chacha bajãad̶e b̶uuba waui.
Kachirua waud̶a perdonawẽa b̶uad̶a ʉ̃rʉbena jaradead̶a
21Maabae Jesús kaita neeped̶a Pedroba id̶isii:
—Mʉ Mechiu, mʉ ãbaba mʉ kachirua wauruud̶e ¿sãabe b̶es perdonai b̶uma? ¿7 b̶es bia b̶uka?
22Jesusba panausii:
—Mʉʉba jaraaruu: 7buru jarawẽe, maumaarã 77 perdonai b̶uu.18:22 77. Griego bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: 70 b̶es 7. Jesusba jara b̶uu dachi kachirua wauduu joma perdonai panuu.
23»Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu: Rey ab̶a b̶uasii. Earab̶a mau reyba kʉ̃ria b̶uasii chi ichi baita trajabadaurãba ichiba chi nejarra dead̶ad̶ebena ichimaa paad̶amera. 24Maka b̶uud̶e ab̶a eneesid̶au. Mau ẽbẽraba chi reymaa chi nejarra ãrea deai b̶uasii. 25Mauba uru b̶uabasiid̶eeba kãareba paayu, chi reyba jarasii chi bari trajabarii kĩra nedobʉid̶amera; chi wẽra ome, chi warrarã maud̶e joma chi ne uru b̶uu baara. 26Maud̶e ẽbẽra õdarrd̶e kob̶eeped̶a chi reymaa naka chi chuburia id̶isii: “Mʉ kĩra chuburiáse. Esed̶ause, mʉʉba joma paaima”. 27Maabae kĩra chuburiad̶eeba chi reyba joma chi ẽbẽraba deai b̶uad̶a perdonaped̶a ichi deemaa bʉisii.
28»Maabae chi ẽbẽra wãsii. Mau mukĩra awara wãaruud̶e ichi kõpaero ab̶a unusii. Mauba ichimaa chi nejarra b̶aꞌãra deai b̶uasii. Mau otãabara adauped̶a jarasii: “Mʉʉmaa deai b̶uu dease”. 29Maabae mau ichi daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a jarasii: “Mʉ kĩra chuburiáse. Esed̶ause, mʉʉba joma paaima”. 30Maamina kĩra chuburiabasii, maumaarã jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃abisii ab̶a ichiba deai b̶uad̶a joma dearuud̶aa.
31Chi waabenarã rey baita bari trajabadaurãba mau unusid̶aud̶e kĩra nomaad̶aped̶a maabae reymaa joma jarad̶e wãsid̶au. 32Chi reyba mau ẽbẽra ichi daad̶e iubiped̶a naka jarasii: “¡Bichi sõ kachirua nii! ¡Bichi mʉʉmaa chi chuburia id̶id̶e neesiid̶e, mʉʉba bichi kĩra chuburiasii maud̶e bichiba mʉʉmaa deai b̶uad̶a perdonasii! 33Mau ¿sakãe bichi kõpaero kĩra chuburiabasma?” 34Chi rey ãrea kĩru b̶uasiid̶eeba, chi ichi baita trajabarii jʉ̃abadau ded̶e ẽbẽrarã kachirua waubadaurã juad̶e b̶usii chi deai b̶uad̶a joma paaruud̶aa.
35»Ara mau kĩra waui mʉ Chacha bajãad̶e b̶uuba machi ome, machiba machi ãbarã kĩra chuburiad̶awẽebʉrã maud̶e sõd̶eeba perdonad̶awẽebʉrã maarãba machimaa ne kachirua wauped̶aad̶a.
19Jesusba miakãid̶a amaarãamera jaradead̶a
1Maka jarasiid̶e Jesús Galilea druad̶ebena Judea druad̶aa wãsii Jordán do kĩaraa. 2Ẽbẽrarã ãrea ichi baara wãsid̶au. Aria chi ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 3Maka b̶uud̶e waabenarã fariseorã neesid̶au. Ichi kachirua berreabid̶ai baita naka id̶isid̶au:
—¿Mukĩraba chi wẽra amaai biꞌia b̶uka ichi kʉ̃riad̶eeba?
4Jesusba panausii:
—¿Machiba Dachi Akõre bed̶ead̶e, nau ed̶a jarad̶awẽa panuu kĩra? Nau drua wausiid̶e Dachi Akõreba mukĩra maud̶e wẽra wausii.19:4 Génesis 1:27.5Maud̶e jarasii: “Maud̶eeba mukĩraba chi akõre maud̶e chi nawe b̶ʉiped̶a ichi wẽra ome ãbua b̶eei. Maka kakua ara ab̶a nii kĩra nuread̶ai”.19:5 Génesis 2:24.6Ãchi ome panuu kĩrawãe, maumaarã kakua ab̶a nii kĩra nibad̶ai. Maud̶eeba Dachi Akõreba chi araa ãbua b̶ud̶a ab̶au bid̶a amaabai.
7Maud̶eeba ãchiba id̶isid̶au:
—Makarã Moisesba ¿sakãe b̶usma wẽra amaai baita karta deai b̶uu, amaai naed̶e?19:7 Deuteronomio 24:1-4.
8Jesusba panausii:
—Machi sõ chaarea nureed̶eeba Moisesba maka ida b̶usii. Maamina Dachi Akõreba nau drua wausiid̶e maka kʉ̃riawẽa b̶uasii. 9Mʉʉba jaraaruu: Barikiuba ichi wẽra junebena ome kãiwẽa b̶uu amaaped̶a, maabae junebena wẽra ome miakãiruubʉrã, mau mukĩraba kachirua wau b̶uu. [Junebena mukĩraba chi amaad̶a wẽra ome miakãiruubʉrã mau mukĩraba kachirua wau b̶uu mau wẽra ome.]19:9 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.
10Maud̶e Jesús baara nibabadaurãba ichimaa jarasid̶au:
—Maka b̶uubʉrã, mukĩra ab̶a wẽra ome kãibai b̶uu.
11Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Jomaurã poyaa du paneed̶aabai. Ab̶aburu Dachi Akõre mau kʉ̃risia deaibʉrã poyaa du b̶uai. 12Chi nureeba poyaa warr waud̶akau chi naweba chi warr adauped̶aad̶ad̶eed̶ebena. Chi nureeba poyaa warr waud̶akau maka panabiped̶aad̶ad̶eeba. Maud̶e waabenarãba miakãid̶ai kʉ̃riad̶akau ãchi Mechiu Bajãad̶e B̶uu baita ne waud̶ai baita.19:12 1 Corintios 7:1-9. Machi poyaa du panuubʉrã, maka panásturu.
Jesusba warrarãmaa biꞌia jarad̶a
Marcos 10:13-16; Lucas 18:15-17
13Maabae ẽbẽrarãba warrarã Jesusmaa adoesid̶au ichi jua maarã ʉ̃rʉ kub̶uped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imera. Maamina Jesús baara nibabadaurãba chi mau warrarã adoeped̶aad̶arã iadaasid̶au. 14Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Warrarã mʉʉmaa ida neebísturu, Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶erã naarã kĩra nureed̶eeba.
15Maabae ichi jua warrarã ʉ̃rʉ kub̶uped̶a wãsii.
Barau nii Jesús ome berread̶a
Marcos 10:17-31; Lucas 18:18-30
16Ewari ab̶aud̶e kũudrãa Jesusmaa neesii. Mau kũudrãaba id̶isii:
—Jaradeabarii, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai baita ¿mʉʉba kãare ne bia wauima?19:16 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Jaradeabarii Bia.
17Jesusba panausii:
—¿Sakãe mʉʉmaa ne bia ʉ̃rʉbena id̶i b̶uma?19:17 Sakãe mʉʉmaa ne bia ʉ̃rʉbena id̶i b̶uma. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ¿Sakãe mʉ ẽbẽra bia nii a b̶uma? Ab̶aburu Dachi Akõréturu biꞌia nii. Bichi Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai kʉ̃ria b̶uubʉrã, ichiba waubi b̶uu bed̶ea wause.
18-19Ichiba id̶isii:
—¿Sãu?
Jesusba jarasii:
—Ẽbẽra bearã́se, junebena miakãid̶a ome kãi b̶eerã́se, nechiruarã́se, setaa jararã́se waabenarã ʉ̃rʉbena; bichi akõre, bichi nawe wapeadee nibase;19:18-19 Éxodo 20:12-16. maud̶e waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria b̶uu kĩra.19:18-19 Levítico 19:18.
20Kũudrãaba jarasii:
—Mau joma wau b̶uu.19:20 Mau joma wau b̶uu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Mau joma wau b̶uu mʉ kũdrãaed̶ebena. Mʉʉba ¿kãare maucha waui b̶uu?
21Maud̶e Jesusba ichimaa jarasii:
—Bichi biawãra jipa b̶uai kʉ̃ria b̶uubʉrã, bichiba uru b̶uu joma nedobʉid̶e wãped̶a chi nejarr barauwãe nureerãmaa dead̶akase. Maka bajãad̶e ne bia uru b̶uai. Maabae mʉ baara nibad̶e neese.
22Kũudrãaba mau ũriped̶a kĩra nomaa wãsii ãrea chi nejarra barau niid̶eeba. 23Maud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
—Biawãra ãrea chaarea b̶uu ẽbẽra ne barau nii Bajãad̶e B̶uu juad̶e b̶uai baita, ichid̶irã baara. 24Waya mʉʉba jaraaruu: chaarea ãrea b̶uu barau nii Dachi Akõreba ichi juad̶e ua b̶uud̶e b̶uayu, camello ab̶a ãkusa daud̶e wãi bad̶amaarã.
25Maud̶e ichi baara nibabadaurãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii, ãchiba Dachi Akõreba barau nuree aude kʉ̃riakua b̶uu kʉ̃risia panuud̶eeba. Ãchiba id̶isid̶au:
—Makarã Dachi Akõreba ¿kai karibaima?
26Jesusba ãchi ichiaped̶a jarasii:
—Ẽbẽraba mau poyaa waukau maamina Dachi Akõreba poyaa joma waubarii.
27Maud̶e Pedroba Jesusmaa jarasii:
—Daiba joma b̶ʉisid̶au bichi baara wãd̶ai baita. ¿Maka b̶uubʉrã mau kuenda kãare adaud̶aima?
28Jesusba panausii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõreba ne joma chiwid̶i waui ewarid̶e mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a mʉ rey ãkau biad̶e akʉ b̶eei. Maud̶e machi mʉ baara nibabadaurã 12 rey ãkaud̶e akʉ paneed̶ai Israeld̶ebena neeped̶aad̶a 12 puuru nebʉra ichiad̶ai baita. 29Mʉ kakua ab̶auba ichi de, ãbarã, neekaurã, akõre, nawe, kima, warrarã maud̶e chi drua b̶ʉiruubʉrã, ichiba b̶ʉid̶a audeara 100 adaui maud̶e Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai.19:29 Kima. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.30Maka chi naa nuree kaad̶e nuread̶ai, maud̶e chi kaad̶eare nuree naa nuread̶ai.
20Drua uva uud̶a ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1»Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu. Ewarimaa drua chibari ab̶a wãsii trajabadaurã jʉrʉd̶e ichi drua uva uud̶ad̶e trajad̶e wãi baita. 2Waabenarã ẽbẽrarã ome berreasii ewari ab̶a trajad̶a bare chi nejarra deai baita. Maabae ãchi ichi drua uva uud̶ad̶aa trajad̶e wãbiasii.
3Ʉmada ʉtʉ baaruud̶e chi chibari waya puurud̶aa wãsii. Aria unusii ẽbẽrarã trajuswãe duanuu. 4Ãchimaa jarasii: “Machi sid̶a mʉ drua uva uud̶ad̶e trajad̶e wã́sturu. Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉd̶e deai”. Ara makʉd̶e wãsid̶au. 5Ãsa baburuud̶e chi chibariba arab̶aud̶e wausii. 6Maabae ʉmada ed̶aa wãaruud̶e waya puurud̶aa wãsii. Ẽbẽrarã maucha trajuswãe duanuu unuped̶a id̶isii: “¿Sakãe machi id̶i trajad̶awẽa panuma?” 7Ãchiba panausid̶au: “Ab̶au bid̶a daimaa traju dead̶awẽed̶eeba, trajad̶awẽa panuu”. Maabae ichiba jarasii: “Machi sid̶a trajad̶e wã́sturu, mʉ drua uva uud̶ad̶aa. Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉd̶e deai”.20:7 Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉd̶e deai. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.
8»Kiumaa b̶uud̶e mau chibariba chi trajabadaurã jaradea ua b̶uabariimaa jarasii: “Chi trajabadaurã joma iukuase. Joma naa chi kaad̶e neeped̶aad̶amaa paakuase maabae mau joma chi naa daped̶e trajad̶e neeped̶aad̶arãmaa paakuase”. 9Chi kewaraa las 5d̶e trajad̶ai baita iu panad̶a chi trajabadaurã jaradea ua b̶uabariimaa neesid̶au. Maabae ãchicha ewari joma trajaped̶aad̶a kĩra adausid̶au. 10Maud̶eeba chi naa trajad̶e wã panad̶a neesid̶aud̶e kʉ̃risiasid̶au chi nejarra ãrea adaud̶ai maamina arab̶aud̶e adausid̶au. 11Maud̶eeba uva uu nub̶uu chibari ʉ̃rʉbena kachirua berrea duaneesid̶au. 12Naka jarasid̶au: “Chi kaad̶e neeped̶aad̶a hora ab̶aburu trajasid̶au, maamina bichiba daimaa dead̶a kĩra ãchimaa bid̶a deasii. Dai pisia tãed̶e kewaraad̶aa ãrea trajasid̶au”. 13Maamina chi drua uva uud̶a chibariba ãchid̶ebena ab̶aumaa jarasii: “Kõpaero, mʉʉba bichi jipa wau b̶uu. ¿Bichiba mʉ ome bed̶ea dead̶awãeka ewari ab̶a chi nejarra bare trajai? 14Bichi chi nejarra adauped̶a wãse. Mʉʉba bichimaa dead̶a kĩra chi kaad̶eare traja panad̶amaa dea kʉ̃ria b̶uu. 15¿Bichimaarã, mʉ chi nejarra mʉʉba wau kʉ̃ria b̶uu kĩra wauwẽa b̶uka? Mʉ ẽbẽra sõbia niid̶eeba ¿bichi kĩru b̶uka?”
16»Ara mau kĩra chi kaad̶eare nuree naa panad̶ai, maud̶e chi naa nuree kaad̶eare panad̶ai.20:16 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba ãrea trʉ̃a b̶uu, maamina ãrea jʉrʉ adaubai.
Jesusba ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena waya jarad̶a
Marcos 10:32-34; Lucas 18:31-34
17Jesús Jerusalend̶aa wãaruud̶e ichi baara nibabadaurã 12 awara eneeped̶a ãchimaa jarasii: 18“Ũrísturu, dachi Jerusalend̶aa wãaduu. Jamaria ab̶aba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a jidaubii paare mechiurãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba jidaumera. Maarãba jarad̶ai mʉ biui b̶uu. 19Maabae mʉ judiowãerãmaa dead̶ai, mʉ atua jarad̶aped̶a, soaba ped̶aped̶a maabae mʉ cruzd̶e jirab̶u bead̶amera. Maamina ewari õbead̶e mʉ chokae jiradui”.
Zebedeo warrarãba id̶iped̶aad̶a
20Mau maad̶akare Zebedeo kima maud̶e ichi warrarã Jesusmaa neesid̶au. Mau wẽra ichi daad̶e õdarrd̶e kob̶eed̶e neesii chi chuburia id̶iyua. 21Maud̶e Jesusba id̶isii:
—Bichiba ¿kãare kʉ̃ria b̶uma?
Mau wẽraba panausii:
—Jarase, bichi ẽbẽrarã rey b̶eeruud̶e, mʉ warrarã bichi jãkaa akʉ paneed̶amera, ab̶a bichi jua biare, ab̶a bichi jua sordoare.
22Maud̶e Jesusba jarasii:
—Machiba adua panuu kãare id̶i panuu. Mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uai. ¿Machi sid̶a biawãra ara mau kĩra ãrea biꞌiwãe panad̶ai kʉ̃ria panuka?20:22 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ¿Machi mʉ boro ead̶a kĩra boro ead̶aika? ¿Mʉʉba doi b̶uu machia bid̶a poyaa dod̶aika?
Ãchiba panausid̶au:
—Maerã, poyaa biꞌiwãe panad̶ai panuu.
23Maud̶e Jesusba jarasii:
—Machi sid̶a biawãra mʉ kĩra ãrea biꞌiwãe panad̶ai.20:23 Jesusba jarad̶a kĩra biawãra makasii. Hechos 12:1-3; Apocalipsis 1:9. Maamina mʉʉba poyaa jaraabai kairã mʉ jua biare maebʉrã jua sordoare akʉ paneed̶ayu. Mʉ Chacháburu mau jarai, asii.
24Santiagoba, Juan omeeba id̶iped̶aad̶a waabenarã 10 panuuba ũrisid̶aud̶e ãchi ome kĩrusid̶au. 25Maud̶e Jesusba ãchi iukuaped̶a jarasii:
—Machiba kuitaa panuu nau druad̶ebenarã jaradea ua b̶uabadaurãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua b̶uabadau. Ãchiba unubiabadau ãchiba jaraaduu jomaurãba waud̶ai panuu. 26Maamina machi maka nuread̶aabai panuu. Machid̶ebena chi mechiu nibai kʉ̃ria b̶uubʉrã waabenarã baita bari trajabarii b̶uai b̶uu. 27Chi mechiu nibai kʉ̃ria b̶uu jomaurã audeara kaebeu b̶uai b̶uu. 28Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neewẽa b̶uu ẽbẽrarã mʉ baita bari trajabadaurã nuread̶amera. Maumaarã nee b̶uu ẽbẽrarã baita bari trajabarii b̶uai baita. Maka mʉ biui ãrea ẽbẽrarã karibai baita.
Jesusba ome dau pãriu nid̶au aribiabid̶a
Marcos 10:46-52; Lucas 18:35-43
29Jericó puurud̶ebena wãsid̶aud̶e Jesús kaad̶e ẽbẽrarã ãrea wãsid̶au. 30Maka wãaduud̶e dau pãriu nid̶au ome o iikaa akʉ panasid̶au. Jesús ãchi kaita wãaruu ũrisid̶aud̶e naka b̶iasid̶au:
—¡Dai Akõre Mechiu, Davidd̶ebena need̶a, dai kĩra chuburiáse!
31Maabae ẽbẽrarãba ãchi iadaasid̶au chũpead̶amera, maamina maarã aude b̶iasid̶au:
—¡Dai Akõre Mechiu, Davidd̶ebena need̶a, dai kĩra chuburiáse!
32Maabae Jesús b̶ari nub̶eesii. Maarã iuped̶a id̶isii:
—¿Kãare kʉ̃ria panuma mʉʉba waui?
33Maarãba jarasid̶au:
—Mʉ Mechiu, mʉʉba unui kʉ̃ria b̶uu.
34Jesusba maarã kĩra chuburiasii maabae chi maarã dau wausii. Ara makʉd̶e unu kopaneesid̶aud̶e Jesús baara wãsid̶au.
21Jesús Jerusalend̶e need̶a
Marcos 11:1-11; Lucas 19:28-40; Juan 12:12-19
1Jerusalend̶e bamaa panuud̶e Betfagé puurud̶e, Olivo ead̶e neesid̶au. Maud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurã ome panuu puurud̶aa bʉisii. 2Maarãmaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kub̶uumaa wã́sturu. Aria baaduud̶e burro wẽra warr bara nii jʉ̃ nub̶uu unud̶ai. Enad̶aped̶a maabae omea mʉʉmaa enésturu. 3Ab̶auba machimaa sakãe jãka wau panuma a id̶iiruubʉrã, jarásturu: “Dachi Mechiuba naarã kʉ̃ria b̶uu. Maamina ichiba waya urubʉʉi”».
4Mau makasii Dachi Akõre baita berreabariiba jarad̶a kĩra. Naka jarasii:
5«Sión puurud̶ebenarãmaa jarásturu:
“Ichiásturu, machi Rey burro ʉ̃rʉ machimaa neeruu.
Chi mechiu kĩra neewẽe. Burro cheke ʉ̃rʉ neeruu”».21:5 Zacarías 9:9.
6Ara makʉd̶e ome Jesús baara nibabadaurã wãd̶aped̶a Jesusba jarad̶a kĩra wausid̶au. 7Burro wẽra, chi warr baara Jesusmaa adoed̶aped̶a ãchiba chi anab̶ari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kub̶usid̶au. Maabae Jesús chi mau ʉ̃rʉ akʉ b̶eesii Jerusalén puurud̶aa wãi baita. 8Ẽbẽrarã ãrea panuuba ãchi anab̶ari jʉ̃badau od̶e tõ b̶uikasid̶au, Jesús biꞌia irsibid̶ayua. Waabenarãba bakuru jua kiruu bara b̶ee tarid̶aped̶a od̶e tõbʉikabachid̶au. 9Maud̶e ãrea ẽbẽrarã ichi naa nibaped̶aad̶aba, ichi kaad̶e needuu bid̶a maka b̶iasid̶au:
¡Biꞌia nii Davidd̶ebena need̶a!
¡Ãrea biꞌia nii chi Dachi Mechiu trʉ̃d̶eeba neeruu!21:9 Biꞌia nii. Arameo bed̶ead̶e jarabadau «Hosanna». Salmos 118:25-26. ¡Biꞌia nii chi Bajãad̶e B̶uu!
10Jesús Jerusalend̶e neesiid̶e, puurud̶ebenarã joma b̶iuka bara b̶eesii. Naka id̶ibachid̶au:
—Jãu ¿kaima?
11Id̶iiduucha Jesús ome neeped̶aad̶arãba panausid̶au:
—Jãu Jesusbʉ, Dachi Akõre baita berreabarii. Ichi Nazaret puurud̶ebena, Galilea druad̶ebenabʉ.
Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikad̶a
Marcos 11:15-19; Lucas 19:45-48; Juan 2:13-22
12Mau maad̶akare Jesús Dachi Akõre de mechiu dud̶aa wãsii. Aria ne kaebea nedobadaurã maud̶e nedobʉibadaurã unusiid̶e,21:12 Ne kaebea nedobadaurã. Dachi Akõre de mechiu dud̶a ne kaebea nedobachid̶au, ẽbẽrarãba ne kaebea dead̶amera Dachi Akõremaa. ãchi duabʉika kob̶eesii.21:12 Zacarías 14:21. Aria chi nejarra nedobʉibadaurã mesa b̶ee, paloma nedobʉibadaurã akʉ paneebadau joma korekuasii.21:12 Chi nejarra nedobʉibadaurã. Mau ewarid̶e Dachi Akõre de mechiud̶e chi nejarra nedobachid̶au ẽbẽrarã ãibena druad̶ebena imiiduurãmaa, mau chi nejarra ãibena druad̶ebena deabai b̶uasiid̶eeba Dachi Akõremaa.13Ãchimaa naka jarasii:
—Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Mʉ de, chi ʉtaa id̶ibadau de ad̶ai”. Maamina machiba “nechiruabadaurã de chob̶ea kĩra” uru panuu.21:13 Mʉ de, chi ʉtaa id̶ibadau de ad̶ai. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã de chob̶ea kĩra. Jeremías 7:11.
14Jesús Dachi Akõre de mechiu dud̶a b̶uasiid̶e dau pãriu nuree maud̶e jʉ̃rʉ nʉka nuree ichimaa imisid̶au. Maud̶e ãchi aribiabiasii. 15Maamina Jesusba aria ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau wauruud̶e, warrarã Dachi Akõre de mechiud̶e panad̶aba Jesusmaa naka jĩwa jarasid̶au: «¡Biꞌia nii Davidd̶ebena need̶a!» Chi paare mechiurãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã bid̶a mau unusid̶aud̶e,21:15 Judiorãba jarabachid̶au dau pãriu nuree, jʉ̃rʉ nʉka nuree sid̶a Dachi Akõre de mechiud̶aa wãd̶aabai b̶uasii. 2 Samuel 5:8. kĩrusid̶au. 16Ãchiba Jesusmaa naka jarasid̶au:
—¿Nau warrarãba jara panuu bichiba biꞌia ũri b̶uka?
Jesusba panausii:
—Maerã. ¿Machiba nau bed̶ea ed̶a jarad̶awãe panuu kĩra?
“Bichiba warrarã maud̶e ju do nuree b̶usii bichimaa biꞌia berread̶amera”.21:16 Salmos 8:2.
17Maabae Jesusba ãchi b̶ʉiped̶a Jerusalend̶ebena Betania puurud̶aa kãi b̶uad̶e wãsii.
Jesusba higo bakuru iadaad̶a
18Norema daped̶e Jesús waya Jerusalend̶aa wãsii. Wãaruud̶e jarrbisia kob̶eesii. 19Maud̶e higo bakuru ab̶a o kaita unusii.21:19 Dachi Akõre bed̶ead̶e chi higo bakuru Israel puuru a jara b̶uu. Maamina araa neesiid̶e bari kirúturu nub̶uu unusii.21:19 Israel druad̶e higo jõ kaebeu marzod̶e maud̶e abrild̶e poyaa kod̶ai panuu. Chi ne jõ kaebeu unuuduubʉrã kuitaabadau juniod̶e b̶istĩika chaui, maud̶e agostod̶ebena octubred̶aa ãrea chaui. Jesusba bari kirúturu nub̶uu unusiid̶eeba kuitaasii joma mau añod̶e chi higo bakuru chaubai. Maud̶eeba higo bakurumaa jarasii:
—¡Bichira jãabae chauwẽa b̶uai!
Ara makʉd̶e higo bakuru poasii. 20Jesús baara nibabadaurãba mau unusid̶aud̶e pera duanuu kĩra duaneesiid̶eeba id̶isid̶au:
—¿Sakãe jãu higo bakuru isa poasma?
21Jesusba panausii:
—Biawãra mʉʉba jarakuaruu: machiba id̶i panuu Dachi Akõreba biawãra waui ijãaduubʉrã, maud̶e ichiba poyaa waubai b̶uu kʉ̃risiad̶awẽebʉrã, mʉʉba jãu higo bakurumaa wausii kĩra audeara waud̶ai. Machiba nau eamaa jãmabena mard̶e b̶aed̶e wã́bad̶e aaduubʉrã, machiba jaraaduu kĩra makai. 22Joma machiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiduu biawãra adaud̶ai ijãaduubʉrã, mau adaud̶ai.
¿Kai trʉ̃d̶eeba Jesusba jaradead̶a?
23Jesús waya Dachi Akõre de mechiu kaita neeped̶a jaradea b̶eesii. Maka b̶uud̶e paare mechiurã maud̶e judiorã mechiurã ichimaa need̶aped̶a ichimaa id̶isid̶au:
—Bichiba nama wau b̶uu ¿kaiba naka waubi b̶uma?21:23 Bichiba nama wau b̶uu. Mau jara b̶uu Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikad̶a, maebʉrã saka Jesús Jerusalend̶e need̶a, ichiba dau pãriu nuree, jʉ̃rʉ nʉka nuree sid̶a Dachi Akõre de mechiu kaita aribiabiad̶a, maebʉrã puuru ʉ̃rʉbena jaradea b̶uu.
24Jesusba panausii:
—Mʉa bid̶a machimaa id̶iiruu. Machiba panauduubʉrã mʉʉba jarai kaiba mʉʉmaa naka waubi b̶uu. 25¿Juan samareeba neesma boro eamera? ¿Bajãad̶e B̶uuba mau bʉiska, maebʉrã nau iujãad̶ebenarãba?21:25 Mateo 3:1-12; Juan 1:6-28. ¿Ẽbẽraba maebʉrã Bajãad̶e B̶uuba?
Maud̶e ara ãchi chiya berrea bara b̶eesii: «Bajãad̶e B̶uuba bʉisii aaduubʉrã, ichiba jaraaruu: “Mau ¿sakãe ijãad̶aabasma?” 26Maamina ¿saka jarad̶aima mau ẽbẽrarãba bʉiped̶aad̶a?»
Chi ẽbẽrarã wapea panasid̶au, Juan biawãra Dachi Akõre baita berreabarii basii a kʉ̃risiasid̶aud̶eeba. 27Maud̶eeba Jesusmaa jarasid̶au:
—Daiba adua panuu.
Maud̶e Jesusba jarasii:
—Maka b̶uubʉrã mʉa bid̶a machimaa jaraabai kaiba mʉʉmaa naka waubi b̶uu.
Warr ome ʉ̃rʉbena
28Maka panuud̶e Jesusba paare mechiurãmaa, judiorã mechiurãmaa bid̶a jarasii:
—Machiba nau nebʉrʉ ʉ̃rʉbena ¿saka kʉ̃risia panuma? Ẽbẽra b̶uasii. Mau ẽbẽraba warr ome uru b̶uasii. Ewari ab̶aud̶e chi naa b̶uumaa naka jarasii: “Warr, mʉ uva uu nub̶uud̶aa trajad̶e wãse”. 29Maud̶e chi warrba panausii: “¡Mʉ wãwẽma!” Maamina waya kʉ̃risiaped̶a trajad̶e wãsii. 30Mau maad̶akare chi akõreba chi ab̶abena warrmaa arab̶aud̶e jarasii. Maud̶e chi warrba panausii: “Chacha, mʉ wãaruma”. Maamina wãabasii. 31Mau machimaarã, chi omed̶ebena ¿sãuba chi akõreba kʉ̃ria b̶uad̶a wausma?
Ãchiba panausid̶au:
—Chi naa b̶uuba.
Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Maerã. Maamina biawãra mʉʉba jaraaruu: Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã maud̶e wẽrarã aud̶uabadaurã machi audeara Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uabariid̶e paneed̶ai.21:31 Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uabariid̶e paneed̶ai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uabariid̶e naa wãd̶ai.32Juanba jaradead̶akad̶e nee b̶uasii, ãchi jipa nuread̶amera, maamina ijãad̶aabasii. Maamina Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurãba maud̶e wẽrarã aud̶uabadaurãba ijãasid̶au. Maud̶e machiba mau unusid̶amina machi kachirua waud̶ai ida b̶ud̶aabasii, ichi bed̶ea ijãad̶ai baita.
Trajabadaurã kachiruarã ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
33»Ũrísturu. June nebʉrʉʉruu. Ẽbẽra ab̶a b̶uasii. Ewari ab̶aud̶e mau ẽbẽraba uva uusii21:33 Isaías 5:1-7. maabae mokaraba ad̶u karaasii. Aria chob̶ea korosii chi uva barasui baita. Maud̶e de ʉtʉ wausii mamauba joma ichiai baita. Maabae ichi uva uu nub̶uu waabenarã ẽbẽrarã juad̶e b̶usii. Maarã ome bed̶ea deasid̶au chi uva uud̶a chauruud̶e sãabe ichimaa dead̶ai panuu. Maka bed̶ea dead̶aped̶a chi chibari ãibena druad̶aa wãsii. 34Maabae chi uva waraa nub̶eeruud̶e chi chibariba chi trajabadaurã bʉikasii chi uu nub̶uu ʉ̃rʉbena ichimaa dead̶ai panuu adoed̶e wãd̶amera. 35Maamina chi uu nub̶uu nubadaurãba mau trajabadaurã jidausid̶au. Ab̶a sĩsid̶au, ab̶a beasid̶au maud̶e ab̶a mokaraba b̶ata duabʉisid̶au. 36Mau maad̶akare chi chibariba june waabena trajabadaurã bʉikasii. Maarã chi naa wãped̶aad̶a audeara panasid̶au, maamina chi uu nub̶uu nubadaurãba maarã sid̶a arab̶aud̶e kachirua wausid̶au.
37»Kaad̶aa chi chibariba ichi warr ãchimaa bʉisii. Naka kʉ̃risiasii: “Ãchi mʉ warr wapeadee panad̶ai b̶ubaa”. 38Maamina ãchiba mau warr unusid̶aud̶e ãchi chiya jarasid̶au: “Jãuba ichi akõre ne kaebea joma adaui chi akõre biuruud̶e. ¡Jãu beáduru! Makaburu chi drua dachi baita b̶eei”. 39Ara makʉd̶e chi warr jidaud̶aped̶a chi uud̶ad̶ebena wãbid̶aped̶a, beatasid̶au. 40Jãu chibari neeruud̶e chi uud̶a nubadaurã ome ¿kãare sãaibaama?
41Maud̶e paare mechiurãba maud̶e judiorã mechiurãba naka panausid̶au:
—Ichiba kĩra chuburiawẽa mau ẽbẽrarã kachiruarã kenaped̶a, waabena ẽbẽrarã ome bed̶ea deai chi uud̶a nud̶amera. Mau ẽbẽrarãba ichi uud̶ad̶ebena dead̶ai panuu chi uva waraa nub̶eeruud̶e dead̶ai.
42-43Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Ara mau kĩra Dachi Akõreba machi audeara waabenarã ichi juad̶e ua b̶uai. Maarãburu ichiba kʉ̃ria b̶uu waud̶ai. Machiba ¿Dachi Akõre bed̶ea ed̶a jarad̶awẽa panuu kĩra? Naka jara b̶uu:
“Chi mo chi de waubadaurãba ida b̶uped̶aad̶a, mau chi biara b̶eesii.
Dachi Mechiuba maka waud̶ad̶eeba dachimaarã ãrea biꞌia b̶uu”.21:42-43 Salmos 118:22-23.
44Barikia chi mau mokara ʉ̃rʉ b̶aeruubʉrã joma ãrii, maud̶e mau mokara ẽbẽra ʉ̃rʉ b̶aeruubʉrã berpetai.21:44 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe. Mo. Isaías 8:14-15; Daniel 2:34-35,44-45.
45Paare mechiurãba maud̶e fariseorãba mau nebʉrʉd̶a ũrisid̶aud̶e kuitaasid̶au Jesusba ãchi ʉ̃rʉbena berrea b̶uu. 46Maud̶eeba ãchiba Jesús jidau kʉ̃ria panasid̶au. Maamina puurud̶ebenarã wapea panuud̶eeba ida b̶usid̶au. Puurud̶ebenarãba kʉ̃risia panasid̶au Jesús Dachi Akõre baita berreabarii.
22Miakãibadau ewari ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1Jesusba paare mechiurãmaa maud̶e judiorã mechiurãmaa waya jaradeamaa b̶uud̶e nebʉrʉsii: 2«Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu: Rey ab̶a b̶uasii. Ichi warr miakãid̶ai kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewari waui kʉ̃risia b̶uasii. 3Chi reyba chi trajabadaurã bʉikasii chi ichiba iud̶arã adoed̶e wãd̶amera. Maamina neei kʉ̃riad̶aabasii.
4»Maabae waabena trajabadaurã bʉikaaruud̶e naka jarasii: “Ẽbẽrarã mʉʉba iud̶arãmaa jarad̶e wã́sturu need̶amera chi chiko noe poed̶eeba. Paka mukĩra ab̶a beabisii maud̶e waabenarã ãnimararã chi aude borea duanad̶a. Mau joma chuu nub̶eesiid̶eeba, urústuru chi miakãiduu kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewarid̶e kooduud̶aa”. 5Maamina ichiba iud̶arãba ijãad̶aabasii. Ab̶a ichi pead̶aa wãsii. Maud̶e ab̶a ichiba nedod̶okabariimaa wãsii. 6Waabenarãba chi trajabadaurã jidaud̶aped̶a sĩd̶aped̶a beasid̶au. 7Maud̶eeba chi rey ãrea kĩrusii. Ichi kokoroarã bʉikaped̶a mau mia beabadaurã kenad̶aped̶a ãchi puuru baa bʉisid̶au.
8»Mau maad̶akare chi reyba chi trajabadaurãmaa jarasii: “Mʉ warr miakãid̶ai kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewari joma wausii maamina chi mʉʉba iud̶arã nama need̶aabai panuu. 9Maud̶eeba waabena ẽbẽrarã o b̶eecha jʉrʉd̶e wã́sturu. Machiba unuuduurãmaa jarásturu mʉ warr miakãid̶ai kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewarid̶aa need̶amera”. 10Ara makʉd̶e chi trajabadaurã o b̶eecha wãsid̶au. Ẽbẽra bia nureerã maud̶e chi kachirua nureerã ãrea neesid̶au. Maka chi de mechiu ẽbẽrarãba pĩchuka kob̶eesii.
11»Chi reyba iud̶arã unud̶e wãsiid̶e ẽbẽra ab̶a paru miakãibadaud̶e jʉ̃badau jʉ̃wẽa b̶uu unusii. 12Chi reyba mau ẽbẽramaa id̶isii: “Kõpaero, bichi ¿sakãe nama ed̶a nee b̶uu kapipia jʉ̃wẽa b̶uma?” Chi ẽbẽra chũpeasii. 13Maud̶e chi reyba chi trajabadaurãmaa jarasii: “Nau ẽbẽra jua maud̶e jʉ̃rʉ bʉrad̶aped̶a awara pãriud̶aa jiratásturu. Aria kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai”. 14Dachi Akõreba ãrea iukua b̶uu, maamina b̶aꞌãraburu pekuai».
Romad̶ebena baita chi nejarra paad̶ai ʉ̃rʉbena jaradead̶a
Marcos 12:13-17; Lucas 20:20-26
15Mau maad̶akare fariseorãba bed̶ea deasid̶au Jesusmaa ãi berreabid̶ayua. 16Maud̶eeba fariseorãba ãchi baara nibabadaurã maud̶e Herodes jãkaa panuurã Jesusmaa bʉisid̶au. Maarãba Jesusmaa jarasid̶au:
—Jaradeabarii, daiba kuitaa panuu bichi ẽbẽra jipa nii. Ab̶au bid̶a bichimaa awara kʉ̃risiabikau, bichiba joma ẽbẽrarã arab̶aud̶e unubariid̶eeba. Maumaarã biawãra Dachi Akõre o ʉ̃rʉbena jomaurãmaa jaradeabarii. 17Maka b̶uubʉrã daimaa jarase, Romad̶ebena baita chi nejarra paai b̶uu ¿dachi judiorãba paad̶ai b̶uka maebʉrã ¿biꞌiwãe b̶uka?
18Jesusba kuitaa b̶uasii ichi setaa kũrua panuu, mau nebʉrad̶e b̶aebid̶ayua. Naka jarasii:
—Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau, ¿sakãe mʉ kachirua berreabi kʉ̃ria panuma? 19Parata sẽetao dachiba paabadau ab̶a unubísturu.
Ara makʉd̶e sẽetao ab̶a unubisid̶au.22:19 Parata sẽetao. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: denario chi nejarra dau.20Jesusba ichiaped̶a id̶isii:
—¿Kai kĩedarrma nau sẽetaod̶e b̶uu? ¿Kai trʉ̃ b̶ʉ kub̶uma?
21Ãchiba panausid̶au:
—Romad̶ebena chi aude mechiu niid̶e.
Maabae Jesusba jarasii:
—Maka b̶uubʉrã deásturu Romad̶ebena chi aude mechiu niimaa chi mauba id̶iiruu, maud̶e ara mau kĩra deásturu Dachi Akõremaa chi mauba id̶iiruu.
22Mau ũrisid̶aud̶e adua panasii kãare kʉ̃risiad̶ai. Ara makʉd̶e ãyaa wãsid̶au.
Chokae jiradud̶ai ʉ̃rʉbena Jesusba jarad̶a
Marcos 12:18-27; Lucas 20:27-40
23Ara mau ewarid̶e waabenarã saduceorã Jesusmaa neesid̶au. Saduceorãba jarabadau biuped̶aad̶a chokae jiradud̶akau.22:23 Hechos 23:8. Maud̶eeba Jesusmaa naka jarasid̶au:
24—Jaradeabarii, Moisesba jarasii ẽbẽra ab̶a warrwãe b̶uud̶e biuruubʉrã, ichi ãbaba chi pẽdrãa wẽra adaui b̶uu chi ãba biud̶a baita warr adaui baita.22:24 Deuteronomio 25:5-10.25Earab̶a dairãd̶e 7 ãbarã panasid̶au. Chi nabena miakãisii, maamina warr deawẽed̶e biusii. Maka chi wẽra chi mawãarebena ãba ome b̶eesii. 26Maamina mau sid̶a warrwãe biusii. Mau maad̶akare chi mawãarebena ãba arab̶aud̶e makasii. Joma mau 7 panad̶a arab̶aud̶e makasid̶au. 27Mau maad̶akare chi wẽra sid̶a biusii. 28Mau 7 ãbarãba arab̶au wẽra ome miakãisid̶au. Makarã chokae jiradud̶ai ewarid̶e ¿sãu ãbaba mau wẽra uru b̶uaima?
29Maud̶eeba Jesusba panausii:
—Machiba Dachi Akõre bed̶ea maud̶e chi poyaabarii adua panuud̶eeba biꞌia kʉ̃risiad̶awẽa panuu. 30Ũrísturu. Biuped̶aad̶arã chokae jiradud̶ai ewarid̶e kima adaud̶aabai maud̶e ab̶au bid̶a wẽra dead̶aabai miakãimera, maumaarã Dachi Akõre angelerã kĩra nuread̶ai. 31Dachi Akõreba biuped̶aad̶arã chokae jiradubadau ʉ̃rʉbena jarad̶a ¿machiba ed̶a jarad̶awẽa panuka? 32Naka jarasii: “Mʉ Abraham Akõre Mechiubʉ, Isaac Akõre Mechiubʉ maud̶e Jacob Akõre Mechiubʉ”.22:32 Éxodo 3:6. Mau chi biuped̶aad̶a Akõre Mechiuwãe, maumaarã chokae nuree Akõre Mechiubʉ.
33Jesusba maka jaradea b̶uu mau ũrisid̶aud̶e, ẽbẽrarãba adua panasii kãare kʉ̃risiad̶ai.
Dachi Akõre waubi b̶uu bed̶ea chi aude mechiu b̶uu
34Fariseorãba kuitaasid̶au Jesusba saduceorã chũpeabiad̶a. Maud̶eeba ãchi araa ãbua imid̶aped̶a Jesusmaa wãsid̶au. 35Ab̶a Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii basii.22:35 Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii basii. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe. Mauba Jesús kachirua berreabid̶ayua naka id̶isii:
36—Jaradeabarii, Dachi Akõreba waubi b̶uu bed̶ead̶ebena ¿sãu chi aude mechiu b̶uma?
37-38Maabae Jesusba naka panausii:
—Chi naa b̶ʉd̶a bed̶ea naka jara b̶uu: “Joma bichi sõd̶eeba, joma bichi jaurid̶eeba maud̶e joma bichi kʉ̃risiad̶eeba bichi Akõre Mechiu kʉ̃riáse”.22:37-38 Deuteronomio 6:4-5. Dachi Akõreba waubi b̶uu bed̶ead̶ebena mau chi nabenabʉ maud̶e chi aude mechiubʉ. 39Maud̶e mawãare b̶uu ara mau kĩra b̶uu. Mauba naka jara b̶uu: “Waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria b̶uu kĩra”.22:39 Levítico 19:18.40Mau kʉ̃risia ome aude panuu dachiba ijãaduubʉrã, joma Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a waud̶ai.
Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ¿kai warrma?
Marcos 12:35-37; Lucas 20:41-44
41Fariseorã wabid̶a jãma panuud̶e Jesusba ãchimaa id̶isii:
42—Machimaarã, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ¿kai warrma?
Ãchiba panausid̶au:
—Davidd̶ebʉ.
43Maud̶e Jesusba id̶isii:
—Maka b̶uubʉrã, Davidba ¿sakãe Dachi Akõre Jaurid̶eeba mau mʉ Mechiu nii asma? Davidba naka jarasii:
44Dachi Akõre Mechiuba mʉ Mechiu niimaa jarasii: mʉ jua biare akʉ b̶eese ab̶a bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juad̶e b̶uuruud̶aa.22:44 Salmos 110:1.
45Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a Davidba mʉ Mechiu nii a b̶uubʉrã, ¿saka David warr baima?
46Maud̶e ab̶au bid̶a Jesusmaa poyaa panaud̶aabasii. Makaed̶ebena ab̶auba Jesusmaa waya id̶id̶ai kʉ̃riad̶aabasii.
23Jesusba fariseorã kachirua jarad̶a
Marcos 12:38-40; Lucas 11:37-54; 20:45-47
1Mau maad̶akare Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa maud̶e waabenarã ẽbẽrarãmaa bid̶a jarasii: 2«Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba maud̶e fariseorãba Moisesba jaradea b̶uad̶a jaradeabadau. 3Maud̶eeba ãchiba jaraaduu joma ijã́sturu. Maamina maarãba ara ãchiba jaradea panuu kĩra waud̶akau. Maud̶eeba jãarãba wau panuu kĩra waurã́sturu. 4Ãchiba ẽbẽrarãmaa aude chaarea ãrea waubiabadau ne chikʉa atoebiaduu kĩra. Maamina ãchiba b̶istĩika bid̶a aid̶ad̶akau maka waud̶amera.
5»Ãchiba ne joma waubadau waabenarãba biꞌia unud̶amera. Dachi Akõre bed̶ea kartad̶e b̶ʉd̶a ũabisa kaebeud̶e ed̶a b̶ud̶aped̶a ãchi daub̶ʉʉrʉd̶e jʉ̃badau maud̶e juapotad̶e bid̶a jʉ̃badau. Maamina chi ũabisa jõparrea waubadau waabenarãba biꞌia unud̶amera. Maud̶e mau baita ãchiba paru id̶e kapipia deseroa b̶ee kaapirud̶aped̶a jʉ̃badau.23:5 Deuteronomio 6:6-9; Números 15:37-41.6Waabenarã baara kod̶e wãaduud̶e, jomaurã kĩraare akʉ paneebadau, jaradea ua b̶uabadau mechiurã akʉ paneebadaumare. Maud̶e judiorã araa ãbua imibadau ded̶e bid̶a ara mau kĩra waubadau. 7Maud̶e puurud̶e nid̶aud̶e kʉ̃riabadau ẽbẽrarãba ãchimaa wapeadee panuud̶eeba “Jaradeabarii” ad̶ai.
8»Maamina machi arab̶au ãbarã nureed̶eeba maud̶e Jaradeabarii ab̶a uru panuud̶eeba kʉ̃riad̶aabai panuu ẽbẽrarãba machimaa “Jaradeabarii” ad̶ayu.23:8 Jaradeabarii ab̶a uru panuu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Ichi Cristobʉ.9Mau awara nau iujãad̶ebena ab̶aumaa bid̶a “dai akõre” arã́sturu, Akõre ab̶a bajãad̶éburu uru panuud̶eeba. 10Maud̶e kʉ̃riarã́sturu ẽbẽrarãba machimaa “dai akõre mechiu” ad̶amera, machi Mechiu ab̶aburu niid̶eeba. Ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jarad̶a. 11Machid̶ebena chi mechiu nii waabenarã baita chi trajabarii b̶uai b̶uu. 12Chi aude mechiu nibai kʉ̃ria b̶uu, Dachi Akõreba mau kaebeu b̶ui. Maud̶e ara du ab̶a kaebeu b̶eeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii.
13»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba ẽbẽrarãmaa ida kuitaabiad̶akau Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena. Ichi juad̶e panad̶ai kʉ̃riad̶awẽa panuu maud̶e chi aria duanad̶ai kʉ̃ria panuurã ida b̶ud̶akau.
14»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba pẽdrãarã ne juakaa adaubadau maud̶e ʉtaa ãrea id̶ibadau ẽbẽrarãba machi biꞌia ichiad̶amera. Maud̶eeba Dachi Akõreba machi aude kastikai waabenarã audeara.23:14 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe.
15»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, chi setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machi nau iorod̶e maud̶e mard̶e bid̶a jaradea nibabadau ab̶aumaa ijãabid̶ai baita. Maamina mau ijãaruu machi audeara kachirua b̶eeped̶a aude tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e b̶uai.
16»¡Machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Dau pãriu nuree kĩra nuree. ¿Sakãe barikia o unubii panuma? Naka biꞌia jaradead̶akau: “Ab̶auba Dachi Akõre de mechiu trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, maka wauwẽe sid̶a kachiruaswãe abadau. Maamina Dachi Akõre de mechiud̶e nee nub̶uu trʉ̃d̶eeba ne waui a jaraaruubʉrã, biawãra waui b̶uu abadau”. 17¡Machi kʉ̃risiaswãe nuree! ¡Dau pãriu nuree kĩra nuree! ¿Sãu bibuara b̶uma? ¿Dachi Akõre de mechiu chi nee audeara bibuara b̶uuwãeka? Mau nee Dachi Akõre baita biꞌia b̶uu, Dachi Akõre ded̶e b̶uud̶eeba.
18»Machiba nau sid̶a jarabadau: “Ab̶auba ne baa deabadau trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, maabae mau wauwẽebʉrã, kachirua wauwẽe abadau. Maamina chi ãnimara trʉ̃d̶eeba ne waui a jaraaruubʉrã, biawãra waui b̶uu”. 19¡Machi kʉ̃risiaswãe nuree! ¡Dau pãriu nuree kĩra nuree!23:19 Machi kʉ̃risiaswãe nuree. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. ¿Sãu bibuara b̶uma? ¿Ne baa deabarii chi ãnimara audeara bibuara b̶uuwãeka? Mau ãnimara Dachi Akõre baita biꞌia b̶uu ne baabadau ʉ̃rʉ b̶uud̶eeba.
20»Ũrísturu: ab̶auba ne baa deabadau trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, ab̶aburu mau trʉ̃d̶eeba maka waui a jarawẽa b̶uu. Maumaarã mau ʉ̃rʉ b̶uu ãnimara trʉ̃d̶eeba maka waui a jara b̶uu. 21Mau awara ab̶auba Dachi Akõre de mechiu trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, ab̶aburu mau trʉ̃d̶eeba maka waui a jarawẽa b̶uu. Maumaarã Dachi Akõre mau ded̶e b̶uu trʉ̃d̶eeba maka waui a jara b̶uu. 22Mau awara ab̶auba bajãa trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, Dachi Akõre rey ãkau trʉ̃d̶eeba maka waui a jara b̶uu maud̶e Dachi Akõre aria akʉ b̶uu trʉ̃d̶eeba biawãra ne waui a jara b̶uu.
23»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Menta kiruu, anís, comino Dachi Akõre baita awara b̶ubadau; mau 10d̶ebenacha, ab̶a. Maamina Moisesba b̶ʉd̶ad̶e chi aude b̶uu waud̶akau; waabenarã ome jipa waud̶akau, kĩra chuburiad̶akau maud̶e Dachi Akõred̶e ijãad̶akau. Maka waud̶ai panuu, machiba kiruu deabadau kĩra Dachi Akõremaa. 24¡Machi dau pãriu nuree kĩra nuree, barikia o unubiamaa panuud̶eeba waabenarãmaa! ¡Bania dod̶ai naed̶e, chi bania sãbadau, ãnimara baara dorãad̶amera! Maamina machiba kuitaad̶awẽa panuu, camello joma mimaa panuu kĩra panuu.23:24 Judiorãba camello kod̶aka basii. Levítico 1:14. Jesusba maka jarasii kauwabiai baita chi judiorã mechiurãba chi Dachi Akõre ʉ̃rʉbena jaradeaped̶aad̶a bibuara b̶uu, aduabachid̶au. Maumaarã dachi ne kaebea kaebeu b̶ee waui b̶uu baita ãrea jaradeabachid̶au.
25»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba basu maud̶e paratu chi ʉ̃rʉbena biꞌia jeraabadau, maamina ed̶are kachirua nuree. Ara mau kĩra machi sõd̶e bid̶a ne joma adaud̶ai kʉ̃riabadau maud̶e chi machiba kachirua kʉ̃riabadau, ara maka waubadau. 26¡Fariseo dau pãriu! Naa chi basu maud̶e chi paratu ed̶abena jeraase. Maabae ʉ̃rʉbena sid̶a biꞌia jeraai.23:26 Paratu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.
27»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Chi jau b̶ubadau torroa purubadau, ʉ̃rʉ mipitaa unud̶amera. Maamina ed̶are biuped̶aad̶arã ãrea chi b̶ʉʉrʉrã baara b̶eraa mikia poe. 28Ara mau kĩra machi ẽbẽra daumaarã jipa nuree kĩra nuree, maamina biawãra machiba jaradeabadau waud̶akau. Maud̶e ed̶are machi ãrea sõ kachirua nuree.
29»¡Machi fariseorã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã jau b̶ubadau ʉ̃rʉ mipitaa waubiabadau. Maud̶e waabenarã jipa nureerã jau b̶ubadau ʉ̃rʉ bid̶a ara mau kĩra waubadau. 30Maud̶e machiba jarabadau: “Dachi nabẽraed̶ebena ewarid̶e panad̶a basirã, Dachi Akõre baita berreabadaurã aid̶a bead̶aabai basii”. 31Maka machiba jara panuu Dachi Akõre baita berreabadaurã kenaped̶aad̶ad̶ebena imisid̶au. Machi maarã kĩra nuree. 32¡Maud̶eeba machi nabẽraed̶ebenarãba kachirua wauped̶aad̶awãe, mau joma wáusturu!
33»¡Machi dama kachirua kĩra nuree! ¿Dachi Akõreba machi nebʉra baraa panuu aped̶a, tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶e bʉibai b̶uu a kʉ̃risia panuu kĩra? 34Mʉʉba Dachi Akõre baita berreabadaurã, kʉ̃risia kuitaa nuree maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã machimaa bʉikaaruu. Maamina machiba maarã bead̶ai maud̶e waabenarã cruzd̶e jirab̶ud̶ai. Waabenarã machi judiorã araa ãbua imibadau ded̶e soaba ped̶ai maud̶e puurucha wãraad̶ai biꞌiwãe paneebiad̶ai baita. 35Maud̶eeba joma nabẽraed̶ebenarã ẽbẽrarã jipa nuree beaped̶aad̶a kakua Dachi Akõreba machi kastikai: Abel jipa nii beaped̶aad̶a kakua, Berequías warr Zacarías beaped̶aad̶a kakua maud̶e joma waabenarã beaped̶aad̶a kakua bid̶a. Zacarías Dachi Akõre de mechiu dud̶a chi ne baa deabadau kĩraare beasid̶au.23:35 Abel. Génesis 4:3-8. Zacarías. Mau Zacarías akõre ara Joyadá basii. 2 Crónicas 24:20-22. Berequías warr Zacarías. Zacarías 1:1.36Mʉʉba biawãra jaraaruu: joma mau ẽbẽrarã beaped̶aad̶a kakua Dachi Akõreba id̶ibaebena ẽbẽrarã kastikai.
Jesús Jerusalén kakua kĩra nomaad̶a
37»¡Jerusalén, Jerusalén, machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã beabadau! ¡Dachi Akõreba bʉid̶arã sid̶a mooba b̶ata beabadau!23:37 1 Reyes 9:10; Jeremías 2:30. Mʉʉba b̶es ãrea machi ãbua jʉrʉ adau kʉ̃ria b̶uasii eterr wẽraba ichi warrarã ikia ekare adaubarii kĩra. Maamina machiba kʉ̃riad̶aabasii. 38Maud̶eeba Dachi Akõre waa machi baara b̶uabai.23:38 Jeremías 22:5.39Mʉʉba machimaa jaraaruu: biawãra mʉ waya unud̶aabai ab̶a naka jaraaduud̶aa: “¡Ãrea biꞌia b̶uu chi Dachi Mechiu trʉ̃d̶e neeruu!”».23:39 Salmos 118:26.
24Dachi Akõre de mechiu joma ãrid̶ai ʉ̃rʉbena
1Jesús Dachi Akõre de mechiud̶ebena awara wãsii. Maud̶e ichi baara nibabadaurã ichi kaita need̶aped̶a jarasid̶au:
—Ichiáse Dachi Akõre de mechiu, maud̶e de ad̶u kub̶uu sid̶a biꞌia kub̶uu.
2Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Maerã, machiba unu panuu biꞌia kub̶uu. Maamina biawãra mʉʉba jaraaruu: nau mo kaped̶aad̶a joma ãrid̶ai.
3Jesús Olivo ead̶e akʉ b̶uasiid̶e ichi baara nibabadaurã ichimaa wãd̶aped̶a ãchi du ab̶a naka id̶isid̶au:
—Daimaa jarase, Dachi Akõre de mechiu ¿mau sakaed̶e makaima? ¿Kãared̶eeba kuitaad̶aima bichi neeruu? Maud̶e ¿kãared̶eeba kuitaad̶aima nau ewari baribai?
4Jesusba panausii:
—Kauwa nureásturu ab̶au bid̶a setaa kũruarãad̶amera. 5Ãreaba jarad̶ai: “Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a”. Maka ẽbẽrarã ãrea setaa kũruad̶ai.
6Puuru ab̶a ab̶au puuru ome chĩobika nub̶uu ũriiduud̶e maud̶e makad̶ai ʉ̃rʉbena ũriiduud̶e, wapearã́sturu. Mau joma makai b̶uu. Maamina nau ewari wabid̶a neebai. 7Drua ab̶a ab̶au drua ome chĩobika nub̶uai. Maud̶e rey ab̶a ab̶au rey ome chĩobika nub̶uai.24:7 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Kakua kachirua b̶uai neekuad̶ai. Druacha jarrba baraai maud̶e ioromia druacha baraai. 8Maamina mau naed̶e b̶aꞌãra biꞌiwãe panad̶ai, wẽra warr pira chaa b̶uu kĩra.
9»Mau ewarid̶e ẽbẽrarãba machi jidau dead̶ai, kachirua waud̶aped̶a bead̶amera. Mʉʉd̶e ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaad̶ai. 10Maud̶eeba ãrea, mʉʉd̶e ijãad̶ai ida b̶ud̶ai. Maud̶e chiya jidaubid̶ai maud̶e chiya kĩramaad̶ai. 11Dachi Akõre baita berreabadau chi biawãrawãe nuree need̶ai. Maarãba ẽbẽrarã ãrea setaa kũruad̶ai. 12Kachirua ãrea baraaruud̶eeba ãreaba waabenarã kʉ̃ria panad̶a ida b̶ud̶ai. 13Maamina chi kaad̶earebena ewarid̶aa dauchia jãadua mʉʉd̶e ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai. 14Maud̶e chi bed̶ea bia Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena joma nau druad̶e jaradead̶ai puurucha ũrid̶amera. Mau maad̶akare nau ewari baribai.
15-16»Dachi Akõre baita berreabarii Danielba kartad̶e b̶ʉsii chi kachirua Dachi Akõreba kʉ̃riakau b̶ui, Dachi Akõre de mechiud̶e de jã ed̶a chi bibuara b̶uud̶e.24:15-16 Griego bid̶a Antioco Epipaneba Dachi Akõre de mechiu miadaa b̶usii 168 año Jesús b̶uai naed̶e. Maamina Jesusba jarasii mau Antiocoba waud̶aka waya makai. Waabenarãmaarã, Jesusba jarad̶a biawãra makasii romad̶ebenarãba Jerusalén puuru maud̶e Dachi Akõre de mechiu sid̶a joma ãrisid̶aud̶e año 70d̶e. Waabenarãmaarã, jara b̶uu kachirua ʉ̃rʉbena ẽbẽraba maka waui. 2 Tesalonicenses 2:3-10. Maud̶e waabenarãmaarã Jesusba jarad̶a kaad̶ebena ewarid̶e makai. Daniel 9:27; 11:31; 12:11. (Chi karta ed̶a jara b̶uuba kãare ed̶a jara b̶uu kauwa kuitaai b̶uu). Machiba mau unuuduud̶e Judea druad̶e nuree ead̶aa miru wãd̶ai panuu. 17Maud̶e ẽbẽra ichi de ʉ̃rʉ b̶uu ichi ded̶e ed̶a neebai b̶uu chi ne kaebea pe adooi baita. 18Chi uu nub̶uud̶e b̶uuba chi anab̶ari jʉ̃barii adaud̶e wãabai b̶uu. 19Mau ewarid̶e miichuburi chi wẽrarã warr bara nuree maud̶e warr ju dawa nuree. 20Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu kui che ewarid̶e maebʉrã bari panabadau ewarid̶e miru wãrãad̶amera. 21Mau ewarid̶e ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panad̶ai. Dachi Akõreba nau iujãa wausiid̶eed̶ebena ẽbẽrarã mau kĩra ãrea biꞌiwãe panad̶aabasii maud̶e nau maad̶akare mau kĩra biꞌiwãe panad̶aabai. 22Mau ewari ãrea b̶uai. Dachi Mechiuba chi mau ewari b̶aꞌãra b̶ud̶awãe basirã, ẽbẽra ab̶a bid̶a chokae panad̶aabai basii. Maamina ichiba mau ewari b̶aꞌãra b̶usii ichiba jʉrʉ adaud̶arã kʉ̃ria b̶uabariid̶eeba.
23»Maud̶eeba ab̶auba machimaa jaraaruubʉrã: “Ichiásturu, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a nama b̶uu”, mau ijãarã́sturu. Maud̶e “chawa b̶uu” aaruubʉrã mau ijãarã́sturu. 24Mau ewarid̶e setaa jarad̶ai ãchi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Maud̶e waabenarãba setad̶eeba jarad̶ai ãchi Dachi Akõre baita berreabadaurã. Maarãba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu waud̶ai ẽbẽrarã setaa kũruad̶ai baita. Dachi Akõreba jʉrʉ adaud̶arã sid̶a poyaa setaa kũruaped̶aad̶a basirã, ãchi sid̶a setaa kũruad̶ai basii. 25Mau joma mʉʉba machimaa jarasii makai naed̶e.
26»Maud̶eeba ab̶auba machimaa jaraaruubʉrã: “Ũrísturu, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a drua sirua wãꞌãed̶e b̶uu”, mamaa wãrã́sturu. Waabenaba jaraaruubʉrã: “Ichiásturu, ichi nama ded̶e ed̶a b̶uu”, mau sid̶a ijãarã́sturu. 27Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruu jomaurãba unud̶ai ʉmada neebariared̶ebena ʉmada b̶aebariid̶aa bajãa puri chebibarii unubadau kĩra. 28Jomaurãba kuitaa panuu biud̶a b̶ari b̶uumare ãkoso orrobadau. Ara mau kĩra mʉ neeruud̶e jomaurãba unud̶ai.
Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei ʉ̃rʉbena
Marcos 13:24-37; Lucas 21:25-33; 17:26-30,34-36
29»Ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panaped̶aad̶akare ara makʉd̶e ʉmada pãriui. Jed̶ako sid̶a pãriui. Pusterrearã bajãad̶ebena b̶aed̶ai. Joma bajãad̶e b̶ee urid̶ai.24:29 Isaías 13:9-10; 34:4; Ezequiel 32:7; Joel 2:10-11; 3:15.30Maud̶e bajãad̶e ne unud̶ai. Mau mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruu ʉ̃rʉbena. Mau unuuduud̶e joma puuru nau iujãad̶ebenarã wapeaba jẽad̶ai.24:30 Zacarías 12:10. Mʉ jʉ̃rʉarad̶e poyaabarii baraa neeruu maud̶e kĩrawãrea ted̶echoa neeruu unud̶ai.24:30 Daniel 7:13-14.31Maud̶e kachu ãrea jĩwa chaaruud̶e mʉʉba angelerã drua b̶eecha wãbiai Dachi Akõreba jʉrʉ adaud̶arã araa ãbua imibiad̶amera.
32»Higo bakuru makad̶a ʉ̃rʉbena kuitásturu. Chi bakuru jua tuku nub̶eeped̶a kiruu baraabarii. Maud̶eeba jomaurãba kuitaa panuu iu bia ewari kãꞌãabariwãed̶e neei. 33Ara mau kĩra mʉʉba jarad̶a joma unuuduud̶e kuitásturu mʉ neei ewari ʉ̃rʉ bamaa b̶uu, poraad̶e iu b̶uu kĩra. 34Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau ʉ̃raud̶ebena ẽbẽrarã biud̶ai naed̶e mau joma makai. 35Bajãa maud̶e iujãa waa b̶uabai, maamina mʉ bed̶ea biawãra ewaricha b̶uai.
36»Maamina ab̶au bid̶a mau ewari sakaed̶e makai adua panuu. Chi angelerã bid̶a mau adua panuu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a bid̶a adua b̶uu.24:36 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a bid̶a adua b̶uu. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe. Ab̶aburu mʉ Chacháburu mau kuitaa b̶uu. 37Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei, Noé ewarid̶e maka b̶uad̶a kĩra.24:37 Génesis 6:5-8.38Nau iujãa joma birui naed̶e ẽbẽrarã ko duanabachid̶au, do duanabachid̶au, miakãi duanabachid̶au, chi kaurã dead̶aka duanabachid̶au miakãid̶amera. Maka duanabachid̶au ab̶a Noé jãba mechiud̶e ed̶a wãaruud̶aa. 39Maarãba jãba neei ʉ̃rʉbena adua basii. Maamina biawãra neesiid̶e ãchi joma ãrea baniaba biusid̶au.24:39 Génesis 7:6-24. Mau jãba maka need̶a kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei. 40Mau ewarid̶e ẽbẽra ome ãchi druad̶e traja panuu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶aba ab̶a adooi maamina chi ab̶abena b̶ʉi. 41Wẽrarã ome arab̶au kũrumad̶e ne b̶amaa panad̶ai. Ab̶a adooi maamina chi ab̶abena b̶ʉi.
42»Maud̶eeba dau kuitaa nureásturu. Machi Mechiu sakaed̶e neei adua panuu. 43Nau kuitásturu: de chibariba nechiru sakaed̶e neei kuitaa b̶uad̶a basirã, kãi b̶eewẽa b̶uai basii, ded̶e ed̶a wãbiamaaba. 44Ara mau kĩra machi sid̶a dau kuitaa panásturu. Machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei, kʉ̃risiad̶awẽa panuud̶e neei.
Chi chibari baita bari trajabarii bia maud̶e kachirua ʉ̃rʉbena
45»Chibari baita bari trajabarii kʉ̃risia kuitaa b̶uuba jipa waubarii kĩra duanásturu. Ichi chibariba chi waabenarã bari trajabadaurã ichi juad̶e b̶usii chi kod̶ai baaruud̶e kobia b̶uamera. 46Chibari baita bari trajabariiba maka wau b̶uu ichi chibariba unud̶e neeruubʉrã, ichi ãrea kĩrajʉʉ b̶uai. 47Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi chibariba joma ichiba uru b̶uu mau trajabarii juad̶e b̶ui. 48Maamina mau trajabarii kachirua niibʉrã, ichi sõd̶e “mʉ chibari isa neebai” ai. 49Maud̶e waabenarã bari trajabadaurã sĩd̶ikai maud̶e itua dobadaurã ome b̶eeped̶a itua do b̶uai. 50Ab̶aed̶e ichi chibari neei kʉ̃risiaswãe b̶uud̶e ara makʉd̶e neei. 51Maabae chi chibariba ãrea kastikaped̶a chi setaa ẽbẽra bia nuree abadau ome jʉ̃a bʉikai. Aria jomaurã kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e chi puaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai.
25Ãwerarã 10 ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1»Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uai: ãwerarã 10 panasid̶au. Ãchicha ʉ̃d̶aa koabarii adoed̶aped̶a chi miakãiruu mukĩra irsibid̶e wãsid̶au. 2Mau ãwerarã jua ab̶a biꞌia kʉ̃risia panasid̶au. Maud̶e chi waabenarã jua ab̶a kʉ̃risia adua panasid̶au. 3Chi kʉ̃risia adua nureeba ãchi ʉ̃d̶aa koabarii adoesid̶au maamina olivo draa ãrea adoed̶aabasii waya ead̶ai baita. 4Maud̶e chi biꞌia kʉ̃risia nureeba ãchi ʉ̃d̶aa koabarii eneesid̶au, maud̶e olivo draa ãrea adoesid̶au. 5Chi miakãiruu mukĩra kãꞌãa b̶uasiid̶eeba, jomaurã dapokead̶aped̶a kãi duaneesid̶au.
6Maud̶e ẽsab̶aare bakarĩid̶e bed̶ea jĩwa ũrisid̶au: “¡Chi miakãiruu mukĩra neeruu! ¡Mau irsibid̶e wã́sturu!” 7Ara makʉd̶e joma mau ãwerarã jiradusid̶au ãchi ʉ̃d̶aa koabarii biꞌia uruabid̶ai baita. 8Maud̶e chi kʉ̃risia adua nureerãba chi kʉ̃risia kuitaa nureerãmaa jarasid̶au: “Dai ʉ̃d̶aa koabarii kiimaa b̶uud̶eeba, machi olivo draad̶ebena b̶aꞌãra deásturu, asid̶au”. 9Maamina chi biꞌia kʉ̃risia nureerãba panausid̶au: “Daiba machimaa dead̶awẽe jomaurã baita wãꞌãed̶eeba. Maumaarã wã́sturu, draa nedobadaumaa machi baita nedod̶amera”. 10Ara makʉd̶e olivo draa nedod̶e wãsid̶au. Maumisa chi miakãiruu mukĩra neesii. Maabae chi biꞌia kʉ̃risia nuree ichi ome chi kĩrajʉʉ miakãid̶ai ded̶e ed̶a wãsid̶au. Ara makʉd̶e ab̶auba chi poraa jʉ̃asii.
11Mau maad̶akare chi olivo draa nedod̶e wã panad̶a waya need̶aped̶a jarasid̶au: “Dai mechiu, dai mechiu, poraa ewase, dai ed̶a wãd̶ai baita”. 12Maamina chi miakãiruu mukĩraba jarasii: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: mʉʉba machi unukau”.
13»Mau kakua machi dau kuitaa duanásturu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei ewari maud̶e chi hora adua panuu.25:13 Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe.
Chi nejarra ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
14»Bajãad̶e B̶uuba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu nau kĩra b̶uu: ẽbẽra waabena druad̶aa wãsiid̶e, ichi trajabadaurã iukuaped̶a ichi chi nejarra ãchicha dead̶akasii ne wauduuba waribid̶amera. 15Ãchicha chi nejarra dead̶akasii ãchi kʉ̃ria aude waribid̶amera. Ab̶aumaa chi nejarra 5.000 deasii. Waabenamaa 2.000 deasii. Waabenamaa 1.000 deasii. Maabae wãsii.
16Chi 5.000 adaud̶a trajad̶e wãsii mau chi nejarra waribii baita. Maka ichiba maucha 5.000 adausii. 17Ara mau kĩra chi 2.000 adaud̶aba maucha 2.000 adausii. 18Maamina chi 1.000 adaud̶aba mau chi nejarra iorod̶e ʉyaasii.
19»Ãrea bad̶akare ãchi chibari waya neesii. Maabae ichiba chi nejarra b̶ʉid̶a ʉ̃rʉbena ichi baita trajabadaurãmaa id̶isii. 20Chi 5.000 adaud̶a neeped̶a maucha 5.000 deaped̶a jarasii: “Mʉ chibari, bichiba 5.000 dead̶ad̶ebena mʉʉba maucha 5.000 eneesii”. 21Chi chibariba jarasii: “Biꞌia b̶uu, trajabarii bia nii, bichiba jipa waubarii. Mʉʉba b̶aꞌãra dead̶aba bichiba biꞌia wausiid̶eeba mʉʉba maucha aude deai. Ed̶a neese mʉ ome kĩrajʉʉ b̶uai baita”.
22Maabae chi 2.000 adaud̶a neeped̶a jarasii: “Mʉ chibari, bichiba 2.000 dead̶ad̶ebena mʉʉba maucha 2.000 eneesii”. 23Chi chibariba jarasii: “Biꞌia b̶uu, trajabarii bia nii, bichiba jipa waubarii. Mʉʉba b̶aꞌãra dead̶aba bichiba biꞌia wausiid̶eeba mʉʉba bichimaa maucha ãrea dearuu. Ed̶a neese mʉ ome kĩrajʉʉ b̶uai baita”.
24»Maamina chi 1.000 adaud̶a neeped̶a jarasii: “Mʉ mechiu, mʉʉba kuitaa b̶uu bichiba waabenarã kĩra chuburiakau chi nejarra aude adaui baita. Mau awara waabenarãba uuped̶aad̶a adaubarii. 25Maud̶eeba mʉʉba wapeasii. Bichi chi nejarra wãꞌãebiamaaba iorod̶e ʉyaasii. Maamina chi nejarra nama uru b̶uu”. 26Maud̶e chi chibariba jarasii: “¡Trajabarii kachirua, bichi koꞌoa nii! Bichiba biawãra kuitaa b̶uasii mʉʉba waabenarã trajud̶eeba adaubarii maud̶e waabenarãba uuped̶aad̶a adaubarii. 27Maud̶eeba bichiba mʉ nejarra, chi nejarra nubadau ded̶e b̶ui b̶uasii. Makad̶a basirã mʉ neeruud̶e, mau awara mʉ chi nejarra chi mau ʉ̃rʉ paad̶a baara adaui basii”.
28»Maabae chi chibariba jarasii: “Ichiba chi nejarra 1.000 uru b̶uu juakaa adaud̶aped̶a chi 10.000 uru b̶uumaa deásturu. 29Ab̶auba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa b̶uu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia b̶uu Dachi Akõreba mau juakaa adaui. 30Jãu trajabarii kachirua awara pãriud̶aa duabʉísturu chi jẽabadaumare maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa kobadaumare”.
Jomaurã ichiaped̶a, kastikai ʉ̃rʉbena jaradead̶a
31»Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a joma angelerã baara kĩrawãrea baraa neeruud̶e, mʉ rey ãkaud̶e akʉ b̶eei, ẽbẽrarã nebʉra bara nuree ai baita. 32Maabae drua jomad̶ebena ẽbẽrarã mʉ daad̶e need̶ai. Maarã mʉʉba aꞌawaraa b̶ui oeja nubariiba ichi oeja cabra ome ãbua panad̶a awara b̶ubarii kĩra. 33Chi oeja kĩra nuree mʉ jua biare bʉii. Chi cabra kĩra nuree mʉ jua sordoare bʉii. 34Maabae mʉ, chi Reyba jua biare panuurãmaa naka jaraaruu:
“Machi, mʉ Chachaba biꞌia duanud̶a, nésturu. Ichi puurud̶e biꞌia panásturu. Nau iujãa wausiid̶eed̶ebena mau puuru machi baita waud̶a b̶uu. 35-36Mʉ jarrbisia b̶uasiid̶e machiba kobisid̶au; mʉ obisia b̶uasiid̶e bania deasid̶au; mʉ ãibena kĩra neesiid̶e machi ded̶e irsibisid̶au; mʉ paruswãe neesiid̶e mʉʉmaa deasid̶au; mʉ ẽpermo b̶uasiid̶e ichiad̶e neesid̶au; maud̶e mʉ jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃a b̶uasiid̶e ichiad̶e neesid̶au”.
37»Maabae chi jipa nureeba id̶id̶ai: “Dai Akõre Mechiu, ¿Sakaed̶e bichi jarrbisia nii unusid̶ama maud̶e kobisid̶ama? ¿Sakaed̶e bichi obisia nii unusid̶ama maud̶e dobisid̶ama? 38¿Sakaed̶e daiba bichi ãibena kĩra unusid̶ama, maud̶e dai deemaa irsibisid̶ama? ¿Sakaed̶e daiba bichi ewaraa nii unusid̶ama maud̶e paru jʉ̃bisid̶ama? 39Sakaed̶e bichi daiba ẽpermo b̶uu unusid̶ama maud̶e jʉ̃abadau ded̶e b̶uu ichiad̶e wãsid̶ama?”
40Maud̶e mʉʉba panaui: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba mʉ ãbarã chi kaebeu nuree karibasid̶aud̶e mʉ karibasid̶au”.
41»Maabae mʉ jua sordoare panuurãmaa jarai: “Machi, chi Dachi Akõreba nebʉra barau abadaurã, mʉ jãkaabena ãyaa wã́sturu tʉbʉchia kiikaud̶aa. Mau Dachi Akõreba b̶usii jʉbawãe nii, ichid̶irã baara kastikai baita. 42Mʉ jarrbisia b̶uasiid̶e machiba kobid̶aabasii; mʉ obisia b̶uasiid̶e bania dobid̶aabasii. 43Ãibena kĩra neesiid̶e irsibid̶aabasii; mʉ paruswãe b̶uasiid̶e machiba dead̶aabasii; mʉ ẽpermo b̶uasiid̶e, jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃a b̶uasiid̶e bid̶a machiba mʉ ichiad̶e need̶aabasii”.
44»Maud̶e ãchiba id̶id̶ai: “Dai Akõre Mechiu, daiba bichi jarrbisia b̶uu, obisia b̶uu, ãibena kĩra nii, ewaraa b̶uu, ẽpermo b̶uu, maebʉrã jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃a b̶uu unud̶aabasii. ¿Sakaed̶e bichi aid̶ad̶aabasma?”
45»Maud̶e mʉʉba panaui: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba chi kaebeu nuree aid̶ad̶aabasiid̶e mʉ sid̶a aid̶ad̶aabasii”. 46Maabae Dachi Akõreba maarã tʉbʉchia kiikaud̶aa bʉi, maamina chi jipa nuree eneei ichi baara ewaricha chokae panad̶amera.
26Jesús bead̶ai baita kʉ̃risia jʉrʉ panad̶a
Marcos 14:1-2; Lucas 22:1-2; Juan 11:45-53
1Joma mau jaradeaped̶a Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
2—Machiba kuitaa panuu ewari ome baaruud̶e Pascua26:2 Pascua. Egiptod̶ebena wãd̶ai naed̶e, judiorãba decha oeja ab̶a beasid̶au maabae chi oa ãchi de poraa wãtomaa purusid̶au. Maka wausid̶au Dachi Akõreba Egiptobid̶arã kastikai ewarid̶e biurãad̶amera. Jãabae Jesusba jara b̶uu ichi oeja ara ichi oa cruzd̶e eab̶ari wãaruu kĩra nii. Maka wausii, Dachi Akõremaa ichid̶e ijãabadaurã nau iujãa jomad̶ebena kastikarãad̶amera. Éxodo 12:1-27. ewari waud̶ai. Maud̶e ab̶auba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a jidaubii cruzd̶e jirab̶u bead̶amera.
3Maumisa paare mechiurã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã maud̶e paare mechiurã Caifás de mechiud̶e ãbua panasid̶au. Mau Caifás paarerã jaradea ua b̶uabarii mechiu basii. 4Maabae bed̶ea deasid̶au Jesús chũpea jidaud̶aped̶a beabid̶ai baita. 5Maamina jarasid̶au:
—Bari panabadau ewarid̶e jidaud̶aabai ẽbẽrarã kĩrubid̶aabayua».
Wẽraba nardo kera Jesús boro ʉ̃rʉ ead̶a
6Mau ewarid̶e Jesús Betania puurud̶e Simón kakua chau nii abadau ded̶e b̶uasii. 7Maud̶e wẽra ab̶a ichimaa neesii. Mau wẽraba b̶otia alabastro mo waud̶a eneesii.26:7 Alabastro. Mau mo kukuaraa b̶uu. Chaareawãe b̶uud̶eeba ne waubadau. Judiorãba alabastro Egipto druad̶ebena eneebachid̶au. Joma alabastro waud̶a ãrea bale b̶uabarii. B̶otia kera chi nejarr ãrea id̶ibadau waabiru b̶uasii. Jesús akʉ b̶eeped̶a, komaa b̶uud̶e, wẽraba mau kera ichi boro ʉ̃rʉ eabʉisii. 8Jesús baara nibabadaurãba mau unusid̶aud̶e kĩrusid̶au. Naka jarasid̶au:
—¿Sakãe jãu kera jãka ãrisma? 9Nedobʉid̶a basirã chi nejarra ãrea adaud̶ai basii. Mauba chi nejarr barauwãe nuree aid̶ad̶ai basii.
10Maamina Jesusba mau ũrisiid̶e jarasii:
—¿Sakãe jãu wẽra iadaa panuma? Jãuba waud̶a mʉ baita biꞌia b̶uu. 11Chi nejarr barauwãe nuree ewaricha machi tãed̶e panad̶ai, maamina mʉ machi baara ewaricha b̶uabai. 12Kãꞌãabariwãed̶e mʉ biud̶akare jau b̶ud̶ai. Maud̶eeba nau wẽraba mʉ ʉ̃rʉ keraba easii. 13Mʉʉba biawãra jaraaruu: joma nau druad̶e chi bed̶ea bia mʉ ʉ̃rʉbena jaradeaduud̶e nau wẽraba waud̶a nebʉrʉd̶ai kĩrabad̶amera.
Judasba Jesús jidaubii baita kʉ̃risiad̶a
14Judas Iscariote abadau chi Jesús baara nibabadaurã 12 basii. Mau Judas paare mechiurãmaa wãsii. 15Maabae ichiba naka id̶isii:
—Mʉʉba machimaa Jesús jidau dearuubʉrã, ¿machiba mʉʉmaa kãare dead̶aima?
Maabae ãchiba parata 30 sẽetao deasid̶au.26:15 Zacarías 11:12; Éxodo 21:32.16Makaed̶eed̶e Judasba kʉ̃risia kob̶eesii Jesús saka jidaubii.
Jesusba 12 jʉrʉ adaud̶arã baara kod̶a
Marcos 14:12-25; Lucas 22:7-23; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26
17Pascua ewarid̶e pan ẽesãabibariiwãe kobachid̶au. Chi nabena ewarid̶e Jesús baara nibabadaurãba ichimaa wãd̶aped̶a id̶isid̶au:
—¿Bichiba sama kʉ̃ria b̶uma daiba Pascua ewarid̶e chi kobadau bichi baita waud̶ai?
18Jesusba panausii:
—Jerusalend̶e dachiba unubadau ẽbẽramaa wã́sturu. Ichimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba jara b̶uu ichi ewari ara kaita b̶uu. Ichiba maud̶e ichi baara nibabadaurãba Pascua ewarid̶e chi kobadau bichi ded̶e kod̶ai”.
19Ara makʉd̶e Jesusba jarad̶a kĩra ichi baara nibabadaurãba Pascua ewarid̶e chi kobadau wausid̶au.
20Kiusiid̶e Jesús, ichi baara nibabadaurã 12 panuu baara mesa jãkaa akʉ b̶eesii. 21Komaa panuud̶e ichiba jarasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: ab̶a machid̶ebenaba mʉ jidaubii.
22Maud̶eeba ãchi ãrea kĩra nomaa paneesid̶au. Ara makʉd̶e ab̶aab̶aa ichimaa id̶isid̶au:
—Mʉ Mechiu, ¿mʉʉka?
23Ichiba panausii:
—Mʉ ome arab̶au paratud̶e komaa b̶uuba mʉ jidaubii.26:23 Salmos 41:9.24Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a biui b̶uu Dachi Akõre bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu kĩra.26:24 Salmos 22; Salmos 118:22; Isaías 52:13—53:12. Maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi nii! Bibuara b̶uasii chi naweba mau adaubai.
25Maud̶e Judas, Jesús jidaubii b̶uuba id̶isii:
—Jaradeabarii, ¿mʉʉka?
Jesusba panausii:
—Maerã, bichiba jarasii.
26Komaa panuud̶e Jesusba pan juad̶e adauped̶a Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae b̶ʉaped̶a ichi baara nibabadaurãmaa deaped̶a jarasii:
—Adáusturu. Kósturu. Nau mʉ kakuabʉ.
27Mau maad̶akare uva b̶aa basud̶e nub̶uu adauped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai asii. Maabae ãchimaa deaped̶a jarasii:
—Jomaurãba dósturu. 28Nau mʉ oabʉ. Mʉ oa cheeruuba Dachi Akõreba bed̶ea chiwid̶i dearuu ãrea ẽbẽrarãba kachirua wauped̶aad̶a perdonayua.26:28 Bed̶ea chiwid̶i. Dachi Akõre naed̶e israeld̶ebenarã ome bed̶ea deasii. Éxodo 24:6-8; Jeremías 31:31-34. Wid̶i. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.29Mʉʉba jaraaruu: uva b̶aa waya doobai ab̶a chi uva b̶aa chiwid̶i dooruud̶aa machi baara, mʉ Chachaba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eeruud̶aa.26:29 Uva b̶aa waya doobai. Maud̶e Griego bed̶ead̶e jara b̶uu: Uva b̶aa wid̶i doi.
Pedroba Jesús unukau ad̶a
Marcos 14:26-31; Lucas 22:31-34; Juan 13:36-38
30Maabae Dachi Akõre bed̶ea ʉ̃rʉbena karid̶aped̶a Olivo ead̶aa wãsid̶au.26:30 Mau bari panabadau ewarid̶e ne kod̶ai naed̶e Salmos 113d̶ebena ab̶a 114d̶aa karibachid̶au. Kosid̶aud̶e Salmos 115d̶ebena ab̶a 118d̶aa karibachid̶au.31Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Nau ẽsabud̶e joma machiba mʉ b̶uid̶ai. Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Mʉʉba oeja nubarii bearuud̶e chi oejarã jĩichoad̶ai”.26:31 Zacarías 13:7.32Maamina mʉ chokae jiraduuruud̶e machi naa wãi Galilea druad̶aa.
33Maud̶e Pedroba Jesusmaa jarasii:
—Jomaurãba bichi b̶uidumina mʉarã b̶uiwẽe.
34Jesusba Pedromaa jarasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Ara nau ẽsabud̶e eterr birui naed̶e bichiba b̶es õbea mʉ unukau ai.
35Maamina Pedroba aude jara b̶uasii:
—Mʉ bichi baara beadumina, bichi b̶uibai.
Waabenarã bid̶a arab̶aud̶e jarasid̶au.
Jesusba Getsemanid̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶a
Marcos 14:32-42; Lucas 22:39-46
36Jesús maud̶e ichi baara nibabadaurã Getsemaní abadaud̶aa wãsid̶au. Aria Jesusba maarãmaa jarasii:
—Mʉ jamaria Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶e wãaruumisa nama akʉ panésturu.
37Maabae Zebedeo warrarã omea Pedro baara ãyaa adoesii. Ichi makai ʉ̃rʉbena kʉ̃risia b̶uud̶eeba kĩra nomaa b̶eesii. 38Maud̶e ãchimaa jarasii:
—Mʉ kĩra nomaaba biuruu kĩra b̶uu. Nama panésturu. Mʉ kĩra chokae panásturu.
39Jesús waa waparaa wãped̶a õdarrd̶e kob̶eeped̶a daub̶ʉʉrʉ jeed̶a tʉped̶a, Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isii: «Chacha, bichiba kʉ̃ria b̶uubʉrã, nau biꞌiwãe b̶uai b̶uud̶ebena mʉ karibase.26:39 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Nau basu mʉʉd̶ebena wãbise. Mau basu jara b̶uu dachi biꞌiwãe panad̶ai, dachi kastikad̶ai maebʉrã chaaread̶e b̶aebid̶ai wauped̶aad̶a bad̶a. Maamina mʉʉba kʉ̃ria b̶uu waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria b̶uu kĩra wause».
40Maabae Jesús ichi baara nibabadaurã õbea panuumaa waya neeruud̶e unusii maarã kãi duanuu. Pedromaa jarasii:
—¿Machi mʉ baara hora ab̶a bid̶a poyaa chokae panad̶aabai panuka? 41Machi ʉ̃rʉma panásturu. Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu kachiruad̶e b̶aed̶aamaaba. Mʉʉba kuitaa b̶uu machiba bia wau kʉ̃ria panuu. Maamina machi kakuaba poyaad̶aabai panuu.
42Maabae Jesús waya wãped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isii: «Mʉ Chacha, mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uai ida makabiwẽebʉrã, bichiba kʉ̃ria b̶uu kĩra wause».
43Maabae waya ãchimaa neeruud̶e kãi duanuu unusii. Ãchi dau poyaa bũadaabasii dapokeaba. 44Ãchi waya b̶uiped̶a wãsii. Dachi Akõremaa arab̶au ʉtaa id̶isii. 45Maabae ichi baara nibabadaurãmaa waya neeped̶a jarasii:
—Machi ¿wabid̶a kãi duanuka? Mʉ ewari basii. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ẽbẽrarã kachiruarã juad̶e deaduu. 46¡Jiradústuru! ¡Wã́duru! ¡Ichiásturu, mʉ jidaubiiruu ẽbẽra ara kaita uruu!
Jesús jidauped̶aad̶a
Marcos 14:43-50; Lucas 22:47-53; Juan 18:2-11
47Jesús wabid̶a berreamaa b̶uud̶e, Judas chi 12d̶ebena neesii ẽbẽrarã ãrea baara. Maarã bakuru maud̶e espada baara nibasid̶au. Maarã paare mechiurãba maud̶e judiorã mechiurãba bʉiped̶aad̶a basii. 48Chi jidaubii b̶uuba ãchimaa jara b̶uasii saka waui sãu Jesús kuitaad̶amera. Naka jarasii: «Chi mʉʉba kĩedarrd̶e ĩyaaruu, Jesusbʉ. Mau jidáusturu».
49Maud̶e Judas Jesús kaita wãped̶a jarasii:
—¡Jaradeabarii!
Maka jaraped̶a Jesús kĩedarrd̶e ĩyaasii. 50Jesusba ichimaa jarasii:
—Kõpaero, bichiba waud̶e nee b̶uu isa wause.26:50 Bichiba waud̶e nee b̶uu isa wause. Mau bed̶ea nau sid̶a jara b̶uu «¿Kãare waud̶e nee b̶uu?»
Ara makʉd̶e waabenarã ara kaita need̶aped̶a Jesús jidausid̶au. 51Maud̶e Jesús baara nibabarii ab̶aba ichi espada erta adauped̶a paare mechiu chi bari baita trajabarii kʉʉrʉ oatutasii. 52Maabae chi kʉʉrʉ oatutad̶amaa Jesusba jarasii:
—Bichi espada ed̶a joa adause. Chĩobadau espadaba biubadau. 53Mʉ Chachamaa id̶iiruud̶e maabae ichiba angelerã ãrea bʉikai. ¿Bichiba mau adua b̶uka? 54Maamina maka wauruubʉrã ichi Bed̶ead̶e mʉ ʉ̃rʉbena b̶ʉ kub̶uu ¿saka makaima?
55Maabae Jesusba waabenarãmaa id̶isii:
—Machi ¿sakãe machi espada maud̶e bakuru baara imisid̶ama mʉ jidaud̶ayua ẽbẽra mia kachirua nii jidauduu kĩra? Mʉʉba ewaricha Dachi Akõre de mechiu dud̶a machimaa jaradea akʉ b̶uabachii. ¿Sakãe mʉ aria jomaurã daad̶e jidaud̶aabasma? 56Maamina joma nau wau panuu Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a makamera.
Maka b̶uud̶e joma chi ichi baara nibabadaurãba mau b̶ʉid̶aped̶a jĩichoasid̶au.
Jesús chi mechiurã daad̶e b̶uad̶a
Marcos 14:53-65; Lucas 22:54-55,63-71; Juan 18:12-24
57Maabae Jesús jidauped̶aad̶arãba ichi chi paare mechiu Caifasmaa adoesid̶au. Mau Caifás ded̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, paare mechiurã baara araa ãbua imi nub̶uasii. 58Maabae Pedro kaitawẽeba kaad̶e niiba chi paare mechiu deemaa neesii. Chi de dud̶a ed̶a wãped̶a Dachi Akõre de nubadaurã baara ãbua akʉ b̶eesii Jesús saka waud̶ai kuitaai baita.
59Joma paare mechiurãba maud̶e joma judiorã mechiurãba ẽbẽrarã jʉrʉsid̶au Jesús ʉ̃rʉbena setaa kachirua berread̶amera. Maka Jesús beabid̶ai basii. 60Ãreaba Jesús ʉ̃rʉbena setaa jarad̶e neesid̶amina ichi ʉ̃rʉbena kachirua jarad̶ai unud̶aabasii. Maka panuud̶e ẽbẽra ome neesid̶au. 61Maarãba jarasid̶au:
—Nau ẽbẽraba jarasii: “Mʉʉba Dachi Akõre de mechiu poyaa ãrii b̶uu, maamina ewari õbead̶e waya waui b̶uu”.26:61 Juan 2:19.
62Maabae paare mechiu b̶ari nub̶eeped̶a Jesusmaa id̶isii:
—Chi bichi ʉ̃rʉbena kachirua jara panuu, ¿mau biawãraka? ¿Ab̶a bid̶a jarai baita wãꞌãeka?
63Maamina Jesús chũpea b̶eesii.26:63 Isaías 53:7. Maka b̶uud̶e paare mechiuba ichimaa jarasii:
—Dachi Akõre chokae nii daad̶e daimaa biawãra jarase. ¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶aka? ¿Bichi Dachi Akõre Warrka?
64Jesusba panausii:
—Maerã, bichiba jarasii. Mau awara mʉʉba jarakuai: id̶iiba ʉtaa machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a unud̶ai Dachi Akõreba joma poyaabarii jua biare akʉ b̶uu maud̶e jʉ̃rʉarad̶e neeruu.26:64 Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.
65Maabae chi paare mechiu nii kĩruuruuba ichi paru kõetaped̶a waabenarãmaa jarasii:
—¡Maka jãuba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua jara b̶uu! ¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉd̶aima jãu ʉ̃rʉbena jidead̶amera? Ara machiba ũrisid̶au jãuba Dachi Akõre kachirua ʉ̃rʉbena jaraaruu. 66Machimaarã, ¿jãu kãare waud̶aima?
Ãchiba panausid̶au:
—Jãu nebʉra bara b̶uu. Maud̶eeba bead̶ai b̶uu.26:66 Levítico 24:15-16.
67Maabae chi nureeba Jesús kĩedarrmaa id̶usid̶au maud̶e drʉsid̶au. Waabenarãba ichi sĩsid̶au.26:67 Isaías 50:6.68Maabae jarasid̶au:
—¡Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶abʉrã, Dachi Akõre baita berreabarii kĩra, daimaa jarase kaiba bichi sĩsii!
Pedroba Jesús unukau ad̶a
Marcos 14:66-72; Lucas 22:56-62; Juan 18:15-18,25-27
69Pedro mau de mechiu dud̶a akʉ b̶uud̶e wẽra trajabarii ichimaa neesii. Mau wẽraba jarasii:
—Bichi Jesús Galilead̶ebena baara nibasii.
70Maamina Pedroba jomaurã daad̶e merasii. Naka jarasii:
—Mʉʉba aduama bichiba kãare jara b̶uu.
71Maabae Pedro, de dud̶abena poraamaa wãsii. Maud̶e june wẽra trajabariiba mau unuped̶a aria panuurãmaa jarasii:
—Nau Jesús Nazaretd̶ebena baara nibasii.
72Maamina Pedroba waya merasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: jãu ẽbẽra unukau.
73Kãꞌãabariwãed̶e chi aria panuuba Pedromaa wãd̶aped̶a jarasid̶au:
—Biawãra bichi maarãd̶ebenabʉ. Bichiba poyaa merawẽe, Galilead̶ebena kĩra berrea niid̶eeba.
74Pedroba jarasii:
—¡Mʉʉba setaa jaraaruubʉrã Dachi Akõreba mʉ kastikai! Biawãra jaraaruu: mʉʉba jãu ẽbẽra unukau.
Ara makʉd̶e eterr birusii. 75Maud̶e Pedroba kĩrabasii Jesusba jarad̶a: «Eterr birui naed̶e bichiba b̶es õbea mʉ unukau ai».26:75 Mateo 26:34. Maabae Pedro awara wãped̶a ãrea kĩra nomaa jẽasii.
27Judas biud̶a
1Daped̶eed̶e joma paare mechiurãba judiorã mechiurã baarauba bed̶ea deasid̶au Jesús beabid̶ai baita. 2Maabae jʉ̃d̶aped̶a, Romad̶ebena ẽbẽra Poncio Pilato abadaumaa adoesid̶au. Mau Pilato Judea druad̶ebena jaradea ua b̶uabarii basii.27:2 Pilato. Romad̶ebena rey Tiberio abadauba Pilato Judea druad̶ebena chi karr b̶usii, año 26d̶ebena ab̶a 36d̶aa. Judiorã mechiurãba Jesús Pilatomaa adoesid̶au chi jʉ̃a panuurã bead̶akau panuud̶eeba. Ab̶a romad̶ebenarãba maka waud̶ai panasid̶au.
3Maud̶e Judasba kuitaasii Jesús bead̶ayu. Ichiba jidaubid̶ad̶eeba ãrea kĩra nomaasii. Ara makʉd̶e ichiba chi 30 parata sẽetao adoesii paare mechiurãmaa maud̶e judiorã mechiurãmaa waya deayua. 4Maarãmaa jarasii:
—Mʉʉba kachirua wausii mukĩra nebʉraswãe nii jidaubisiid̶eeba.
Maud̶e ãchiba jarasid̶au:
—¿Dai baita mau sakaima? Mau bichid̶e b̶uu.
5Maabae Judasba chi sẽetao Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a b̶atabʉisii. Maabae mamabena wãped̶a ichi du ab̶a ojʉ̃ biusii. 6Judas wãd̶akare paare mechiurãba mau sẽetao jʉrʉd̶aped̶a jarasid̶au: «Nau chi nejarra Dachi Akõremaa deabadau chi nejarra baara b̶ud̶aabai panuu, nauba mukĩra beabid̶ad̶eeba».
7Maud̶eeba bed̶ea deasid̶au mau sẽetaoba drua nedod̶ayu, drua ab̶a uru panad̶ai baita ãibenarã jau b̶ud̶ayua. Mau drua Choko Kabarii Drua abachid̶au. 8Maamina mamau tõpe «Oa Drua» abadau. 9Mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Jeremiasba jarad̶a kĩra. Naka jarasii:
«Maarãba 30 sẽetao parata adausid̶au. Israeld̶ebenarãba mau bed̶ea deasid̶au sãabe parata dead̶ai b̶uu.
10Mau sẽetaoba maarãba choko kabarii drua nedosid̶au Dachi Mechiuba mʉʉmaa jarad̶a kĩra».27:10 Jeremías 18:1-3; 19:1-4; 32:6-7; Zacarías 11:12-13.
Jesús Pilato daad̶e b̶uad̶a
Marcos 15:1-5; Lucas 23:1-5; Juan 18:28-38
11Maud̶e Jesús Pilato daad̶e b̶ari nub̶uasii. Pilatoba ichimaa id̶isii:
—¿Bichi biawãra judiorã reyka?
Jesusba panausii:
—Maerã, ara bichiba jarasii.
12Maud̶e paare mechiurãba maud̶e judiorã mechiurãba Jesús jideasid̶au maamina ichiba panaubasii. 13Maud̶eeba Pilatoba Jesusmaa id̶isii:
—Jãarãba bichi ãrea kachirua jara panuu bichi jidead̶ai baita. ¿Mau ũriwẽa b̶uka?
14Maamina Jesusba bed̶ea ab̶a bid̶a panaubasii.27:14 Bed̶ea ab̶a bid̶a panaubasii. Isaías 53:7. Maud̶eeba Pilatoba kãare kʉ̃risiai adua basii.
Jesús bead̶ai baita jaraped̶aad̶a
Marcos 15:6-20; Lucas 23:13-25; Juan 18:38—19:16
15Añocha mau bari panabadau ewarid̶e Pilatoba chi jʉ̃a b̶uad̶ad̶ebena ab̶a enatabachii, chi puurud̶ebenarãba id̶iped̶aad̶a. 16Mau ewarid̶e romad̶ebenarãba ab̶a jʉ̃a uru panasid̶au Barrabás abadau. Ẽbẽrarãba mau Barrabás trʉ̃ poa kub̶uu ũribachid̶au. 17-18Pilatoba kuitaa b̶uasii paare mechiurãba Jesús jiwaa panuud̶eeba ichi jidau deasid̶au. Maud̶eeba chi aria ãbua imi nub̶uumaa id̶isii:
—¿Machiba kai mʉʉba enata bʉi kʉ̃ria panuma: Barrabás maebʉrã Jesús, chi ẽbẽrarãba Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jara panuma?27:17-18 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e Barrabás audeara Jesús Barrabás b̶ʉ kub̶uu.
19Pilato ẽbẽrarã jibarii ãkaud̶e akʉ b̶uud̶e chi wẽraba nau bed̶ea ichimaa jarabʉisii: «Jãu ẽbẽra jipa nii enata bʉise. Id̶i jãu ʉ̃rʉbena kamokaraasiid̶eeba mʉ ãrea wapea b̶uu».
20Maud̶e paare mechiurãba maud̶e judiorã mechiurãba ẽbẽrarã araa imi nub̶uumaa jarasid̶au Pilatomaa jarad̶amera Barrabás enata bʉiped̶a Jesús beamera. 21Maka panuud̶e Pilatoba waya ẽbẽrarã araa ãbua nub̶uumaa id̶isii:
—Nau omed̶ebena ¿chi sãu mʉʉba enata bʉi kʉ̃ria panuma?
Ãchiba Barrabás enatase asid̶au.
22Pilatoba id̶isii:
—Maka b̶uubʉrã mʉʉba ¿kãare sãaima Jesús ome, chi ẽbẽrarãba Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jara panuma?
Jomaurãba jarasid̶au:
—¡Cruzd̶e jirab̶u beabise!
23Pilatoba id̶isii:
—¿Sakãe maka wauima? Ichiba ¿kãare kachirua wausma?
Maka berrea b̶uud̶e waya aude b̶iasid̶au:
—¡Cruzd̶e jirab̶u beabise!
24Maka panuud̶e Pilatoba kuitaasii ẽbẽrarãba ichi bed̶ea ijãad̶aabasii. Mau awara unusii ẽbẽrarã aude b̶iuka nub̶eeduu. Maabae baniaba ichi jua jomaurã daad̶e jeraaped̶a jarasii:
—Nau ẽbẽra jipa b̶uu beaduu kakua mʉ nebʉra wauwẽa b̶uu.27:24 Jipa b̶uu. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe. Mau biawãra machid̶e b̶uu.
25Maabae jomaurãba panausid̶au:
—¡Maka b̶uubʉrã dai, dai warrarã sid̶a nebʉra waud̶ai ichi beaduu kakua!
26Maabae Pilatoba Barrabás enatasii. Maamina Jesús pebiped̶a kokoroarãmaa deasii cruzd̶e jirab̶u bead̶amera.
27Ara makʉd̶e Pilato kokoroarãba Jesús de mechiu Pretorio abadaud̶aa eneesid̶au. Aria waabena kokoroarã ichi ad̶u jũrasid̶au. 28Maabae Jesús paru jʉ̃ b̶uad̶a ẽetasid̶au maud̶e anab̶ari jʉ̃barii puria b̶uu jʉ̃bisid̶au. 29Boro jũra ʉri kad̶a ichi borod̶e jʉ̃ b̶usid̶au maud̶e ichi jua biare bakuru deasid̶au. Maabae ichi daad̶e õdarrd̶e kopaneed̶aped̶a atua jarasid̶au: «¡Ãrea biꞌia nii, judiorã rey!»
30Maabae ichimaa id̶ubachid̶au maud̶e bakuru ichi juad̶e b̶uu juakaa adaud̶aped̶a boromaa ubachid̶au.27:30 Isaías 50:6.31Ichi atua jara kopanuuba kachirua jarad̶aped̶a ãchiba chi anab̶ari jʉ̃barii jʉ̃biped̶aad̶a ẽetasid̶au. Maabae ichi paru waya jʉ̃bid̶aped̶a cruzd̶e jirab̶ud̶e adoesid̶au.
Jesús cruzd̶e jirab̶uped̶aad̶a
Marcos 15:21-32; Lucas 23:26-43; Juan 19:17-27
32Arabena wãsid̶aud̶e kokoroarãba ẽbẽra Simón abadau unusid̶au. Mau Cirene puurud̶ebena basii. Ãchiba mau Simonmaa Jesús cruz adoebisid̶au. 33Gólgota abadaumaa neesid̶au. Gólgota jara b̶uu «Dachi Boro B̶ʉʉrʉ». 34Aria ãchiba uva b̶aa orekea hiel abadaud̶aa perad̶a Jesusmaa deasid̶au chi puꞌua aribiabid̶ai baita, maamina do chaaped̶a kʉ̃riabasii.27:34 Salmos 69:21.
35Maabae kokoroarãba Jesús cruzd̶e jirab̶usid̶au. Mau maad̶akare ne jemenesid̶au Jesús paru kaiba adaui kuitaad̶ai baita. [Maka wausid̶au Dachi Akõre baita berreabariiba jarad̶a makamera. Naka jarasii: «Mʉ paru ãchicha adausid̶au. Mʉ paru kakua ne jemenesid̶au kaiba mau adaud̶ai kuitaad̶ai baita».]27:35 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe. Salmos 22:18.36Maabae nuuduu akʉ paneesid̶au ab̶auba Jesús karibad̶e neerãad̶amera.
37Jesús boro ʉ̃rʉ cruzd̶e bed̶ea naka jara b̶ʉ nub̶usid̶au kuitaabiad̶ai baita ichi kãare kakua beaduu: «Nau Jesús, judiorã Reybʉ». 38Maud̶e nechiru ome Jesús kaita cruzd̶e jirab̶usid̶au, ab̶a jua biare, ab̶a jua sordoare. 39Chi arare wãaduuba ãchi boro bʉraaduuba Jesusmaa naka kachirua jajarabachid̶au:27:39 Salmos 22:7; 109:25.
40—Bichiba Dachi Akõre de mechiu ãriped̶a ewari õbead̶e waya poyaa wauruubʉrã, ¡biawãra bichi du ab̶a karibase! Bichi Dachi Akõre Warrbʉrã, jãu cruzd̶ebena ed̶aa uruse.
41Ara mau kĩra paare mechiurãba, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba maud̶e judiorã mechiurãba Jesús atua jajarabachid̶au:
42—Jãuba waabenarã karibasii, maamina ara ichi du ab̶a poyaa karibawẽe. Jãu Israeld̶ebena Reybʉrã, jãu cruzd̶ebena ed̶aa uruubʉrã makarã ijãad̶ai. 43Ichiba kʉ̃risia b̶uu Dachi Akõre ichi ome b̶uu. ¿Ichi Dachi Akõre Warr a jaraabaska? Maka b̶uubʉrã Dachi Akõreba ichi biawãra kʉ̃ria b̶uubʉrã, ara makʉd̶e karibai b̶uu.27:43 Salmos 22:8.
44Maud̶e ẽbẽra mia kachirua nuree ichi jãkaa cruzd̶e jirab̶uped̶aad̶a bid̶a ara mau kĩra kachirua berreasid̶au.
Jesús cruzd̶e biud̶a
Marcos 15:33-41; Lucas 23:44-49; Juan 19:28-30
45Ʉmada jipad̶ebena ʉmada b̶aare baaruud̶aa joma pãriu nub̶eesii.27:45 Amós 8:9-10.46Ãsa ʉ̃rʉ õbea baaruud̶e Jesusba jĩwa jarasii:
—¿Elí, Elí, lama sabactani?
Mau arameo bed̶ead̶e jara b̶uu: «Chacha, Chacha ¿sakãe mʉ ida b̶uisma?»27:46 Salmos 22:1.
47Mau bed̶ea ũriiduud̶e chi nuree aria duanuuba jarasid̶au:
—Jãuba Dachi Akõre baita berreabarii Elías iumaa b̶uu.
48Ara makʉd̶e ab̶a isa pira wãped̶a uva b̶aa orekea modaa b̶uumaa b̶ekeaped̶a adoesii. Bakurud̶e jʉ̃ped̶a Jesusmaa deasii domera.27:48 Salmos 69:21.49Maamina waabenarãba jarasid̶au:
—Ida b̶ústuru, ichiad̶ai baita Eliasba karibad̶e neei kuitaa.
50Maka b̶uud̶e Jesús waya jĩwa b̶iaped̶a biusii. 51Ara maud̶e Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a chi piezad̶e paru eab̶ari jirab̶u ʉtʉʉba ed̶aa ẽsa kõa urusii. Maud̶e ioromia wãsii.27:51 Paru eab̶ari jirab̶u. Éxodo 26:31-33; Hebreos 9:1-15. Ioromia wãsii. Amós 8:8-10. Mauba mo toapekuasii. 52Biud̶arã jau b̶ubadau ewakuasii. Maud̶e Dachi Akõred̶e ijãabadaurã biuped̶aad̶a ãrea chokae jiradukuasid̶au. 53Maarã chi chob̶ead̶ebena wãurisid̶au. Jesús chokae jiradusiid̶e Dachi Akõre baita b̶uu puuru Jerusalend̶aa wãsid̶au. Aria ãrearãba maarã unusid̶au.
54Romad̶ebena kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba, ichi kokoroarã bid̶a Jesús nu panasid̶au ab̶auba aid̶arãad̶amera. Maamina ioromiaba makaaruu unusid̶aud̶e ãrea perad̶aped̶a jarasid̶au:
—Biawãra nau mukĩra Dachi Akõre Warr basii.
55Maud̶e wẽrarã ãreaba kaitawẽeba ichia duanasid̶au. Maarã wẽrarã Jesús Galilead̶ebena neesiid̶e ichi aid̶a nibabachid̶au. 56Ãchi tãed̶e María Magdalena b̶uasii maud̶e chi ab̶au María. Mau María Santiago maud̶e José nawe basii. Mau Zebedeo wẽra basii.
Jesús jau b̶uped̶aad̶a
Marcos 15:42-47; Lucas 23:50-56; Juan 19:38-42
57Kiumaa b̶uud̶e mukĩra ab̶a barau nii José abadau neesii. Mau José Arimatea puurud̶ebena basii.27:57 Arimatea puuru. Hebreo bed̶ead̶e mau puuru Ramá maebʉrã Ramataim trʉ̃ jarabachid̶au. 1 Samuel 1:1. Ichi sid̶a Jesús baara nibabachii. 58Mau Pilatomaa wãped̶a Jesús biud̶a id̶isii jau b̶ui baita. Maabae Pilatoba deabisii. 59Ara makʉd̶e Joseba Jesús adoeped̶a paru torroa b̶uuba bʉra nub̶usii. 60Maabae mo chob̶ea wid̶i korod̶ad̶e ed̶a jau b̶usii. Mau chob̶ea Josed̶e basii. Maabae mo mechiuba chi ed̶a wãbariimare bʉraa kub̶uped̶a wãsii. 61Jesús jau b̶usid̶aud̶e María Magdalena maud̶e chi ab̶abena María akʉ panasid̶au.
Pilatoba kokoroarãmaa Jesús jau b̶ud̶a nubiad̶a
62Norema bari panabadau ewari basii. Maud̶e paare mechiurã maud̶e fariseorã araa ãbua imid̶aped̶a Pilatomaa wãd̶aped̶a jarasid̶au:
63—Dai chibari, daiba kĩraba panuu jãu ẽbẽra seta id̶aa nii wabid̶a chokae b̶uasiid̶e naka jarasii: “Mʉ ewari õbead̶e chokae jiradui”. 64Maud̶eeba chi jau b̶ubadau ewari õbead̶aa biꞌia nubiáse ichi baara nibabadaurãba ẽsabud̶e need̶aped̶a chi mau adoerãad̶amera. Maka maarãba poyaa jarad̶aabai puurud̶ebenarãmaa chi mau biu b̶uad̶a chokae jiradusii. Maarãba mau chokae jiradusii aaduubʉrã, mau setad̶eeba aude mau puuru bia setaa kũrua uru panad̶ai.
65Pilatoba ãchimaa jarasii:
—Cha panuu kokoroarã chi jau b̶ud̶amaa adoed̶aped̶a biꞌia nubiásturu.
66Ara makʉd̶e kokoroarãba chi chob̶ea mo koraa kub̶usid̶au maabae mau ʉ̃rʉ bestusid̶au, ab̶auba ewai kuitaad̶ai baita. Maabae nu paneesid̶au.
28Jesús chokae jiradud̶a
Marcos 16:1-8; Lucas 24:1-12; Juan 20:1-10
1Bari panabadau ewari wãsiid̶e misa ewari daped̶eed̶e ewariruud̶e María Magdalena, chi ab̶abena María baara Jesús jau b̶uped̶aad̶amaa ichiad̶e wãsid̶au. 2Maud̶e maka b̶uud̶e ioromia ãrea neesii. Dachi Mechiud̶e ángel bajãad̶ebena neeped̶a chob̶ea jʉ̃a kub̶uad̶a ãyaa bʉraa kub̶uped̶a mau ʉ̃rʉ akʉ b̶eesii. 3Ichi kĩedarr bajãa puri chebi wãbarii kĩra urua b̶uasii. Ichi kakuad̶e jʉ̃ b̶uu ãrea torroa b̶uasii. 4Mau wapeaba kokoroarã uri kopaneesid̶au maabae biud̶a kĩra paneesid̶au. 5Maamina angelba wẽrarãmaa jarasii:
—Wapearã́sturu. Mʉʉba kuitaa b̶uu machiba Jesús cruzd̶e jirab̶uped̶aad̶a jʉrʉ panuu. 6Mau nama wãꞌãe. Biawãra biud̶ad̶ebena chokae jiradusii ichiba jarad̶a kĩra.28:6 Mateo 16:21; 17:23; 20:19. Ichi jau b̶uped̶aad̶amaa ichiad̶e nésturu. 7Mau isa wãd̶aped̶a ichi baara nibabadaurãmaa naka jarásturu: “Mau biu b̶uad̶a chokae jiradusii. Ichi machi naa wãi Galilea druad̶aa. Aria ichi unud̶ai”. Mau mʉʉba machimaa jarad̶e neesii.
8-9Ara makʉd̶e wẽrarã Jesús jau b̶uped̶aad̶a chob̶ead̶ebena pira wãsid̶au. Wapea panumina ãrea kĩrajʉʉ pira wãsid̶au. Jesús baara nibabadaurãmaa jarad̶e wãaduud̶e Jesús neeped̶a —¡Ãjãa! asii. Maabae wẽrarã ichimaa need̶aped̶a jʉ̃rʉmaa bʉrʉd̶aped̶a ichimaa biꞌia berreasid̶au. 10Maka panuud̶e Jesusba jarakuasii:
—Wapearã́sturu. Ãbarãmaa jarad̶e wã́sturu Galilea druad̶aa wãd̶amera. Aria ãchiba mʉ unud̶ai.
Kokoroarãba jaraped̶aad̶a
11Wẽrarã wãaduumisa chi kokoroarã Jesús jau b̶uped̶aad̶amare nu panad̶a puurud̶aa wãsid̶au. Ãchiba unuped̶aad̶a joma paare mechiurãmaa nebʉrʉsid̶au. 12Maabae paare mechiurã, judiorã mechiurã baara araa ãbua imid̶aped̶a, bed̶ea dead̶aped̶a kokoroarãmaa chi nejarra ãrea deasid̶au. 13Deaduud̶e naka jarasid̶au: «Ab̶auba id̶iiruubʉrã, jarásturu machi kãi duanuumisa Jesús baara nibabadaurã ẽsabud̶e need̶aped̶a chi kakua chirua adoesid̶au. 14Pilatoba machi kãi duanasii kuitaaruubʉrã, daiba ichi ome berread̶ai machi nebʉrad̶e paneerãad̶amera».
15Maabae kokoroarãba chi nejarra adaud̶aped̶a jarasid̶au Jesús baara nibaped̶aad̶aba ichi kakua chirua adoesid̶au. Judiorãba id̶ibaebena bid̶a maka jarabadau.
Jesusba chi jʉrʉ adaud̶arãmaa ichi unubiad̶a
Marcos 16:14-18; Lucas 24:36-49; Juan 20:19-23
16Mau maad̶akare Jesús baara nibabadaurã 11 panuurã Galilea druad̶aa wãsid̶au Jesusba jarad̶a ead̶aa. 17Ichi unusid̶aud̶e ichimaa biꞌia berreasid̶au maamina waabenarãba ãrea ijãad̶aabasii. 18Maud̶e Jesús ãchi kaita neeped̶a jarasii:
—Dachi Akõreba mʉʉmaa chi poyaabarii deasii bajãad̶e, maud̶e nau iorod̶e joma poyaa uru b̶uamera.28:18 Daniel 7:13-14.19Maud̶eeba joma puuru b̶eecha wãd̶aped̶a jaradeásturu mʉ baara wãd̶amera. Maarã Dachi Akõre trʉ̃d̶eeba, chi Warr trʉ̃d̶eeba, Dachi Akõre Jauri trʉ̃d̶eeba boro eásturu. 20Maarãmaa jaradeásturu mʉʉba machimaa jarad̶a joma waud̶amera. Maud̶e mʉ machi baara ewaricha b̶uai nau ewari wãꞌãeruud̶aa.