Lucas
Bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena Lucasba b̶ʉd̶a
Nau karta Lucasba b̶ʉsii. Dachiba kʉ̃risiabadau mau griego basii. Colosenses 4:14d̶e maud̶e Filemón 24d̶e jara b̶uu Lucas Pablo ome nibasii. Mateoba, Marcos bid̶a ãchicha karta Jesucristo ʉ̃rʉbena b̶ʉped̶aad̶akare Lucasba nau karta b̶ʉsii.
Lucasba nau karta ẽbẽra chi mechiu Teófilo baita b̶ʉsii kuitaamera Jesús ʉ̃rʉbena ichimaa jaradeaped̶aad̶a biawãrabʉ (1:1-4). Lucasba waabenarã audeara ãrea b̶ʉsii Juan chi Boro Eabarii adaud̶a ʉ̃rʉbena (1:5-80) maud̶e Jesús adaud̶a ʉ̃rʉbena (2:1-52). Mawãare b̶ʉ kub̶uu Juanba Jesús boro ead̶a ʉ̃rʉbena (3:1-22), Jesusd̶eed̶ebena nabẽrarã trʉ̃ ʉ̃rʉbena (3:23-38) maud̶e jʉbawãe niiba Jesús kachiruad̶e b̶aebii kʉ̃ria bad̶a ʉ̃rʉbena (4:1-13). Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba Galilea druad̶e jaradea nibad̶a ʉ̃rʉbena (4:14—9:50) maud̶e Jerusalend̶aa wãaruud̶e jaradea b̶uad̶a ʉ̃rʉbena (9:51—19:27).
Kaad̶aa b̶ʉ kub̶uu Jesús Jerusalend̶e makad̶a ʉ̃rʉbena: Jerusalén puuru kakua jẽad̶a, cruzd̶e beaped̶aad̶a, chokae jiradud̶a maud̶e chi ichid̶e ijãabadaurã daad̶e bajãad̶aa wãd̶a (19:28—24:53).
Lucasba arakʉd̶e b̶ʉsii Dachi Akõreba ẽbẽrarã kastikai ʉ̃rʉbena (2:25-35; 19:37-44 maud̶e 21:20-24) maud̶e kachirua waubadaurã ichimaa waya needuurã karibai ʉ̃rʉbena (1:67-80; 15:1-32 maud̶e 19:1-10). B̶es ãrea b̶ʉsii kachirua waubadaurã Jesusba kĩra chuburiad̶a ʉ̃rʉbena: judiorã, judiowãerã, Samariad̶ebenarã, chi nejarr barauwãe nuree maud̶e Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã.
Lucas kartad̶e arakʉd̶e b̶ʉ kub̶uu wẽrarã sid̶a Jesús baara panasid̶au. B̶ʉ kub̶uu Elisabet ʉ̃rʉbena (1:5-66), María ʉ̃rʉbena (1:26—2:52), Ana ʉ̃rʉbena (2:36-38) maud̶e Jesús aid̶abadaurã ʉ̃rʉbena (8:1-3). Mau awara wẽrarãba ichi chokae jiradud̶a ʉ̃rʉbena naa kuitaasid̶au (24:1-12).
1Lucasba Teofilomaa b̶ʉ urubʉid̶a
1Dachi Akõreba dachi tãed̶e waud̶a ʉ̃rʉbena, ẽbẽrarã ãreaba kartad̶e b̶ʉd̶ai kʉ̃riasid̶au. 2Joma mau waud̶a unuped̶aad̶aba nebʉrʉsid̶au maud̶e jaradeasid̶au. Maabae chi karta b̶ʉped̶aad̶aba mau b̶ʉsid̶au. 3Mʉʉba biꞌia ichiasii chi b̶ʉped̶aad̶a maud̶e chi nebʉrʉped̶aad̶a biꞌia kuitaasii. Maabae mau kʉ̃risiaped̶a, mʉʉba nau b̶ʉmaa b̶uu, bichi baita chi mechiu nii Teófilo. 4Maka bichiba kuitaai bichimaa jaradeaped̶aad̶a chi biawãra.
Juan chi Boro Eabarii adaui kuitaabid̶a ʉ̃rʉbena
5Herodes Judea druad̶ebena rey basiid̶e paare Zacarías abachid̶au b̶uasii.1:5 Herodes. Mau Herodes «chi Mechiu nii» abachid̶au. Mau Zacarías paarerã ichi baarabena trajabadaurã basii Abías abachid̶aud̶ebenarã.1:5 Abías. Abías nabẽraed̶ebena paare basii. 1 Crónicas 24:10. Chi wẽra Elisabet Aarond̶ebena need̶a basii. 6Ãchi omea Dachi Akõre daad̶e jipa panasid̶au. Dachi Mechiuba waubii jarad̶a joma wau panuud̶eeba kachirua jarad̶ayuswãe panasid̶au. 7Maamina Elisabet warr baraakau basiid̶eeba warrwãe nibasid̶au. Maud̶e mau awara ãrea chõra panasid̶au.
8Maka panuud̶e Zacarías Dachi Akõre de mechiud̶e trajai b̶uu ewari neesii. Maud̶eeba ichi maud̶e waabena paarerã ichi baara trajabadaurã Dachi Akõre daad̶e trajamaa panasid̶au. 9Maud̶e paarerãba waubadau kĩra ne jemenesid̶au kuitaad̶ayua kai wãi b̶uu Dachi Mechiu de mechiud̶e ed̶a ne tuwaa baai baita. Maabae Zacariasmaa b̶aesii.
10Ne tuwaa baa deai hora neesiid̶eeba Zacarías ed̶a wãsii.1:10 Ne tuwaa baa deai hora. Éxodo 30:34-38. Maud̶e ẽbẽrarã ãrea awara Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa panasid̶au. 11Maka b̶uud̶e Dachi Mechiud̶e ángel ne tuwaa baa deabadau jua biare unubisii. 12Mau unusiid̶e Zacarías ãrea peraped̶a kãare kʉ̃risiai adua basii. 13Maamina chi angelba jarasii:
—Wapearã́se. Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uad̶a ichiba ũrisii. Bichi wẽra Elisabetba warr adaui. Mau trʉ̃ Juan b̶use. 14-15Mau warr kakua ãrea kĩrajʉʉd̶ai. Mau Dachi Mechiu daad̶e chi mechiu baid̶eeba bichi sid̶a ãrea kĩrajʉʉ b̶uai. Uva b̶aa orekea maud̶e itua dokau b̶uai. Warr adaui naed̶e, Dachi Akõre Jauri ichi baara b̶uai.1:14-15 Números 6:1-5; Jueces 13:2-5.16Ichiba ãrea israeld̶ebenarã Dachi Akõre Mechiumaa waya neebiai. 17Eliasba uru b̶uad̶a jauri maud̶e chi poyaabarii bichi warrba uru b̶uai. Maud̶eeba ichi Dachi Mechiu naa wãi chi akõrerã ãchi warrarã baara waya kĩrajʉʉ panabiai baita.1:17 Malaquías 4:5-6. Mau awara chi ijãad̶akau nuree sid̶a aid̶ai, jipa nureerãba kʉ̃risiabadau kĩra kʉ̃risiad̶amera. Maka aid̶ai puurud̶ebenarãba Dachi Mechiu biꞌia irsibid̶amera.
18Maud̶e Zacariasba chi angelmaa id̶isii:
—¿Mʉʉba saka kuitaima bichiba biawãra jara b̶uu? Mʉ ãrea chõra b̶uu. Mʉ wẽra sid̶a chõodraa b̶uu.
19Chi angelba Zacariasmaa jarasii:
—Mʉ Gabrielbʉ, Dachi Akõreba jarad̶a waubarii. Ichiba mʉ bichimaa bʉisii mau bed̶ea bia jaramera. 20Mʉʉba jara b̶uu Dachi Akõreba b̶ʉd̶a ewarid̶e biawãra makai. Maamina ijãabasiid̶eeba bichi bosara b̶eei ab̶a bichi wẽra warr adauruud̶aa.
21Maumisa ẽbẽrarãba awara esed̶au panasid̶au. Ãchiba kuitaad̶aabasii sakãe Zacarías de mechiud̶e ed̶a ãrea kãꞌãa b̶uu. 22Maka b̶uud̶e ichi awara neesiid̶e poyaa berreabasii. Bosara b̶eesiid̶eeba ichi juaburu jua su jara b̶uasii. Mauba ẽbẽrarãba kuitaasid̶au Dachi Akõreba jãumaa ne unubisii.
23Mau Dachi Akõre de mechiud̶e trajai ewari bad̶akare, Zacarías deed̶aa wãsii. 24Mau maad̶akare ichi wẽra Elisabet warr baraa b̶eesii. Maud̶eeba Elisabet 5 jed̶ako deed̶a b̶eesii. Naka kʉ̃risiasii: 25«Dachi Mechiuba mʉ aid̶asii warr baraa b̶eemera. Jãka bia waud̶aba mʉ kĩrakaya wãꞌãebisii. Ẽbẽrarãba mʉ ʉ̃rʉbena waa kachirua jarad̶aabai».
Angelba Mariamaa jarad̶a
26-27Elisabet warr baraa b̶eed̶a jed̶ako 6 bad̶akare, Dachi Akõreba ángel Gabriel Galilea druad̶e Nazaret puurud̶aa bʉisii ãwera mukĩra chaawẽa nii Mariamaa. Mau María José ome bed̶ea dea panasid̶au miakãid̶ayu. José Davidd̶ebena need̶a basii. 28Mau ángel Mariamaa neeped̶a naka jarasii:
—¡María! Dachi Mechiuba bichi biꞌia unu b̶uu.1:28 Dachi Mechiuba bichi biꞌia unu b̶uu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba bichi waabena wẽrarã audeara biꞌia unu b̶uu. Ichi bichi ome b̶uu.
29Mau bed̶ea ũrisiid̶e Mariaba kãare kʉ̃risiai adua basii sakãe nau angelba maka berrea b̶uu. 30Maud̶e chi angelba ichimaa jarasii:
—María, wapearã́se; Dachi Akõreba bichi aid̶a b̶uu. 31Maud̶eeba bichi warr baraaped̶a warr adaui. Mau warr trʉ̃ Jesús b̶use.1:31 Mateo 1:21.32Mau chi mechiu bai maud̶e Dachi Akõre mechiuba ichi Warr ai. Dachi Akõre ichi israeld̶ebenarã mechiu b̶ui ichi nabẽraed̶e David b̶uad̶a kĩra. 33Ichi Jacobd̶ebena imiped̶aad̶arã chi mechiu b̶uai. Ewaricha ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai.1:33 2 Samuel 7:8,16.
34Maud̶e Mariaba chi angelmaa id̶isii:
—Mukĩra ome kãi b̶eewẽa b̶uud̶e ¿mʉ saka warr baraaima?
35Mau angelba panausii:
—Dachi Akõre Jauri bichimaa neeped̶a chi poyaabarii bichi baara b̶uai.1:35 Bichi baara b̶uai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ichi Jauri bichimaa neei, jʉ̃rʉara kĩra. Maud̶eeba ichiba dea b̶uu warr bichiba adauruu Dachi Akõreba ichi Warr ai. 36Bichi niu Elisabet sid̶a warr adaui. Chõodraa b̶umina maud̶e warr adaukau abachid̶amina, warr baraad̶a jed̶ako 6 basii. 37Dachi Akõre baita poyaa waubai wãꞌãe.
38Mariaba panausii:
—Mʉ Dachi Mechiu baita bari trajabariibʉ. Biꞌia b̶uu bichiba jarad̶a kĩra mauba waui.
Maabae chi ángel wãsii.
Mariaba Elisabet ichiad̶e wãd̶a
39Mau maad̶akare María isa Elisabet puurud̶aa wãsii. Mau puuru Judea drua ea id̶aa b̶uud̶e b̶uu. 40Aria Zacarías ded̶e ed̶a wãped̶a Elizabetmaa jarasii:
—¡Ãjãa!
41Elisabetba María bed̶ea ũriiruud̶e ichi warr b̶ited̶e b̶uu miipasii. Ara makʉd̶e Elisabet Dachi Akõre Jaurid̶e b̶eesii. 42Maud̶e Mariamaa naka jĩwa jarasii:
—Bichi biawãra waabena wẽrarã audeara Dachi Akõreba biꞌia aid̶a b̶uu, maud̶e bichi warr Dachi Akõreba biꞌia aid̶a b̶uai. 43¿Mʉ kaima, mʉ Mechiu naweba naka ichiad̶e neesma? 44Biawãra bichi bed̶ea ũriiruud̶e warr mʉ b̶id̶e b̶uu kĩrajʉʉba miipasii. 45Dachi Mechiuba jarad̶a biawãra makai ijãad̶ad̶eeba bichi ãrea bia b̶uu.
46Maud̶e Mariaba jarasii:
«Sõd̶eeba mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre chi Mechiubʉ.1:46 1 Samuel 2:1-10; Salmos 113:5-9.
47Mʉ ãrea kĩrajʉʉ b̶uu Dachi Akõre ome, mʉ karibabarii.
48-49Ichiba mʉ chi ichi baita bari trajabarii miichuburi nii biꞌia uru b̶uu.
Id̶iid̶eeba jomaurãba jarad̶ai Dachi Akõre joma poyaa b̶uuba mʉ ãrea aid̶a b̶uu, mʉ baita ne mechiu wau b̶uud̶eeba.
¡Ab̶a ichi Dachi Akõrebʉ!
50Maud̶eeba ichi wapea nuree ewaricha kĩra chuburia b̶uabarii.
51Dachi Akõreba ichi poyaad̶eeba ne waib̶ʉa waukuasii.
Ara ãchi du ab̶a chi mechiu kʉ̃risia b̶eerã ichiba jĩichoabiasii.
52Chi mechiu b̶ead̶a ãyaa duanuped̶a chi kaebeu b̶ee chi mechiu duanusii.
53Chi nejarr barauwãe nureerãmaa ne bia joma deasii, maamina chi nejarra barau nuree ãyaa jua bari wãbiakuasii.
54-55Chi ichi baita bari trajabarii Israel puuru karibasii. Ichiba Abraham maud̶e ichid̶ebena needuurã ewaricha kĩra chuburiasii dachi nabẽraed̶ebenarãmaa jarad̶a kĩra».
56María Elisabet ded̶e jed̶ako õbea b̶uaped̶a waya ichi deed̶aa wãsii.
Juan chi Boro Eabarii adaud̶a
57Chi ewari neesiid̶e Elisabet warr adausii. 58Ichi de jãkaa panabadauba maud̶e chi ded̶ebenarã bid̶a mau ũrisid̶aud̶e ichi ome kĩrajʉʉsid̶au Dachi Mechiuba ãrea kĩra chuburiasiid̶eeba.
59Warr adaud̶a 8 ewari baaruud̶e mau adoesid̶au chi wãwa chi mukĩra kakua tõod̶ai baita.1:59 Génesis 17:10-12. Maud̶e waabenarãba ichi akõre trʉ̃ kĩra Zacarías trʉ̃ad̶ai kʉ̃ria panasid̶au. 60Maamina chi naweba jarasii:
—Maka trʉ̃ad̶aabai b̶uu, maumaarã jãu Juan trʉ̃ad̶ai.
61Ãchiba jarasid̶au:
—¿Sakãe mau trʉ̃ b̶ud̶aima? Machi ded̶ebenarãd̶e mau trʉ̃ wãꞌãe.
62Maabae chi akõre Zacariasmaa juad̶eeba id̶isid̶au kuitaad̶ayua kãare trʉ̃ b̶u kʉ̃ria b̶uu. 63Maud̶eeba Zacariasba bakuru peed̶ea eneebisii. Maud̶e naka b̶ʉsii: «Jãu trʉ̃ Juan b̶ud̶ai».
Mau unusid̶aud̶e jomaurãba kãare kauwa kuitaad̶ai adua panasii. 64Ara makʉd̶e Zacarías bosara b̶uad̶a waya berreasii maud̶e Dachi Akõremaa biꞌia berreasii.
65Joma ãchi de jãkaa panabadauba mau ʉ̃rʉbena ũrisid̶aud̶e Dachi Akõre wapea panuuba joma Judea drua ea id̶aa b̶uud̶e nebʉrʉbachid̶au. 66Joma mau ũriped̶aad̶aba jarabachid̶au: «Maka b̶uaibʉrã, mau warr chi mechiu bai». Maka jarasid̶au Dachi Mechiu juaba chi warr nubariid̶eeba.
67Maabae chi Juan akõre Zacariasba Dachi Akõre Jaurid̶eeba naka berreasii:
68«¡Dachi Mechiu ãrea biꞌia nii, Dachi Akõre Israeld̶ebenarãd̶e, ichi ẽbẽrarã karibayua neesiid̶eeba!
69Chi ichi baita bari trajabarii Davidd̶ebena need̶a bʉisii Dachi Karibabarii poyaabarii bamera.1:69 2 Samuel 7:12-13; Salmos 132:17.
70Naed̶e Dachi Akõreba ichi baita berreabadaurãmaa mau ʉ̃rʉbena jarabisii.
71Ichiba jarabisii joma dachi kĩramaa panabadau maud̶e dachi unuamaa panabadau juad̶ebena karibai.
72Maka waui dachi nabẽraed̶ebenarãmaa kĩra chuburiai ad̶ad̶eeba
maud̶e ãchi ome bed̶ea dead̶a joma waui ad̶ad̶eeba.
73-74Ichiba dachi nabẽraed̶ebena Abrahammaa jarasii dachi chi kĩramaa panabadau jua chaaread̶ebena karibai.
Maka wapeawẽa dachiba ichi baita poyaa ne wau panad̶ai.
75Dachi chokae panuumisa ichi daad̶e biꞌia jipa nibad̶ai».
76Maabae Zacariasba ichi warr ʉ̃rʉbena naka jarasii:
«Warr, bichi Dachi Akõre chi mechiu nii baita berreabarii ad̶ai. Bichi Dachi Mechiu naa wãi ichi o jarei baita.1:76 Malaquías 3:1.
77Bichiba israeld̶ebenarãmaa kuitaabiai saka Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai aped̶a karibai.
78Ichiba dachi ãrea kĩra chuburia b̶uud̶eeba, ʉmada neebarii kĩra Dachi Karibabarii bajãad̶ebena neei.
79Mauba chi pãriud̶e nureerãmaa, chi biud̶ai wapea nureerãmaa bid̶a Dachi Akõreba ichi ʉ̃d̶aa kuitaabiai.
Maud̶e dachimaa kuitaabiai saka ichi od̶e jirukaraayuwãe nibad̶ayu».
80Chi warr warisii maud̶e Dachi Akõre Jaurid̶eeba meserãa b̶eesii. Kũudrãa bad̶akare drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e b̶uad̶e wãsii. Aria b̶uabachii ab̶a Israel puurud̶ebenarã daad̶e berrearuu ewarid̶aa.
2Jesús adaud̶a ewari
1Mau ewarid̶e Romad̶ebena chi aude mechiu César Augustoba ichi juad̶e b̶ee joma juasiibiasii.2:1 Ichiba maka waubiasii puuru b̶eecha ichi baita chi nejarra ped̶ai baita.2Mau ewarid̶e Cirenio Siria druad̶e chi jaradea ua b̶uabarii basiid̶e, mau ẽbẽrarã trʉ̃ b̶ʉbiad̶a ichiba mau chi naa waubiad̶a basii. 3Maud̶e joma ãchi puurucha wãsid̶au juasiid̶amera.
4Mau ewarid̶e José Galilea druad̶e Nazaret puurud̶e b̶uabachii. Ichi nabẽra Davidd̶ebena neesiid̶eeba Judea druad̶e Belén puurud̶aa wãsii. Belén David adaud̶a puuru basii. 5José, ichi wẽra bai b̶uu María ome wãsii ãchi trʉ̃ b̶ʉbid̶ai baita. Mau ewarid̶e María warr baraa b̶uasii. 6Belend̶e panuud̶e María chi warr adaui ewari ba b̶uasii. 7Kãibadau de bari wãꞌãed̶eeba ichi warr imina adaud̶a paruba bʉraped̶a ãnimara kobadaud̶e nub̶usii.
Ángel oeja nubadaurãmaa unubid̶a
8Mau ẽsabud̶e oeja nubadaurãba ãchi oeja Belén kaita nu panasid̶au. 9Maka b̶uud̶e Dachi Mechiud̶e ángel ãchimaa unubisii. Maud̶e Dachi Akõre kĩrawãrea ted̶echoa ãchi jãkaa ãrea ʉ̃d̶aa nub̶eesii. Maud̶eeba oeja nubadaurã ãrea perasid̶au. 10Maamina mau angelba ãchimaa jarasii: «Wapearã́sturu. Mʉʉba bed̶ea bia machimaa jarad̶e neeruu. Mau bed̶ea kakua joma kĩrajʉʉd̶ai. 11Id̶i David chi naweba adaud̶a puuru Belend̶e machi karibabarii adausii. Mau Cristobʉ, Dachi Mechiu.2:11 Cristo. Mau trʉ̃wãema, maumaarã nau griego bed̶eabʉ. Arameo bed̶ead̶e jarabadau Mesías. Jara b̶uu «Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a» maebʉrã «Dachi Akõreba Dachi Mechiu bai b̶ud̶a».12Naud̶eeba machiba kuitaad̶ai mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba mau wãwa ãnimara kobadaud̶e paruba bʉra nub̶uu unud̶ai».
13Ara makʉd̶e Dachi Akõreba chi angelerã ãrea unubiasii. Joma ãchiba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena naka biꞌia berreasid̶au:
14«¡Dachi Akõre ʉtʉ bajãad̶e b̶uu ãrea biꞌia nii! ¡Dachi Akõreba biꞌia unu b̶uu ẽbẽrarã nau druad̶e jirukaraayuwãe panad̶ai!»2:14 ¡Dachi Akõreba biꞌia unu b̶uu ẽbẽrarã nau druad̶e jirukaraayuwãe panad̶ai! Griego bed̶ead̶e mau chaarea b̶uu biꞌia ũrid̶amera.
15Maabae angelerã bajãad̶aa wãsid̶au. Ara makʉd̶e oeja nubadaurãba chiya jarasid̶au: «Maka b̶uubʉrã Dachi Mechiuba kuitaabid̶a Belend̶aa ichiad̶e wãuríduru».
16Ara makʉd̶e isa wãurisid̶au. Ara basid̶aud̶e María, José maud̶e chi wãwa unusid̶au. Chi wãwa ãnimara kobadaud̶e nub̶uasii. 17Mau unusid̶aud̶e angelba chi warr ʉ̃rʉbena jarad̶a ãchiba jomaurãmaa nebʉrʉsid̶au. 18Chi oeja nubadaurãba jara panuu ũrisid̶aud̶e joma mau kakua kʉ̃risiaswãe paneesid̶au. 19Maamina chi nawe Mariaba mau ʉ̃rʉbena ichi sõd̶e joma ãrea kʉ̃risia b̶uabachii. 20Oeja nubadaurã waya wãaduud̶e ãchiba unuped̶aad̶a kakua maud̶e ũriped̶aad̶a kakua Dachi Akõre ʉ̃rʉbena biꞌia berreasid̶au. Chi angelba jarad̶a kĩra biawãra joma makasii.
Jesús Dachi Akõre de mechiud̶aa adoeped̶aad̶a
21Chi warr adausiid̶e 8 ewari bad̶akare, chi wãwa chi mukĩra kakua tõosid̶au. Maud̶e ichi trʉ̃ Jesús b̶usid̶au, chi nawe warr baraai naed̶e angelba jarad̶a kĩra.
22Chi warr adaud̶akare chi naweba nui b̶uu ewari joma wausii Moisesba b̶ʉd̶a kĩra.2:22 Levítico 12:1-8. Mau ewari baaruud̶e María José omeeba chi wãwa Jerusalend̶aa adoesid̶au Dachi Mechiu daad̶e b̶ud̶ayua. 23Maka wausid̶au Dachi Mechiuba Moisesmaa b̶ʉbid̶ad̶e naka b̶ʉ kub̶uud̶eeba: «Joma warr imina Dachi Mechiumaa dead̶ai panuu».2:23 Warr imina. Éxodo 13:2.24Mau awara Dachi Mechiu daad̶e biꞌia paneed̶ai baita chi akõrerãba paloma baabisid̶au Dachi Mechiuba Moisesmaa b̶ʉbid̶ad̶e naka b̶ʉ kub̶uud̶eeba: «Urima maebʉrã paloma ome deai b̶uu».2:24 Levítico 12:6-8.
25Mau ewarid̶e ẽbẽra Simeón abadau Jerusalend̶e b̶uasii. Mau Simeón jipa b̶uasii maud̶e Dachi Akõreba jara b̶uu biꞌia waubachii. Ichiba esed̶au b̶uasii Dachi Akõreba Israel puuru sõbiabii ewari.2:25 Isaías 40:1-5; 49:13-16; 57:18-19; 61:1-3. Dachi Akõre Jauri ichi ome b̶uasii. 26Naed̶e Dachi Akõre Jauriba ichimaa kuitaabisii ichi biui naed̶e Dachi Mechiuba Dachi Karibabarii deai jarad̶a unui. 27Dachi Akõreba Moisesmaa b̶ʉbid̶ad̶e b̶ʉ kub̶uu kĩra waud̶ai baita akõrerãba Jesús Dachi Akõre de mechiud̶aa adoesid̶aud̶e Dachi Akõre Jauriba Simeón araa wãbisii. 28Simeonba chi warr unusiid̶e jira adauped̶a Dachi Akõremaa naka biꞌia jarasii:
29«Mʉ Mechiu, jãu kĩraburu bichi baita bari trajabarii ida jirukaraayuwãe biubise bichiba jarad̶a kĩra wausiid̶eeba.
30Bichiba Dachi Karibabarii deai jarad̶a mʉʉmaa unubisii.
31Bichiba ichi b̶usii joma puurud̶ebenarãba unud̶amera.2:31 Isaías 40:5; 52:10.
32Ichi ʉ̃d̶aa kĩra b̶uai judiowãe nureerãba bichi ʉ̃rʉbena kuitaad̶amera.
Ichi kakua bichi puuru Israel baita chi bia jarad̶ai».2:32 Isaías 42:6; 46:13; 49:6.
33Simeonba ãchi warr ʉ̃rʉbena jara b̶uu ũrisid̶aud̶e Jesús akõrerãba kãare kauwa kʉ̃risiad̶ai adua paneesid̶au. 34Maud̶e Simeonba ãchimaa biꞌia jaraped̶a Mariamaa naka jarasii:
—Dachi Akõreba nau warr deasii israeld̶ebenarã ãrea biꞌia b̶umera maud̶e ãrea biꞌiwãe b̶umera. Kuitaabiai ichi Dachi Akõred̶ebena nee b̶uu, maamina ichi ʉ̃rʉbena kachirua jarad̶ai. 35Maka ãreaba ãchi sõd̶e mera uru b̶ee unubiad̶ai. Maud̶e bichi ãrea kĩra nomaa b̶uai nekoba sõ suuruu kĩra.
36Aria Dachi Akõre baita berreabarii Ana abadau b̶uasii. Mau Aserd̶ebena need̶a Panuel kau basii. Mau chõodraa b̶uasii. Ãwera b̶uasiid̶e, kima adoeped̶a 7 año b̶uud̶e pẽdrãa basii. 37Ichi pẽdrãa b̶eed̶a 84 año ba b̶uasii.2:37 Ichi pẽdrãa b̶eed̶a 84 año ba b̶uasii. Griego bed̶ead̶e kʉ̃risia awara uru b̶uu. Waabenarãmaarã jara b̶uu Ana 84 año b̶uasii. Ewaricha ãyadaa maud̶e ẽsabud̶e bid̶a Dachi Akõre de mechiud̶aa wãbachii Dachi Akõremaa chi bia jarai baita, Dachi Akõre baara b̶uayua chiko kod̶akau ewari waui baita maud̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ii baita. 38Mau chõodraa Jesús akõrerã kaita wãped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai jarasii. Maabae Dachi Akõre Jerusalén puuru karibai ewari esed̶au panuurãmaa chi wãwa ʉ̃rʉbena berreasii.2:38 Isaías 52:10.
39Moisesba b̶ʉd̶ad̶e b̶ʉ kub̶uu2:39 Moisesba b̶ʉd̶ad̶e b̶ʉ kub̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Mechiu ley. kĩra joma wauped̶aad̶akare José maud̶e María baara Galilea druad̶e ãchi puuru Nazaretd̶aa waya wãsid̶au. 40Chi warr kakua meserãa warisii. Ichiba ne ãrea kuitaasii maud̶e Dachi Akõreba ne jomad̶e ichi karibabachii.
Jesús Dachi Akõre de mechiud̶e b̶uad̶a
41Añocha Jesús akõrerã Jerusalend̶aa wãbachid̶au judiorã Pascua2:41 Pascua. Egiptod̶ebena wãd̶ai naed̶e, judiorãba decha oeja ab̶a beasid̶au maabae chi oa ãchi de poraa wãtomaa purusid̶au. Maka wausid̶au Dachi Akõreba Egiptobid̶arã kastikai ewarid̶e biurãad̶amera. Jãabae Jesusba jara b̶uu ichi oeja ara ichi oa cruzd̶e eab̶ari wãaruu kĩra nii. Maka wausii, Dachi Akõremaa ichid̶e ijãabadaurã nau iujãa jomad̶ebena kastikarãad̶amera. Éxodo 12:1-27. ewari waud̶ai baita. 42Jesús 12 año b̶uasiid̶e ãchi wãsid̶au mau bari panabadau ewari waud̶ai baita joma judiorãba waubadau kĩra. Jesús sid̶a ãchi baara wãsii. 43Mau bari panabadau ewari wãꞌãesiid̶e waya ãchi deed̶aa wãsid̶au. Maamina ãchi warr Jesús Jerusalend̶e b̶eesii. Mau ãchiba adua panasid̶au. 44-45Kʉ̃risia panasid̶au Jesús ẽbẽrarã tãed̶e nii. Maka ewari ab̶a nibasid̶au. Kewaraa ichi jʉrʉsid̶aud̶e ãchi ded̶ebenarã maud̶e kõpaerorã tãed̶e unud̶aabasii. Ara makʉd̶e waya Jerusalend̶aa chi Jesús jʉrʉd̶e wãsid̶au.
46Ewari õbea baaruud̶e ichi unusid̶au Dachi Akõre de mechiu dud̶a Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã tãed̶e akʉ b̶uu. Ãchiba jaradea panuu ũri b̶uasii maud̶e maarãmaa ne id̶imaa b̶uasii. 47Maud̶e ãchiba id̶i panuu ichiba biꞌia panausii. Joma mau ũri panuuba kauwa kʉ̃risiad̶aabasii ichi kʉ̃risia kuitaad̶eeba panau b̶uasiid̶eeba. 48Chi akõrerãba ichi unusid̶aud̶e kauwa kʉ̃risiad̶aabasii. Chi naweba ichimaa id̶isii:
—Wau, ¿bichiba sakãe jãkasma? ¿Sakãe nama b̶eesma? Mʉ maud̶e bichi akõre omeeba ãrea kĩra nomaa panuud̶eeba bichi jʉrʉ panasid̶au.
49Jesusba panausii:
—Machiba ¿sakãe mʉ jʉrʉ panuma? ¿Mʉ Chacha ded̶e b̶uai b̶uu adua panuka?
50Maamina Jesusba jarad̶a chi akõrerãba kuitaad̶aabasii. 51Maabae Jesús ãchi baara Nazaretd̶aa wãsii. Ãchiba jaraaduu ichiba joma waubachii. Joma Jerusalend̶e makad̶a chi naweba ãrea biꞌia kʉ̃risia b̶uabachii. 52Jesús kakua meserãa warisii maud̶e ewaricha ne kuitaa kãribasii. Dachi Akõreba maud̶e ẽbẽrarãba ichi biꞌia unusid̶au.
3Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena
Mateo 3:1-12; Marcos 1:1-8; Juan 1:19-28
1Tiberio César 15 años Romad̶ebena chi aude mechiu niid̶e Poncio Pilato Judea druad̶e chi jaradea ua b̶uabarii3:1 Chi jaradea ua b̶uabarii. Chi b̶ee kartad̶e mau naka b̶ʉ kub̶uu: César. Nau bed̶ea griego bed̶ead̶e jara b̶uu «emperador». basii. Herodes Galilea druad̶e chi jaradea ua b̶uabarii basii.3:1 Herodes. Mau Herodes Antipas trʉ̃ basii. Mau ʉ̃rʉbena b̶ʉ kub̶uu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachid̶au. Mateo 2:1-23. Chi ãba Felipe3:1 Felipe. Mau Felipe ʉ̃rʉbena nau versiculod̶e b̶ʉ kub̶uu. Awara Felipe Herodes-Felipe abadau unubadau Mateo 14:3d̶e; Marcos 6:17d̶e maud̶e Lucas 3:19d̶e. «Herodes chi Mechiu» abadau ãchi akõre basii. Antipas ome chi ãba basii. Traconite druad̶e maud̶e Iturea druad̶e chi jaradea ua b̶uabarii basii. Lisánias Abilene druad̶e chi jaradea ua b̶uabarii basii. 2Anás maud̶e Caifás paarerã chi mechiurã basii.3:2 Caifás Anás iu basii. Anás paare mechiu b̶uasii año 6d̶ebena ab̶a 15d̶aa. Caifás paare mechiu b̶uasii año 18d̶ebena ab̶a 36d̶aa.
Mau ewarid̶e drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e Dachi Akõreba Juan Zacarías warrmaa berreasii. 3Maud̶eeba Juan joma Jordán do kaita duanuurãmaa jarad̶e wãsii ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera. Ichiba jarasii maka waud̶arã Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai. Chi ijãaduu ichiba doed̶a boro eabachii. 4Joma mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba naed̶e b̶ʉd̶a kĩra:
«Ẽbẽra drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e jĩwa berrea b̶uu:
O jarésturu Dachi Mechiu biꞌia neemera. O ichi baita jipa wirua wáusturu.
5Ioro jokoa b̶ee joma korii b̶eei. Ea ʉtʉ b̶ee maud̶e ea jeed̶a b̶ee korii b̶eei.
O jʉ̃rea b̶ee jipa wirua waui maud̶e o kachirua b̶ee joma biꞌia waukuai.
6Maka jomaurãba unud̶ai saka Dachi Akõreba dachi karibai b̶uu».3:4-6 Isaías 40:3-5.
7Ãrea ẽbẽrarã neebachid̶au Juanba boro eamera. Maamina Juanba waabenarãmaa jarabachii: «Ẽbẽrarã dama kĩra nuree, ¿kaiba jarasma machi Dachi Akõre kĩruuruud̶e poyaa mirud̶ayu? 8Machiba wau panuud̶eeba unubísturu biawãra machi kachirua ida b̶ud̶aped̶a, Dachi Akõremaa neeped̶aad̶a. Kʉ̃risiarã́sturu Abrahamd̶ebena imiped̶aad̶ad̶eeba Dachi Akõreba kastikaabai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kʉ̃riaibʉrã cha b̶ee mo Abrahamd̶ebena imiped̶aad̶arã babiakuai. 9Mau awara mʉʉba jaraaruu Dachi Akõreba chaara uru b̶uu bakuru tutai baita. Joma bakuru bia chaud̶akau tukuaped̶a tʉbʉd̶e jirakuai».
10Maud̶eeba ẽbẽrarãba ichimaa id̶ibachid̶au:
—Maka b̶uubʉrã daiba ¿kãare waud̶ai panuma?
11Juanba panausii:
—Chi paru ome uru b̶uuba chi wãꞌãe niimaa ab̶a deai b̶uu. Chi koi uru b̶uuba chi koi wãꞌãe niimaa deai b̶uu.
12Maka b̶uud̶e Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã boro ead̶ai baita neesid̶au. Maabae ãchiba id̶isid̶au:
—Jaradeabarii, daiba ¿kãare waud̶ai panuma?
13Juanba ãchimaa jarasii:
—Machiba chi nejarra adaud̶ai panuu aude id̶irã́sturu.
14Maud̶e kokoroarã aria panuuba Juanmaa id̶isid̶au:
—Daiba ¿kãare waud̶ai panuma?
Juanba panausii:
—Waabenarã perabiad̶aped̶a ãchi chi nejarra juakaa adaurã́sturu maud̶e setad̶eeba waabenarã kachirua jararã́sturu. Machi traju bare chi nejarra dea panuuba kĩrajʉʉ panásturu.
15Aria panuuba mau ũrisid̶aud̶e ãrea kuitaad̶ai kʉ̃ria paneesid̶au kãare sãai b̶uu. Ara ãchi du ab̶a naka kʉ̃risia panasid̶au: «¿Juan Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶aka?»
16Maamina Juanba jomaurãmaa jarasii: «Biawãra mʉʉba baniaba machi boro ea b̶uu. Maamina mʉ audeara chi mechiu nii neei. Mauba jʉ̃rʉd̶e jʉ̃barii mʉ mau enai baita biꞌiwãe b̶uu. Mauba Dachi Akõre Jauri deai.3:16 Dachi Akõre Jauri deai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre Jauriba boro eai. Maamina ijãad̶awẽebʉrã kastikakuai.3:16 Kastikakuai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Aokooruuba boro eai.17Ichi juad̶e uru b̶uuba chi trigo ʉtaa jirakuabarii chi jãra ãyaa jãripuabii baita. Maabae chi trigo taa jãripuaped̶aad̶a chi pebariimarẽ pe nub̶ui maamina chi jãra tʉbʉchia kiikaud̶e baai».
18Ara mau kĩra maucha june ãrea berread̶eeba Juanba chi bed̶ea bia dachi karibai ʉ̃rʉbena jaradea b̶uabachii maud̶e jarabachii mau ijãad̶amera. 19Maamina Juanba Galilead̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii Herodes iadaabachii mauba wẽra uru b̶uu Herodías kakua. Mau Herodías biawãra Herodes ãba Felipe wẽra basii. Mau awara Juanba ichi iadaabachii ne joma kachirua waud̶a kakua. 20Herodesba mau kachirua wau b̶uu awara nau kachirua sid̶a wausii: Juan jʉ̃abisii ichi kastikai baita.3:20 Mateo 14:1-10; Marcos 6:14-28.
Juanba Jesús boro ead̶a
21Juanba ẽbẽrarã boro eakua b̶uasiid̶e Jesús sid̶a boro easii. Maud̶e Jesusba Dachi Akõremaa berrearuud̶e bajãa ewasii. 22Ewaped̶a Dachi Akõre Jauri bajãad̶ebena paloma kĩra ichi ʉ̃rʉ neesii. Maud̶e bajãad̶ebena mimi ab̶a ũrisid̶au. Naka jarasii: «Bichi mʉ Warr chi mʉʉba kʉ̃ria inii. Bichi kakua mʉ ãrea kĩrajʉʉ b̶uu».3:22 Bichi kakua mʉ ãrea kĩrajʉʉ b̶uu. Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «Mʉʉba bichi jʉrʉ adausii».
Jesusd̶eed̶ebena nabẽrarã
23Jesusba jaradea kob̶eesiid̶e 30 año nibasiika b̶uasii.
Ẽbẽrarãmaarã, mau José warr basii.
José Elí warr basii.
24Elí Matat warr basii.
Matat Leví warr basii.
Leví Melquí warr basii.
Melquí Janai warr basii.
Janai José warr basii.
25José Matatías warr basii.
Matatías Amós warr basii.
Amós Nahúm warr basii.
Nahúm Eslí warr basii.
Eslí Nagai warr basii.
26Nagai Máat warr basii.
Máat Matatías warr basii.
Matatías Semeí warr basii.
Semeí José warr basii.
José Judas warr basii.
27Judas Johanán warr basii.
Johanán Resa warr basii.
Resa Zorobabel warr basii.
Zorobabel Salatiel warr basii.
Salatiel Neri warr basii.
28Neri Melquí warr basii.
Melquí Adí warr basii.
Adí Cosam warr basii.
Cosam Elmodam warr basii.
Elmodam Er warr basii.
29Er Josué warr basii.
Josué Eliezer warr basii.
Eliezer Jorim warr basii.
Jorim Matat warr basii.
30Matat Leví warr basii.
Leví Simeón warr basii.
Simeón Judas warr basii.
Judas José warr basii.
José Jonán warr basii.
Jonán Eliaquim warr basii.
31Eliaquim Melea warr basii.
Melea Mainán warr basii.
Mainán Matata warr basii.
Matata Natán warr basii.
Natán David warr basii.
32David Isaí warr basii.
Isaí Obed warr basii.
Obed Booz warr basii.
Booz Salmón warr basii.
Salmón Naasón warr basii.
33Naasón Aminadab warr basii.
Aminadab Aram warr basii.
Aram Esrom warr basii.
Esrom Fares warr basii.
Fares Judá warr basii.
34Judá Jacob warr basii.
Jacob Isaac warr basii.
Isaac Abraham warr basii.
Abraham Taré warr basii.
Taré Nacor warr basii.
Nacor Serug warr basii.
35Serug Ragau warr basii.
Ragau Peleg warr basii.
Peleg Heber warr basii.
Heber Sala warr basii.
36Sala Cainán warr basii.
Cainán Arfaxad warr basii.
Arfaxad Sem warr basii.
Sem Noé warr basii.
Noé Lamec warr basii.
37Lamec Matusalén warr basii.
Matusalén Enoc warr basii.
Enoc Jared warr basii.
Jared Mahalaleel warr basii.
Mahalaleel Cainán warr basii.
38Cainán Enós warr basii.
Enós Set warr basii.
Set Adán warr basii.
Adán Dachi Akõre warr basii.
4Jʉbawãe niiba Jesús kachiruad̶e b̶aebii chaad̶a
1Jesús Dachi Akõre Jauri baara b̶uad̶a, Jordán dod̶ebena waya wãsii. Maud̶e Dachi Akõre Jauriba mau drua sirua wãꞌãe b̶uud̶aa adoesii. 2Ewari 40 aria b̶uasii. Maud̶e jʉbawãe niiba kachiruad̶e b̶aebii chaa b̶uasii kachirua waubii baita. Mau ewarid̶e Jesusba kowẽa b̶uud̶eeba jarrbisia b̶uasii. 3Maka b̶uud̶e jʉbawãe niiba Jesusmaa nau jarasii:
—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, nau moomaa jarase pan bamera.
4Jesusba panausii:
—Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Ko b̶uud̶éburu ẽbẽra chokae b̶uabai b̶uu, [mau kãyabãra joma Dachi Akõreba jara b̶uu ijãa b̶uud̶eeba chokae nibai”.]4:4 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe. Deuteronomio 8:3.
5Mau maad̶akare chi jʉbawãe niiba Jesús ea ʉtʉ b̶uud̶aa adoesii. Aria nau druad̶e b̶ee puururã joma unubisii. 6Maud̶e chi jʉbawãe niiba jarasii:
—Nau druad̶e b̶ee puuru maud̶e mau puurud̶e ne kaebea bia b̶ee joma bichi juad̶e b̶ui. Mʉʉd̶ed̶eeba chi mʉʉba dea kʉ̃riaruumaa deai b̶uu. 7Mʉ daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a mʉʉmaa biꞌia berrea b̶eeruubʉrã mʉʉba joma deai.
8Maamina Jesusba jarasii:
—Jʉbawãe nii, ãyaa wãse.4:8 Jʉbawãe nii, ãyaa wãse. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Bichiba Dachi Mechiu, Dachi Akõréturu ãrea kʉ̃riáse. Ab̶a ichíturu ijãa b̶uase”.4:8 Deuteronomio 6:13.
9-10Mau maad̶akare chi jʉbawãe niiba Jesús Jerusalend̶aa adoesii Dachi Akõre de mechiu ʉtʉd̶aa. Maabae jarasii:
—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, namauba ed̶aa jĩidruse. Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu:
Dachi Akõreba ichi angelerã bʉikai bichi karibad̶amera.
11Bichi ãchi juad̶e adaud̶ai bichi jʉ̃rʉ moomaa drʉbiimaaba.4:11 Salmos 91:11,12.
12Maamina Jesusba jarasii:
—Ichi bed̶ead̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: “Ne barikia waurã́se bichi Akõre Mechiuba bichi karibai kuitaa”.4:12 Deuteronomio 6:16.
13Maka kachiruad̶e b̶aebii chaa b̶uaped̶a chi jʉbawãe nii Jesús jãkaabena wãsii waya unuuduud̶aa.
Jesusba jaradea kob̶eed̶a
14Mau maad̶akare Jesús Dachi Akõre Jauri poyaad̶eeba Galilea druad̶aa waya wãsii. Joma mau druad̶e ẽbẽrarãba ichi trʉ̃ poasid̶au. 15Judiorã araa ãbua imibadau decha ichiba Dachi Akõre bed̶ea jaradea b̶uabachii. Maud̶eeba jomaurãba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia jarabachid̶au.
Jesús Nazaretd̶e b̶uad̶a
16Maabae Jesús ichi warid̶a puuru Nazaretd̶aa wãsii. Bari panabadau ewarid̶e ichiba waubarii kĩra judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ed̶a wãsii. Maabae ichi akʉ nub̶eesii Dachi Akõre bed̶ea ed̶a jarai baita. 17Maud̶e Dachi Akõre baita berreabarii Isaías karta ichimaa deasid̶au. Mau bʉra b̶uu enaped̶a nau bed̶ea jʉrʉped̶a jĩwa ed̶a jarasii:
18-19«Dachi Akõre Jauri mʉ ome b̶uu. Mauba mʉ b̶usii chi ne wãꞌãe nureerãmaa jaramera Dachi Akõreba ãchi karibai.
Ichiba mʉ bʉisii chi kĩra nomaa nuree sõbia paneebiamera,4:18-19 Nomaa nuree sõbia paneebiamera. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. jidau adoeped̶aad̶arã enatad̶ai jaramera,
dau pãriu nureerã unubiamera, chi barau nuree juad̶e biꞌiwãe nuree juakaa adaud̶amera,
maud̶e jaramera Dachi Mechiuba ẽbẽrarã ne bia waui ewari basii».4:18-19 Isaías 61:1-2; 58:6.
20Ed̶a jaraped̶a maabae chi karta bʉraped̶a chi nubariimaa deasii. Maabae akʉ b̶eesii jaradeai baita. Jomaurãba ichi ichia duanasid̶au. 21Maud̶e Jesusba jarasii:
—Mau bed̶ea ed̶a jarad̶a id̶i machi daad̶e makaaruu.
22Jomaurãba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia berreasid̶au. Ichiba chi bia jaradea b̶uud̶eeba pera duanuu kĩra duaneesii. Ara ãchi du ab̶a jara duanasid̶au:
—¿Nau José warrwãeka?
23Jesusba jarasii:
—Machiba nau bed̶ea mʉʉmaa jarad̶ai: “Ʉrrmid̶ia deabarii, bichi du ab̶a aribiáse. Bichiba Capernaumd̶e waud̶a daiba ũrisid̶au. Nama bichi puurud̶e bid̶a arab̶aud̶e wause”.
24Mau awara jarasii:
—Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: ab̶au bid̶a Dachi Akõre baita berreabarii ara ichi druad̶e biꞌia irsibid̶akau. 25Kĩrabásturu, Elías b̶uasii ewarid̶e Israel druad̶e pẽdrãarã ãrea panasid̶au. Mau ewarid̶e año õbea y medio kui chewẽa b̶uasiid̶eeba jarrba ãrea wausid̶au. 26Maamina Dachi Akõreba Elías bʉibasii Israeld̶ebena pẽdrãa ab̶a bid̶a karibad̶e. Maumaarã pẽdrãa Sidón druad̶e Sarepta puurud̶e b̶uumaa bʉisii.4:26 1 Reyes 17:1-16.27Ara mau kĩra chi Dachi Akõre baita berreabarii Eliseo b̶uasii ewarid̶e, kakua chau nuree Israel druad̶e ãrea panasid̶au maamina ãchid̶ebena ab̶au bid̶a ichiba aribiabiibasii. Maumaarã Siria druad̶ebena Naamán abachid̶au aribiabisii.4:27 2 Reyes 5:1-14.
28Mau ũrisid̶aud̶e joma judiorã araa ãbua imibadau ded̶e panuu kĩrusid̶au. 29Ara makʉd̶e Jesús puuru awara chĩata adoed̶aped̶a mau puuru ea ʉ̃rʉd̶aa adoesid̶au, ed̶aa jiratad̶ai baita. 30Maamina Jesús ãchi tãed̶e wãsii.
Jesusba ẽbẽra jai kachirua bara b̶uu ãyaa wãbid̶a
31Mau maad̶akare Jesús Galilea druad̶e Capernaum puurud̶aa wãsii. Bari panabadau ewarid̶e ichiba jaradea b̶uasii. 32Ãrea kuitaa niiba biꞌia jaradeabariid̶eeba jomaurã kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. 33Judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ẽbẽra jai kachiruarã uru b̶uu baara nibasii. Maka b̶uud̶e ichiba jĩwa jarasii:
34—¡Jesús Nazaretd̶ebena! ¡Dai ida b̶use! ¿Dai kenad̶e neeska? Mʉʉba kuitaa b̶uu bichi kai: ¡Bichi Dachi Akõreba bʉid̶a!
35Maud̶eeba Jesusba ichimaa naka jarasii:
—Chũpea b̶uase. Jãu mukĩra kakuad̶ebena awara wãse.
Ara makʉd̶e chi jai kachiruaba ẽbẽrarã tãed̶e b̶aebiped̶a awara wãsii, mau ẽbẽra puꞌuabiwẽa. 36Mau unusid̶aud̶e jomaurãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii. Ãchiba chiya id̶i kopaneesid̶au: «Ichi bed̶eaba ¿saka jãka wau b̶uma? Ichiba jaraaruu jai kachiruarãba ijãabadau. Ichiba ne joma ichi juad̶e ua b̶uud̶eeba maud̶e poyaad̶eeba berrearuud̶e jai kachiruarã wãuribadau».
37Maud̶eeba ichi puuru kaita b̶eecha Jesús trʉ̃ poa kob̶eesii.
Jesusba Simón Pedro pakõre aribiabid̶a
38Judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena wãped̶a Jesús Simón deemaa wãsii. Aria Simón pakõre ãrea kʉa b̶uasii. Maud̶eeba Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au aribiabimera. 39Jesusba ed̶aa ichiaped̶a chi kʉamia iadaasiid̶e chi kʉamia duusii. Ara makʉd̶e mau wẽra jiraduped̶a chiko dead̶akasii.
Jesusba ẽpermo nuree ãrea aribiabiad̶a
40Kiuruud̶e ãrea barikiu ẽpermo nuree Jesusmaa adoesid̶au. Jesusba ichi jua maarã ʉ̃rʉ kub̶uped̶a aribiabiasii. 41Maud̶e jai kachiruarã joma duabʉikasii. Wãaduud̶e naka b̶ia jarasid̶au: «¡Bichi biawãra Dachi Akõre warrbʉ!» Ãchiba kuitaa panasid̶au ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Maud̶eeba Jesusba ãchi iadaabachii chũpead̶amera.
Galilead̶e jaradea nibad̶a
42Daped̶eed̶e Jesús puuru awara wãsii ẽbẽra wãꞌãemare. Maamina ẽbẽrarãba ichi jʉrʉ panasid̶au. Unusid̶aud̶e jarasid̶au ãchi puurud̶e b̶eemera. 43Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉʉba waabena puuru b̶eed̶e jaradeai b̶uu Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena. Dachi Akõreba mʉ bʉisii mau bed̶ea bia jaramera.
44Maud̶eeba Jesusba judiorã druad̶e judiorã araa ãbua imibadau decha jaradea wãbachii.4:44 Judiorã drua. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Judea drua maebʉrã Galilea drua.
5Jesusba b̶eda jidaubadaurã iud̶a
1Earab̶a Jesús mar Genesaret abadau iikaa b̶uasii.5:1 Genesaret mar maud̶e «Galilea» abadau. Maud̶e ẽbẽrarã ãrea ichimaa araa imisid̶au Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶ai baita. 2Aria mar iikaa jãba ome topanasid̶au. Mau jãba chibarirã jãbad̶ebena ibud̶e wãd̶aped̶a ãchi ãtarraya jeraamaa panasid̶au. 3Maud̶e Jesús Simón Pedro jãbad̶e ed̶a wãped̶a jarasii ibu iikaabena b̶aꞌãra adoemera. Maabae jãbad̶e akʉ b̶eeped̶a joma aria panuurãmaa jaradea kob̶eesii. 4Jaradeasiid̶e Jesusba Simonmaa jarasii:
—Jãabae bichi jãba mar kẽsa adoeped̶a chi mard̶e ãtarraya jiratásturu.
5Maamina Simonba panausii:
—Jaradeabarii, dai ẽsabud̶e mard̶e b̶ata panuu ewarisid̶au. Maamina b̶eda b̶aꞌãra bid̶a jidaud̶aabasii. Maamina bichiba maka jara b̶uu baerã makai.
6Ara makʉd̶e ãchi mard̶e b̶ata kopaneesid̶au. B̶eda ãrea jidauduud̶eeba chi mard̶e ãtarraya kõawãmaa b̶uasii. 7Maud̶eeba waabena jãbad̶e panuurãmaa jua tuisid̶au aid̶ad̶e need̶amera. Need̶aped̶a jãba omea b̶edaba waabirubiasid̶au. Mauba beraa taawãmaa panasid̶au. 8-10Simón Pedro maud̶e ichi baara panuu bid̶a b̶eda ãrea jidauped̶aad̶a unusid̶aud̶e kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii. Ichi ome panuu Santiago maud̶e Juan basii. Maarã Zebedeo warrarã basii. Maud̶e Simón Jesús daad̶e wãped̶a õdarrd̶e kob̶eeped̶a jarasii:
—Mʉ Mechiu, bibuara b̶uu bichi mʉ jãkaabena ãyaa wãi, mʉ kachirua waubariid̶eeba.
Jesusba Simonmaa jarasii:
—Perarã́se, id̶iid̶eeba bichiba mʉ baita ẽbẽra jidaubarii b̶eei.
11Ãchiba jãba mar iikaa adoed̶aped̶a joma b̶ʉisid̶au. Maabae Jesús baara wãsid̶au.
Jesusba kakua chau id̶aa nii aribiabid̶a
12Earab̶a Jesús puurud̶e b̶uasii. Maud̶e ẽbẽra kakua chau id̶aa nii neesii.5:12 Aid̶a Jesús ewarid̶e biawãra saka b̶uasii dachiba kuitaad̶awẽa panuu. Maamina judiorãmaarã ab̶a Dachi Akõréburu poyaa aribiabii b̶uasii. Números 12:9-12; 2 Reyes 5:7. Mau awara ab̶a aid̶aba jidausirã ãyaa b̶uad̶e wãi b̶uasii. Levítico 13:45-46. Mau ẽbẽraba Jesús unusiid̶e ichi daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a daub̶ʉʉrʉ jeed̶a tʉped̶a naka chi chuburia id̶isii:
—Mʉ Mechiu, bichiba kʉ̃ria b̶uubʉrã, mʉ poyaa aribiabii.
13Maud̶e Jesusba chi ẽbẽra ʉ̃rʉ jua kub̶uuruud̶e jarasii:
—Maka wau kʉ̃ria b̶uu. ¡Aribiáse!
Ara makʉd̶e chi kakua chau nibad̶a wãꞌãesii. 14Maud̶e Jesusba ichimaa jarasii:
—Bichi aribiad̶a ab̶aumaa bid̶a jararã́se. Maumaarã judio paaremaa wãse bichi chi kakua anid̶a unumera. Maabae Dachi Akõre daad̶e biꞌia b̶eei baita Moisesba jarad̶a kĩra ne kaebea dease.5:14 Levítico 14:1-32. Maka ẽbẽrarãba kuitaad̶ai bichi chi kakua biawãra anid̶a.
15Maamina Jesús aude trʉ̃ poasii. Maud̶eeba ẽbẽrarã ãrea neebachid̶au ichiba jaradea b̶uu ũrid̶ai baita. Chi ẽpermo nuree neebachid̶au ichiba aribiabiamera. 16Maamina Jesús b̶esed̶e ẽbẽra wãꞌãemaa wãbachii Dachi Akõremaa berreai baita.
Jesusba ẽbẽra b̶akara bʉʉ nii aribiabid̶a
17Earab̶a Jesusba jaradea b̶uud̶e fariseorã maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã aria sĩu panasid̶au. Ãchi Galilea druad̶ebena, Judea druad̶ebena maud̶e Jerusalén puurud̶ebena neeped̶aad̶a basii. Maud̶e Dachi Mechiu poyaad̶eeba Jesusba ẽpermo nuree aribiabiabachii. 18Maka b̶uud̶e waabenarãba ẽbẽra b̶akara bʉʉ nii ichi jira adoebadaud̶e adoed̶aped̶a ed̶a adoe kʉ̃ria panasid̶au Jesús daad̶e b̶ud̶ai baita. 19Maamina ẽbẽrarã ãrea nub̶uud̶eeba poyaa Jesusmaa neebid̶aabasii. Maud̶eeba ãchiba chi b̶akara bʉʉ nii de ʉ̃rʉ adoesid̶au. Maabae de ʉ̃rʉare ãrid̶aped̶a chi b̶akara bʉʉ nii chi jira adoebadaud̶e ed̶aa bʉisid̶au. Ẽbẽrarã tãed̶e Jesús daad̶e nub̶usid̶au. 20Jesusba unusii ãchiba biawãra ijãa panuu chi b̶akara bʉʉ nii poyaa aribiabii b̶uu. Maud̶eeba chi b̶akara bʉʉ niimaa naka jarasii:
—Kõpaero, bichiba kachirua waukuad̶a mʉʉba perdonasma.
21Mau ũrisid̶aud̶e aria panuu fariseorãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba naka jarasid̶au: «Jãu ¿kai kʉ̃risia b̶uma? ¿Sakãe maka Dachi Akõre daad̶e kachirua berrea b̶uma? Ab̶a Dachi Akõréburu ẽbẽraba kachirua waud̶a poyaa perdonabarii».
22Maamina Jesusba ãchiba kʉ̃risia panuu kuitaasiid̶eeba naka id̶isii:
—¿Sakãe machi sõd̶e jãka kʉ̃risia panuma? 23Machimaarã, ¿sãu bed̶ea aude chaarea b̶uma jarai baita: “Bichi kachirua waud̶a perdonasii” ai maebʉrã “Nau ẽbẽra b̶akara bʉʉ nii jiradubiped̶a nibabii”? 24Dachi Akõreba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a b̶usii nau iujãad̶e panuuba kachirua waubadau perdonabiamera. Mau machimaa unubiai.
Ara makʉd̶e chi b̶akara bʉʉ niimaa naka jarasii:
—Jiraduse. Chi bichi jira adoebadau adauped̶a deed̶aa wãse.
25Ara makʉd̶e chi b̶akara bʉʉ b̶uad̶a jiraduped̶a ichi jira adoebadau adauped̶a jomaurã daad̶e nibad̶e wãsii. Maabae Dachi Akõre ãrea biꞌia jara nii deed̶aa wãsii. 26Mau unusid̶aud̶e joma pera duanuu kĩra duaneesid̶au. Maud̶eeba Dachi Akõre ãrea biꞌia jarasid̶au. Dachi Akõre wapead̶eeba jarasid̶au:
—¡Id̶i biawãra ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu unusid̶au!
Jesusba Leví iud̶a
27Mau maad̶akare Jesús wãaruud̶e Romad̶ebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebarii unusii. Mau trʉ̃ Leví abachid̶au. Mau ẽbẽra chi nejarra deabadau ded̶e akʉ b̶uasii. Jesusba unuped̶a jarasii:
—Mʉ ome wãse.
28Ara makʉd̶e Leví jiraduped̶a ichiba wau b̶uad̶a b̶ʉiped̶a Jesús ome wãsii.
29Maabae Jesús baita Leviba ichi ded̶e kod̶ai baita ãrea wausii. Ãrea Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã maud̶e waabena ẽbẽrarã ãchi baara ko panasid̶au. 30Mau unusid̶aud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba maud̶e fariseorã Jesús baara nibabadaurãmaa naka kachirua jarasid̶au:
—¿Sakãe chi nejarra pebadaurã baara maud̶e waabenarã kachirua waubadaurã baara ãbua komaa panuma?
31Jesusba ãchimaa jarasii:
—Ẽpermowãe nureeba ʉrrmid̶ia deabarii jʉrʉd̶akau. Maumaarã chi ẽpermo nuréburu jʉrʉbadau. 32Mʉ, chi jipa nuree iui baita need̶awãe, maumaarã chi kachirua waubadaurã́turu iui baita nee b̶uu Dachi Akõremaa need̶amera.
Dachi Akõre baara b̶uayua kokau ewari ʉ̃rʉbena
33Waabenarãba Jesusmaa jarasid̶au:
—Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurãba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiduud̶e ãrea chiko kod̶akau ewari waubadau. Ara mau kĩra fariseorã baara nibabadaurã bid̶a waubadau. Maamina bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe maka waud̶akama?
34Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mukĩra miakãibadau kĩrajʉʉ ewari wau b̶uud̶e ¿ichiba iud̶arãmaa chiko kod̶akau ewari waubiaika? 35Maamina ewari ab̶ad̶e waabena ẽbẽrarãba ichi ãyaa adoed̶ai. Mau ewarid̶éburu ichiba iud̶arãba chiko kod̶akau ewari waud̶ai.
36Mau awara Jesusba ãchimaa nebʉrʉsii jaradeai baita:
—Ab̶au bid̶a paru wid̶id̶ebena b̶aꞌãra tõobai paru soremaa wãai baita. Maka wauruubʉrã chi paru wid̶i tõod̶a kõai, maud̶e chi paru wid̶i tõod̶a chi sore ome biꞌia b̶eebai. 37Maud̶e ab̶au bid̶a uva b̶aa wid̶i ãnimara e waud̶a chi sored̶e tʉd̶akau. Maka wauduubʉrã b̶aaka kob̶eeruud̶e chi ãnimara e waud̶a chi sore tojĩidrʉi. Maabae chi uva b̶aa maud̶e chi ãnimara e waud̶a ãrii. 38Maud̶eeba uva b̶aa wid̶i ãnimara e waud̶a wid̶id̶e tʉd̶ai panuu. Maka omea ãrea dauchia jãadua panad̶ai. 39Maud̶e uva b̶aa asiad̶a chõra dooruuba chiwid̶i do kʉ̃riakau. Maumaarã jarabarii: “Uva b̶aa chi chõra chiwid̶i aude bibuara nii”.
6Jesús bari panabadau ewari chi Mechiu
1Bari panabadau ewarid̶e Jesús ichi baara nibabadaurã baara trigo uud̶ad̶e nibasid̶au. Aria nid̶aud̶e Jesús baara nibabadaurãba trigo kuma ab̶a ẽe adaud̶aped̶a boasirad̶aped̶a ko nibasid̶au.6:1 Deuteronomio 23:24-25.
2Waabenarã fariseorãba mau unusid̶aud̶e id̶isid̶au:
—¿Machiba sakãe bari panabadau ewarid̶e chi dachiba waud̶akau b̶uu maka wau panuma?
3Jesusba panausii:
—¿Machiba Dachi Akõre bed̶ea ed̶a jarad̶awẽa panuka? David maud̶e ichi baara nibabadaurã jarrbisia panasid̶aud̶e ¿kãare wausid̶ama?6:3 1 Samuel 21:1-6.4David Dachi Akõre ded̶e ed̶a wãped̶a chi Dachi Akõre baita kub̶uad̶a pan adausii. Mau pan ¿ab̶a paarerã́buru kod̶ai panaswãeka? Maamina Davidba koped̶a ichi baara nibabadaurãmaa dead̶akasii.
5Maud̶e Jesusba jarasii:
—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a bari panabadau ewari Mechiubʉ.
Jesusba bari panabadau ewarid̶e ẽbẽra aribiabid̶a
6Ureed̶ebena bari panabadau ewarid̶e Jesús judiorã araa ãbua imibadau deemaa wãped̶a jaradea b̶uasii. Aria ẽbẽra jua biarebena bʉʉ nii b̶uasii. 7Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã maud̶e fariseorã panasid̶au. Maarãba Jesús ichia panasid̶au bari panabadau ewarid̶e ẽbẽra jua bʉʉ nii aribiabii kuitaa. Aribiabid̶a basirã mau ʉ̃rʉbena kachirua jarad̶ai kʉ̃risia panasid̶au. 8Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasiid̶eeba chi ẽbẽra jua bʉʉ niimaa naka jarasii:
—Jiraduped̶a maabae jomaurã ẽsa ʉkʉ nub̶eese.
Ara makʉd̶e chi ẽbẽra jiraduped̶a ʉkʉ nub̶eesii. 9Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉʉba machimaa id̶iiruu: bari panabadau ewarid̶e ¿kãare waud̶ai panuma? ¿Chi bia maebʉrã chi kachirua? ¿Waabenarã karibai maebʉrã ida biubiaika?
10Maabae aria panuurãmaa ichiaped̶a chi mukĩramaa naka jarasii:
—Jua jiwaase.
Maka jiwaaruud̶e ichi jua biꞌia did̶isii. 11Maud̶eeba aria panuu ãrea kĩrud̶aped̶a ãchi chiya berrea bara b̶eesii Jesús ome kãare sãad̶ayu.
Jesusba ẽbẽrarã 12 jʉrʉ adaud̶a
12Earab̶a Jesús ead̶aa wãsii. Aria Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uu ewarisii. 13Ewarid̶akare ichi baara nuree araa ãbua iukuaped̶a maarãd̶ebena 12 jʉrʉ adaukuasii. Mau 12 jʉrʉ adaud̶arã ichiba trʉ̃ jarasii “ichiba bʉid̶arã”.6:13 Ichiba bʉid̶arã. Kajuma bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: apóstoles.14Ãchi trʉ̃ nau: Simón (maud̶e Pedro abadau), chi ãba Andrés, Santiago,6:14 Mau Santiago ara mau «Jacob» abadau. Juan, Felipe, Bartolomé, 15Mateo, Tomás, Alfeo warr Santiago, Simón Celote abadau, 16Santiago ãba Judas maud̶e Judas Iscariote, chi mau maad̶akare Jesús jidaubid̶a.
Jesusba ãrea duanuumaa jaradead̶a
17Maabae Jesús ichiba jʉrʉ adaud̶arã baara ead̶ebena ed̶aa neesid̶au. Koriid̶e ichi baara nibabadaurã baara maud̶e waabenarã ẽbẽrarã ãrea needuurã baara b̶eesii. Mau ẽbẽrarã Judea druad̶ebena, Jerusalend̶ebena, mar iikaad̶ebena puuru Tirod̶ebena maud̶e Sidond̶ebena 18neesid̶au Jesusba jaradea b̶uu ũrid̶ai baita maud̶e ẽpermo nuree aribiabiamera. Mau awara Jesusba jai kachiruarã ẽbẽrarã kakuad̶ebena duabʉikasii. 19Joma chi ẽpermo nureerãba ichi wau kʉ̃ria panasid̶au Dachi Akõre poyaad̶eeba aribiabii b̶uud̶eeba.
Dachi biꞌia panad̶ai Jesusba jarad̶a
20Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa ichiaped̶a naka jarasii:
«Biꞌia panuu machi chi miichuburi nuree Dachi Akõreba ichi juad̶e ua b̶uud̶eeba.
21Biꞌia panuu machi chi jarrbisia nuree Dachi Akõreba jãwaabiai b̶uud̶eeba.6:21 Biꞌia panuu machi chi jarrbisia nuree Dachi Akõreba jãwaabiai b̶uud̶eeba. Mauba nau sid̶a jara b̶uu: Biꞌia panuu sõd̶eeba Dachi Akõre kuitaa kʉ̃ria nuree, Dachi Akõreba kuitaabid̶eeba. Jeremías 31:25.
Biꞌia panuu machi chi kĩra nomaaba jẽa nuree Dachi Akõreba kĩrajʉʉbiai b̶uud̶eeba.6:21 Salmos 126:5-6; Isaías 57:18; 61:2-3; Apocalipsis 7:16-17.
22»Biꞌia panuu ẽbẽraba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a kakua machi kĩramaaduud̶e, ida b̶uuduud̶e, kachirua jaraaduud̶e maud̶e machi sõ kachirua panuu aaduud̶e. 23Machi kachirua wauduud̶e ãrea kĩrajʉʉ panésturu, machiba ne bia ãrea bajãad̶e uru panad̶aid̶eeba.6:23 2 Crónicas 36:16. Ãchi nabẽraed̶ebenarãba Dachi Akõre baita berreabadaurã biawãra maka kachirua waubachid̶au.
24“Maamina miichuburi panad̶ai machi chi nejarra ãrea bara nuree; nau ewarid̶éburu kĩrajʉʉ panad̶ai b̶uud̶eeba.
25Machi miichuburi panad̶ai chi ãrea jãwaa duanuurã, maad̶aare jarrbisia panad̶aid̶eeba.
Machi miichuburi panad̶ai chi ʉ̃raud̶e ʉi duanuurã maad̶aare kĩra nomaaba jẽa panad̶aid̶eeba.
26Machi miichuburi panad̶ai ẽbẽrarãba machi ʉ̃rʉbena biꞌia jaraaduubʉrã.
Machi nabẽraed̶ebenarãba ẽbẽrarã Dachi Akõre trʉ̃d̶eeba setaa jaradea nuree ʉ̃rʉbena maka biꞌia jarabachid̶au”.
Dachi chi kĩramaabadaurã kʉ̃riad̶ai ʉ̃rʉbena jarad̶a
27»Maamina machi, chi mʉ bed̶ea ũri panuurãmaa mʉʉba jaraaruu: machi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu maud̶e maarãmaa biꞌia wáusturu. 28Chi machimaa kachirua jaraaduumaa biꞌia jarásturu. Chi machi kachirua waubadau kakua Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu maarã aid̶amera. 29Ab̶auba bichi kĩedarr sĩiruubʉrã, chi osob̶arebena sid̶a ʉmʉase sĩmera. Ab̶auba bichi paru juakaa adauruubʉrã, bichi anab̶ari jʉ̃barii sid̶a ida adoebise. 30Ab̶auba bichimaa ne id̶iiruubʉrã, wãakarã́se. Mau awara bichiba uru b̶uud̶ebena ab̶auba juakaa adauruubʉrã id̶irã́se waya deabiyua. 31Machiba kʉ̃ria panuu waabenarãba machimaa biꞌia waud̶ai. Maud̶eeba, ara mau kĩra machiba waabenarãmaa biꞌia wáusturu.
32»Machiba chi machi kʉ̃riabadáuturu kʉ̃ria panuubʉrã, ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã bid̶a ãchi kõpaerorã kʉ̃riabadau. 33Mau awara machi kõpaerorã́turu biꞌia wauduubʉrã, ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã bid̶a ara mau kĩra waubadau. 34Mau awara machiba ab̶aburu chi waya dead̶ai nureerãmaa ne kaebea deaduubʉrã ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã bid̶a ara mau kĩra waubadau ãchiba deaped̶aad̶a waya adaud̶ai kʉ̃risia panuud̶eeba.
35»Maud̶eeba machi chi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu. Maarã biꞌia wáusturu. Maarãmaa ne kaebea deásturu. Maamina deaduud̶e maarãd̶e adaud̶ai kʉ̃risiarã́sturu. Makaburu machiba Dachi Akõred̶ebena adaud̶ai panuu ãrea mechia b̶uai maud̶e unubid̶ai biawãra machi Dachi Akõre chi mechiu nii warrarã panuu. Kachirua waubadaurã maud̶e ichimaa biꞌia b̶uu ad̶akaurã, ichiba ichi sõbiad̶eeba karibabarii. 36Ara mau kĩra machiba kĩra chuburia panásturu machi Akõre bajãad̶e b̶uuba kĩra chuburiabarii kĩra.
Waabenarã kachirua jarabadau ʉ̃rʉbena
37»Ab̶auba kachirua waud̶a ʉ̃rʉbena jararã́sturu, ab̶au bid̶a machiba kachirua wauped̶aad̶a ʉ̃rʉbena jararãamera. Ab̶a nebʉra bara nii arã́sturu, Dachi Akõreba machi nebʉra bara nuree a jararãamera. Machiba waabenarã kachirua wau panuu perdonaaduubʉrã, Dachi Akõreba machi kachirua wau panuu perdonai. 38Waabenarãmaa ne kaebea deásturu. Makaburu Dachi Akõreba machimaa ãreáturu deai, ẽ ãrea waabiruped̶a purrubarii kĩra. Ichiba deai machiba waabenarãmaa deabadau kĩra».
39Mau awara Jesusba nebʉrʉsii jaradeai baita: «¿Dau pãriu niiba chi ab̶au dau pãriu nii poyaa adooi b̶uka? ¿Adoeruubʉrã, ãchi omea chob̶ead̶e b̶aewãd̶aabaika? 40Chi ne kuitaa kʉ̃ria b̶uu chi jaradeabarii audeara kuitaa b̶uuwãe. Maamina ichiba ãrea kuitaaruud̶e chi jaradeabarii kĩra nibai.
41»Machiba ¿sakãe nejarr ab̶au daud̶e b̶uu ichiabadama? ¿Sakãe bakuru waib̶ʉa machi daud̶e b̶uu ichiad̶akama? 42Bakuru waib̶ʉa bichi daud̶e b̶uu unuwẽebʉrã ¿sakaburu ab̶aumaa naka jaraima: “Nejarr bichi daud̶e b̶uu mʉʉba aub̶arii”? ¡Bichi setaa ẽbẽra bia nii abarii! Naa bakuru waib̶ʉa bichi daud̶e b̶uu aub̶arise. Maka poyaa unui nejarr ab̶au daud̶e b̶uu aub̶arii baita. Ara mau kĩra bichiba kachirua wau b̶uu ida b̶use. Makaburu waabenarã poyaa aid̶ai.
Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau
43»Bakuru kachiruaba nejõo bia chaukau. Ara mau kĩra bakuru biaba nejõo kachirua chaukau. 44Bakuru chi nejõod̶eeba kuitaabadau. Ʉri bara b̶uuba higo jõ chaukau. Maud̶e cardoba uva chaukau. 45Ara mau kĩra ẽbẽra bia b̶uuba ichi sõd̶e ne bia uru b̶uud̶eeba ne bia berreabarii. Maamina ẽbẽra kachiruaba ichi sõd̶e ne kachirua uru b̶uud̶eeba ne kachirua berreabarii. Ẽbẽraba ichi sõd̶e kʉ̃risia b̶uu kĩra berreabarii.
De ome ʉ̃rʉbena
46»¿Sakãe mʉ “Dai Mechiu, Dai Mechiu” abadama maamina mʉʉba jara b̶uu machiba waud̶akama? 47Chi mʉʉmaa neeruuba mʉ bed̶ea ũriped̶a ijãa wauruubʉrã mʉʉba jarai mau kai kĩra b̶uu. 48Mau ẽbẽraba de wauruu kĩra b̶uu. Mau ẽbẽraba ãrea id̶u korosii ab̶a mo chaarea unuuruud̶aa. Mau ʉ̃rʉ de jʉ̃rʉ ʉyaa nub̶usii. Mau de chaarea ãrea nub̶uud̶eeba do ãrea cheeruud̶e b̶aebasii. 49Maamina chi mʉ bed̶ea ũriped̶a ijãawẽe nau kĩra b̶uu: ẽbẽraba de wausii maamina de jʉ̃rʉ id̶u ʉyaabasii. Maud̶eeba do ãrea cheeruud̶e ichi de teataped̶a b̶aesii. Joma wãꞌãe b̶ari b̶eesii».
7Jesusba kokoroa baita bari trajabarii aribiabid̶a
1Jesusba ẽbẽrarãmaa maka jarasiid̶e Capernaum puurud̶aa wãsii. 2Aria kokoroarã jaradea ua b̶uabarii b̶uasii. Mau baita bari trajabarii ãrea kʉ̃ria nii uru b̶uasii. Maamina mau ichi baita bari trajabarii ẽpermo b̶uud̶eeba biumaa b̶uasii. 3Chi kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba Jesús ʉ̃rʉbena ũrisiid̶e waabenarã paare mechiurã Jesusmaa bʉisii ichi baita bari trajabarii aribiabid̶e neemera. 4Maarã wãd̶aped̶a nau chi chuburia id̶isid̶au: «Jãu kokoroarã jaradea ua b̶uabarii ẽbẽra jipa nii. Maud̶eeba bichiba karibai b̶uu. 5Ichiba dachi judiorã ãrea kʉ̃ria b̶uud̶eeba dachi judiorã araa ãbua imibadau de waubisii».
6Maka jarasid̶aud̶eeba Jesús maarã ome kokoroarã jaradea ua b̶uabarii deed̶aa wãsii. Maamina de kaita needuud̶e kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba ichi kõpaerorã Jesusmaa naka jarad̶e bʉisii: «Mʉ mechiu, mʉ bichi kĩra biꞌia niiwãed̶eeba, mʉ ded̶e neebai b̶uu. 7Maud̶eeba mʉ bichimaa wãabasii. Maamina bichiba jamareeba berrearuubʉrã mʉ baita bari trajabarii aribiabii. 8Mʉ jaradea b̶uabariiba jara b̶uu mʉʉba ijãai b̶uu. Maud̶e mʉʉba jara b̶uu kokoroarã mʉ juad̶e nureerãba ijãad̶ai panuu; mʉʉba ab̶aumaa nébad̶e aaruud̶e neebarii; wã́bad̶e aaruud̶e, wãbarii; maud̶e mʉ baita bari trajabariimaa naka wáubad̶e aaruud̶e arab̶aud̶e ichiba waubarii».
9Mau ũrisiid̶e Jesusba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia kʉ̃risiasii. Maud̶eeba chi ichi baara wãaduumaa ichiaped̶a jarasii: «Mʉʉba jaraaruu: nau ẽbẽraba ãrea ijãa b̶uu kĩra, israeld̶ebena ab̶a bid̶a unukau».
10Kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba bʉikad̶a waya wãsid̶aud̶e chi ichi baita bari trajabarii ẽpermo b̶uad̶a aribiad̶a unusid̶au.
Jesusba pẽdrãa warr aribiabid̶a
11Mau maad̶akare Jesús maud̶e ichi baara nibabadaurã Naín puurud̶aa wãsid̶au. Ãchi baara ẽbẽrarã ãrea wãsid̶au. 12Jesús chi puurud̶e ed̶a wãbadau kaita neesiid̶e unusii ẽbẽrarãba kũudrãa biud̶a jau b̶ud̶e adoeduu. Chi nawe pẽdrãa basii. Mauba warr ab̶aburu uru b̶uasii. Chi pẽdrãa baara ẽbẽrarã ãrea duanasid̶au. 13Dachi Mechiu Jesusba chi pẽdrãa miichuburi unuped̶a naka jarasii:
—Waa jẽarã́se.
14Maabae araa wãped̶a chi biud̶a ed̶a adoebadau wausii. Maud̶eeba chi adoeduurã b̶ari topaneesid̶au. Maud̶e Jesusba jarasii:
—Kũudrãa, mʉʉba bichimaa jarai, jiraduse.
15Ara makʉd̶e chi biu b̶uad̶a jiraduped̶a berreasii. Maabae Jesusba mau chi nawemaa deasii. 16Maud̶eeba chi aria panuu ãrea perasid̶au. Jomaurãba Dachi Akõre baita nau biꞌia jarasid̶au:
—Biawãra Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu dachi tãed̶e neesii. Dachi Akõre ichi puuru karibad̶e nee b̶uu.
17Maud̶eeba joma Judea druad̶e maud̶e mau kaita b̶ee druad̶e bid̶a Jesús ʉ̃rʉbena trʉ̃ poasid̶au.
Jesusba Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena jarad̶a
18-19Juan baara nibabadaurãba Jesusba waud̶a Juanmaa joma nebʉrʉsid̶au. Maud̶eeba Juanba ome iuped̶a Dachi Mechiu Jesusmaa naka id̶id̶e wãbisii: «¿Bichi chi neei b̶uad̶aka, maebʉrã june ab̶a esed̶aud̶ai panuka?»
20Ara makʉd̶e Jesusmaa wãd̶aped̶a id̶isid̶au:
—Juan chi Boro Eabariiba dai bichimaa bʉisii. Mauba naka id̶ibisii: “¿Bichi chi neei b̶uad̶aka, maebʉrã june ab̶a esed̶aud̶ai panuka?”
21Ara mau ewarid̶e Jesusba chi ẽpermo nuree, chi jai kachirua bara nuree maud̶e chi dau pãriu nuree ãrea aribiabiasii. 22Maud̶eeba Jesusba ãchimaa naka panausii:
—Machiba unu panuu maud̶e ũri panuu Juanmaa jarad̶e wã́sturu: dau pãriu nuread̶a unu panuu; nʉka nuread̶a biꞌia nuree; kakua chau nuread̶a anid̶aped̶a nuree; kʉʉrʉ kiape nuread̶a jãabae ũri panuu; biuped̶aad̶arã waya chokae nuree. Mau awara chi nejarr barauwãe nureerãmaa chi bed̶ea bia Dachi Akõre karibai ʉ̃rʉbena ũri panuu.7:22 Isaías 29:18-19; 35:5-6; 26:19.23Chi mʉʉd̶e ijãai ida b̶ukau nii biꞌia b̶uai.
24Juanba bʉid̶arã wãsid̶aud̶e Jesusba aria nureerãmaa Juan ʉ̃rʉbena berreasii:
—Drua sirua wãꞌãe b̶uud̶aa machiba Juan ichiad̶e wãsid̶aud̶e ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka?7:24 Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka. Mau jara b̶uu «ẽbẽra pera b̶uu».25Maka kʉ̃risiad̶aabasii. Mau ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Ẽbẽra ab̶aba paru mipitaa ãrea jʉ̃ nii unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka? Makawãema; maarã paru mipitaa jʉ̃ nureerã maud̶e ne kaebea biꞌia uru nureerã reyrã ded̶e panabadau. 26Mau ¿kãare unud̶ai kʉ̃risiasid̶ama? ¿Dachi Akõre baita berreabarii unud̶ai kʉ̃risiasid̶aka? Maerã, Dachi Akõre baita berreabarii ichiad̶e wãsid̶au. Juan Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu nii. 27Ichi ʉ̃rʉbena Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu:
“Mʉ baita berreabarii bichi naa bʉiruu bichi o jaremera”.7:27 Malaquías 3:1.
28Mʉʉba jaraaruu: nau druad̶e ab̶a bid̶a Juan audeara mechiu wãꞌãe.7:28 Nau druad̶e ab̶a bid̶a. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Wẽrarãba toped̶aad̶a ʉ̃rʉbena. Maamina Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶ebena chi aude kaebeu nii ichi audeara chi mechiu nii».7:28 Waabenarãmaarã Jesusba versículo 29 maud̶e 30 jarasii.
29Jesusba jara b̶uu ũrisid̶aud̶e ẽbẽrarãba maud̶e Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã jarasid̶au Dachi Akõreba wau b̶uu jipa b̶uu, Juanba ãchi boro ead̶ad̶eeba. 30Maamina fariseorãba, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã bid̶a Dachi Akõreba ãchi baita wau kʉ̃ria b̶uad̶a ida b̶usid̶au. Maud̶eeba Juanba ãchi boro eabasii.
31«Id̶ibaebena ẽbẽrarã, mʉʉba ¿kãare kĩra nuree jaraima? 32Puurud̶e warrarã jemene panuud̶e b̶ia kopanuuba jarabadau:
“Daiba purrsiru chaasid̶aud̶e machi baerad̶aabasii.
Kari kĩra nomaa karisid̶aud̶e machi jẽad̶aabasii”.
33Machi biawãra mau kĩra panuu. Juan neesiid̶e kokau ewari waubachii maud̶e itua doka basii. Maud̶e machiba jarabadau mau jai kachirua inii. 34Maabae mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a nee b̶uu. Mʉʉba ne joma kobarii maud̶e ne joma dobarii. Maud̶e machiba jarabadau: “Mau chi ko ãrea nii maud̶e do ãrea nii”. Mau awara jarabadau: “Mau kachirua waubadaurã baara maud̶e Romad̶ebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebadaurã baara nibabarii”. 35Maamina kuitaa panuu Dachi Akõre kʉ̃risia kuitaa jipa b̶uu, mau ijãa panuuba jipa waubadaud̶eeba».
Simón fariseo nii ded̶e Jesús kod̶a
36Fariseo b̶uasii. Mau fariseoba Jesús iusii ichimaa kod̶e wãmera. Ara makʉd̶e Jesús wãped̶a chi kobadaumare akʉ b̶eesii. 37Mau puurud̶e wẽra ãrea kachirua waubarii b̶uasii. Mau wẽraba Jesús fariseo ded̶e ko b̶uu kuitaasiid̶e b̶otia alabastro mo waud̶ad̶e kera adoesii.7:37 Alabastro. Mau mo kukuaraa b̶uu. Chaareawãe b̶uud̶eeba ne waubadau. Judiorãba alabastro Egipto druad̶ebena adoebachid̶au. Joma alabastro waud̶a ãrea bale b̶uabarii.38Jẽa kub̶uuba Jesús kaita neeped̶a, ichi daub̶aaba Jesús jʉ̃rʉ koesii. Maabae ichi bud̶aba poaped̶a Jesús jʉ̃rʉ ĩyaaped̶a ichiba kera adoed̶aba purusii.
39Mau unusiid̶e Jesús iud̶a fariseoba naka kʉ̃risiasii: «Nau ẽbẽra biawãra Dachi Akõre baita berreabarii bad̶a basirã kuitaai basii kachirua waubarii wẽraba jãka wau b̶uu».
40Maud̶eeba Jesusba naka jarasii:
—Simón, mʉʉba bichimaa ne jara b̶uu.
Simonba jarasii:
—Jarase, Jaradeabarii.
Jesusba jarasii:
41—Ẽbẽra ome panasid̶au. Maarãba chi nejarra dead̶aubariimaa chi nejarra dead̶ai panasid̶au. Ab̶auba 500 denarios deai b̶uasii.7:41 Denario. Mau ewarid̶e denario ab̶a paabachii traju ewari ab̶a baita. Ab̶auba 50 denarios deai b̶uasii. 42Maamina ãchiba poyaa dead̶aabasii kuitaasiid̶eeba, chi nejarra barau nii ẽbẽraba ãchiba dead̶ai panuu ida b̶usii. Mʉʉba bichimaa id̶iiruu: ¿Sãuba chi ẽbẽra chi nejarra dead̶aubarii aude kʉ̃riai b̶uma?
43Simonba panausii:
—Mʉa kʉ̃risia b̶uu chi aude deai b̶uad̶aba aude biꞌia kʉ̃riai.
Jesusba jarasii:
—Bichiba arakʉd̶e panausii.
44Maabae wẽramaa ichiaped̶a Simonmaa jarasii:
—¿Bichiba nau wẽra unu b̶uka? Mʉ bichi ded̶e neesiid̶e bichiba bania deabasii mʉ jʉ̃rʉ koebii baita, maamina nau wẽraba ara ichi daub̶aaba mʉ jʉ̃rʉ koeped̶a ichi bud̶aba poabisii. 45Mʉ neesiid̶e biꞌia irsibii baita bichiba ĩyaabasii, maamina nau wẽraba mʉ jʉ̃rʉ ĩyaai ida b̶uubasii. 46Mʉ biꞌia irsibiyua bichiba mʉ boro ʉ̃rʉ olivo draa eabasii, maamina nau wẽraba mʉ jʉ̃rʉ keraba purusii.7:46 Mau ewarid̶e waabena deemaa wãped̶a, chi chibariba mau ĩyaabachii, chi jʉ̃rʉ jeraabibachii maud̶e olivo draa eabachii ichi boro ʉ̃rʉ mau biꞌia irsibii baita.47Maud̶eeba mʉʉba naka jaraaruu: mau wẽraba kachirua ãrea waud̶a mʉʉba joma perdonasii. Maud̶eeba mauba mʉ ãrea kʉ̃ria b̶uu. Maamina chi b̶aꞌãra kachirua wau b̶uu, mʉʉba perdonaaruubʉrã, mauba mʉ b̶aꞌãra kʉ̃ria b̶uai.
48Maabae ichiba wẽramaa jarasii:
—Bichiba kachirua waud̶a mʉʉba joma perdonasii.
49Maamina waabenarã aria akʉ duanuurã chiya berrea bara b̶eesii:
—Nau ¿kai kʉ̃risia b̶uma? ¿Maka waabenaba kachirua waud̶a ichiba poyaa perdona b̶uka?
50Maud̶e Jesusba wẽramaa jarasii:
—Bichiba mʉʉd̶e ijãasiid̶eeba kachiruad̶ebena karibasii. Jirukaraayuwãe wãse.
8Wẽrarãba Jesús aid̶a panad̶a
1Mau maad̶akare Jesús puuru mechiu b̶eecha maud̶e puuru kaebeu b̶eecha wãsii. Maud̶e jarabachii Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai baita neeruu. Mau bed̶ea bia jaradea niid̶e ichiba 12 jʉrʉ adaud̶arã ichi baara nibabachid̶au. 2Mau awara wẽrarã ichi baara nibabachid̶au. Chi nuree wẽrarã ẽpermo b̶ead̶a Jesusba aribiabiasii maud̶e chi nuree jai kachirua bara b̶ead̶a Jesusba chi jai duabʉisii. Ab̶a María Magdalena basii.8:2 María Magdalena Magdala puurud̶ebenad̶eeba maka trʉ̃ jarabachid̶au. Jesusba mau kakuad̶ebena jai kachiruarã 7 ãyaa bʉisii. 3Cuza wẽra Juana sid̶a b̶uasii. Cuzaba Herodes ded̶ebena joma nubachii.8:3 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachid̶au. Susana sid̶a b̶uasii. Mau awara waabena wẽrarã ãrea panasid̶au. Maarãba Jesús ne kaebea deabachid̶au aid̶ad̶ai baita.
Netaa uubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
4Ãrea ẽbẽrarã puuru b̶eecha joma Jesusmaa neesid̶au. Maud̶e Jesusba naka nebʉrʉsii ne jaradeai baita:
5«Ẽbẽra ab̶a netaa pod̶e wãsii. Maka po kãriid̶e chi b̶ee netaa od̶e b̶aesid̶au. Maud̶eeba ẽbẽrarãba ʉ̃rʉ biraduasid̶au maud̶e ibanarãba pemikuasid̶au. 6Chi b̶ee netaa mokara id̶aad̶e b̶aesid̶au. Tonosiid̶e bania ãrea wãꞌãe b̶uud̶eeba joma poasii. 7Chi b̶ee netaa ʉri id̶aa b̶uud̶e b̶aesid̶au. Tonosiid̶e jʉ̃kara ʉri id̶aa b̶uuba bʉra kenasii. 8Maamina chi waabenarã netaa ioro biad̶e b̶aesid̶au. Mau netaa warid̶aped̶a 100 netaa deasii».
Maka berreaped̶a Jesusba jĩwa jarasii: «Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».
Jesusba kauwa ũribid̶a chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena
Mateo 13:10-23; Marcos 4:10-20
9Maud̶eeba Jesús baara nibabadaurãba ichimaa id̶isid̶au:
—Bichiba mau nebʉrʉd̶a ¿kãare jara kʉ̃ria b̶uma?
10Jesusba panausii: «Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena jomaurãmaa kuitaabiawẽa b̶umina machimaa kuitaabia b̶uu. Maamina waabenarãmaa mʉ nebʉrʉʉruuba jaradea b̶uu Dachi Akõre kartad̶e jara b̶uu makamera. Naka jara b̶uu:
“Nau ẽbẽrarãba ũri panumina kauwa ũrid̶akau. Unu panumina kauwa unud̶akau”.8:10 Isaías 6:9.
11Mʉʉba nebʉrʉd̶a naka jara b̶uu: chi netaa Dachi Akõre bed̶eabʉ. 12Netaa od̶e b̶aed̶a nau jara b̶uu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶aped̶a jʉbawãe niiba mau bed̶ea ãchi sõd̶e need̶a kʉde b̶eebikau ijãarãad̶amera. Maka ãchi kachiruad̶ebena wãd̶akau. 13Netaa mo ʉ̃rʉ ioro bia wãꞌãed̶e b̶aed̶a nau jara b̶uu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ãrea kĩrajʉʉ ũribadau, maamina ãrea karr jidaud̶akaud̶eeba sõd̶eeba ijãad̶akau. Maud̶eeba kãꞌãabariwãed̶e ãrea kachirua wauduud̶e ida b̶ubadau. 14Netaa ioro ʉri id̶aa b̶uud̶e pod̶a nau jara b̶uu: chi nuree ẽbẽrarãba Dachi Akõre bed̶ea ũribadau, maamina ãchi saka biꞌia paneed̶ai baita, ne joma uru panad̶ai baita maud̶e kĩrajʉʉ panad̶ai baita ãrea kʉ̃risiabadau. Joma mauba Dachi Akõre bed̶ea waa ũribiad̶akau maud̶e ãchiba ũriped̶aad̶a ida b̶ud̶aped̶a warid̶akau. 15Maamina netaa ioro biad̶e b̶aed̶a nau jara b̶uu: sõ jipa nureerãba maud̶e kʉ̃risia bia nureerãba Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶aped̶a biawãra ijãabadau. Ãchiba ijãa panuu ida b̶ud̶akaud̶eeba ne bia waubadau.
Ʉ̃d̶aa koabarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
16»Ab̶au bid̶a ʉ̃d̶aa koabarii koaped̶a mera nub̶ukau maebʉrã paratu mechiu ekare nub̶ukau.8:16 Mera nub̶ukau. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Kʉd̶a ekare nub̶ukau. Maumaarã chi ʉ̃d̶aa koabarii ʉtʉ nub̶ubarii chi ded̶e ed̶a needuurãba ʉ̃d̶aa unud̶amera. 17Ara mau kĩra ẽbẽrarãba joma bia kauwa ũrid̶awẽa panuu mera b̶uabai. Chi dachiba kauwa ũrid̶awẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 18Maud̶eeba ãrea kauwa ũri panásturu. Ab̶auba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa b̶uu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia b̶uu Dachi Akõreba mau juakaa adaui».
Jesús ded̶ebenarã ichimaa neeped̶aad̶a
Mateo 12:46-50; Marcos 3:31-35
19Earab̶a Jesús nawe maud̶e ichi ãbarã ichi ichiad̶e wãsid̶au. Maamina poyaa aria need̶aabasii ẽbẽrarã ãrea panuud̶eeba. 20Maud̶eeba waabenarãba ichimaa jarasid̶au:
—Bichi nawe maud̶e bichi ãbarã awara panuu. Maarã bichi ichiad̶e nee panuu.
21Jesusba jarasii:
—Dachi Akõre bed̶ea ũribadaurã maud̶e ijãa waubadaurã mʉ nawebʉ maud̶e mʉ ãbarãbʉ.
Jesusba pũaturã maud̶e mar mechiu apiibid̶a
22Earab̶a Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:
—Mar kĩaraa wãd̶a.
Ara makʉd̶e jãbad̶e ataud̶aped̶a wãsid̶au. 23Wãaduud̶e Jesús kãi nub̶eesii. Maka b̶uud̶e pũatu ãrea pũa kob̶eesii. Maud̶eeba chi jãba taawãmaa b̶uasii. Ãibamaa panasid̶au. 24Maud̶eeba Jesús ʉ̃rʉmad̶aped̶a naka jarasid̶au:
—¡Jaradeabarii, Jaradeabarii, dachi taawãmaa panuu!
Jesús jiraduped̶a pũatu maud̶e do ʉ̃rapemaa jarasii apiid̶amera. Ara makʉd̶e joma apii nub̶eesii. 25Maabae ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:
—Machiba ijãa panuu ¿Sãasma?
Maamina ichi baara nibabadaurãba wapeaba kãare kʉ̃risiad̶ayu adua basii. Ãchi chiya id̶isid̶au:
—¿Nau kaima? Pũaturãba maud̶e mar bid̶a ichi bed̶ea ijãa panuu.8:25 Salmos 107:28-30.
Jesusba jai kachirua ãrea duabʉikad̶a
26Mar kĩaraa wãd̶aped̶a Gerasa druad̶aa neesid̶au.8:26 Gerasa. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Gadara. Gerasa Galilea mar kĩare b̶uu. 27Jesús jãbad̶ebena ed̶aa wãaruud̶e mukĩra mau puurud̶ebena ichimaa neesii. Mau mukĩra jai kachirua inibasii. Ãrea ba b̶uasii mauba paru jʉ̃ka basii. Ded̶e bid̶a b̶uaka basii, maumaarã biud̶arã jau b̶ubadaumare chob̶ead̶e b̶uabachii. 28Mauba Jesús unusiid̶e b̶iasii. Maabae Jesús daad̶e õdarrd̶e kob̶eeped̶a jĩwa jarasii:
—Jesús, Dachi Mechiu Warr, ¿Sakãe mʉ joe b̶uma? ¡Mʉ kĩra chuburiáse, biꞌiwãe b̶uabirã́se!
29Jauri kachiruaba maka jarasii Jesusba jarad̶ad̶eeba mau ẽbẽra kakuad̶ebena awara wãmera. Ewari ãrea b̶uasii mau jai kachiruaba ẽbẽra kachirua wau uru b̶uu. Waabenarãba chi mau mukĩra kaenaba jʉ̃d̶aped̶a kauwa nubachid̶amina chi kaena tuikuaped̶a ẽbẽra wãꞌãemaa chi jai kachiruaba adoebachii. 30Maud̶e Jesusba maumaa id̶isii:
—¿Bichi trʉ̃ kaima?
Ichiba panausii:
—Mʉ Legión abadau.8:30 Legión. Mau jara b̶uu «6.000 kokoroarã».
Ichiba maka jarasii jai kachiruarã chi mukĩra kakuad̶e ãrea duanuud̶eeba. 31Maud̶e ãchiba Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au eakarr ed̶aa chob̶ea pãriu nub̶uud̶aa bʉikarãamera.8:31 Eakarr ed̶aa chob̶ea. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: abismo. Aria Dachi Akõreba jai kachiruarã kastikai. Apocalipsis 9:1-3; 20:1-3.32Maka panuud̶e ãchi kaita ead̶e sina ãrea komaa duanasid̶au. Maud̶eeba chi jai kachiruarãba Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au mau sina kakuad̶e ed̶a wãbiamera. Maabae Jesusba ida wãbiasii. 33Ara makʉd̶e chi jai kachiruarã chi mukĩra kakuad̶ebena wãd̶aped̶a sina kakuad̶e ed̶a wãsid̶au. Maabae chi sina pira wãurid̶aped̶a eakarrd̶ebena doed̶aa jĩichoad̶aped̶a ʉ̃yaba jãri kinisid̶au.
34Mau unusid̶aud̶e chi sina nu panad̶a pira wãsid̶au. Ãchiba unuped̶aad̶a nebʉrʉsid̶au chi puurud̶ebenarãmaa maud̶e mau puuru kaita duanuurãmaa. 35Ẽbẽrarãba ichiad̶e neesid̶aud̶e chi mukĩra jai kachirua ãrea uru b̶uad̶a Jesús jʉ̃rʉ jãka akʉ b̶uu unusid̶au. Paru jʉ̃ped̶a kĩrabia b̶uasii. Maud̶eeba ẽbẽrarã perasid̶au. 36Chi mau unuped̶aad̶aba waabenarãmaa nebʉrʉsid̶au sakaburu jãu aribiasii. 37Mauba Gerasad̶ebenarã joma wapead̶aped̶a Jesusmaa chi chuburia id̶isid̶au ãchi druad̶ebena ãyaa wãmera. Ara makʉd̶e Jesús waya jãbad̶e atauped̶a Galilead̶aa wãsii. 38Wãi naed̶e chi mukĩra jai kachirua uru b̶uad̶aba Jesusmaa chi chuburia id̶isii ichi ome wãi baita. Maamina Jesusba naka jarasii:
39—Bichi deed̶aa wãped̶a jomaurãmaa nebʉrʉse Dachi Akõreba bichi ome biꞌia waud̶a.
Ara makʉd̶e chi mukĩra ichi puurud̶aa wãsii. Aria jomaurãmaa nebʉrʉsii Jesusba ichi ome ne ãrea waud̶a.
Jesusba wẽrakau chokae jiradubid̶a
40Galilea druad̶e ẽbẽrarã ãrea duanuuba Jesús esed̶au panasid̶au. Ichi neesiid̶e maarãba ãrea kĩrajʉʉ irsibisid̶au. 41-42Maud̶e ẽbẽra Jairo abadau ichimaa neesii. Mau Jairo judiorã araa ãbua imibadau ded̶e chi karr basii. Mauba kau ab̶aburu uru b̶uasii; año 12 nibasii. Mau wẽrakau biumaa b̶uasii. Jairo Jesús jʉ̃rʉmaa õdarrd̶eeba kob̶eeped̶a chi chuburia id̶isii ichi deemaa wãmera.
Ara makʉd̶e Jesús wãsii maamina wãaruud̶e ẽbẽrarãba ichi pĩchuka uru panasid̶au. 43Maarã tãed̶e wẽra 12 año oamia inibasii. Mau wẽraba ʉrrmid̶ia deabadaurãmaa chi nejarra joma deasii,8:43 Mau wẽraba ʉrrmid̶ia deabadaurãmaa chi nejarra joma deasii. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. maamina ab̶au bid̶a poyaa aribiabid̶aabasii. 44Mau wẽra kaad̶eeba neeped̶a Jesús anab̶ari jʉ̃barii i wausii. Ara makʉd̶e chi oamia tʉ did̶isii. 45Maud̶e Jesusba id̶isii:
—¿Kaiba mʉ wausma?
Jomaurãba panausid̶au waud̶awẽa panuma. Maud̶eeba Pedroba jarasii:
—Jaradeabarii, ẽbẽrarãba bichi pĩchua uru panuu. ¿Sakãe bichiba id̶i b̶uma kaiba bichi wausii?8:45 ¿Sakãe bichiba id̶i b̶uma kaiba bichi wausii? Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau wãꞌãe.
46Maamina Jesusba jarasii:
—Ab̶auba mʉ wausii. Mʉʉba kuitaa b̶uu mʉ poyaad̶eeba mau aribiabisii.
47Chi wẽraba waud̶a poyaa merawẽe kuitaasiid̶eeba peraba uri kub̶uu wãped̶a Jesús jʉ̃rʉ kaita õdarrd̶e kob̶eesii. Maabae jomaurã daad̶e ichiba jarasii sakãe Jesús waud̶a maud̶e ara makʉd̶e aribiad̶a. 48Maud̶e Jesusba jarasii:
—Kau, bichi aribiasii, mʉʉba maka waui b̶uu biawãra ijãasiid̶eeba. Jirukaraayuwãe wãse.
49Wabid̶a aria berrea panuud̶e Jairo ded̶ebena ab̶a neeped̶a Jairomaa naka jarasii:
—Bichi kau biusii. Jaradeabarii ida b̶use.
50Mau ũrisiid̶e Jesusba jarasii:
—Wapearã́se. Sõd̶eeba ijãaruubʉrã, mau chokae jiradui.
51Jairo deemaa neeped̶a Jesusba Pedro, Santiago,8:51 Mau Santiago trʉ̃ jarabadau «Jacob». Juan, chi wẽrakau akõre maud̶e chi nawe deed̶aa adoesii. Waabena ed̶a wãbiabasii. 52Maud̶e ẽbẽrarã chi wẽrakau kakua kĩra nomaa jẽa duanasid̶au. Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Jẽarã́sturu, nau wẽrakau biuwẽa b̶uu; bari kãi nub̶uu.
53Maud̶eeba ẽbẽrarãba Jesusmaa ichiad̶aped̶a ʉisid̶au, chi wẽrakau biawãra biusii kuitaa panuud̶eeba. 54Maamina Jesusba chi wẽrakau juad̶e jidauped̶a jarasii:
—¡Wẽrakau, jiraduse!
55Maka jaraaruud̶e chi wẽrakau ʉ̃rʉmaped̶a jiradusii. Maabae Jesusba jarasii chi wẽrakaumaa kobid̶amera. 56Mau unusid̶aud̶e chi akõrerãba kãare kʉ̃risiad̶ayu adua basii. Maamina Jesusba ãchimaa jarasii ab̶aumaa bid̶a jararãad̶amera.
9Jesusba ichi baara nibabadaurã bʉikad̶a
1Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 duanuu araa ãbua iukuaped̶a poyaabarii deasii maud̶e jai kachiruarã ãchi juad̶e b̶usii, duabʉikad̶amera maud̶e ẽpermo nuree aribiabiad̶amera. 2Maud̶e ãchi bʉikasii Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena jarad̶e wãd̶amera maud̶e ẽpermo nuree aribiabiad̶amera.
3Wãd̶ai naed̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Machi wãaduud̶e ne ab̶a bid̶a adoerã́sturu. Duma, ũabisa, chiko maud̶e chi nejarra adoerã́sturu. Paru kakuad̶e jʉ̃ panúturu adoésturu.
4Wãaduu nid̶aud̶e ab̶auba machi biꞌia irsibiiruud̶e mau ded̶e panésturu ab̶a mau puurud̶ebena wãaduud̶aa. 5Maamina puurud̶ebenarãba machi biꞌia irsibid̶awẽebʉrã mamabena wã́sturu. Wãaduud̶e ioro jora machi jʉ̃rʉd̶ebena neapésturu. Mauba kuitaabiai ãchiba Dachi Akõre ida b̶u panuu kakua ichiba kastikai.
6Maka wãd̶aped̶a puuru b̶eecha jarabachid̶au chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena, maud̶e ẽpermo nuree aribiabiabachid̶au.
Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũrid̶a
7Herodes Galilea druad̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii basii. Mau Herodesba joma Jesusba wau b̶uu ʉ̃rʉbena ũrisii.9:7 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachid̶au. Ichiba kãare kʉ̃risiai adua b̶uasii waabenarãba naka jara panuud̶eeba:
—Juan chi Boro Eabarii chokae jiradusii.
8Maud̶e waabenarãba jara panasid̶au:
—Elías waya dachi baara b̶uad̶e neesii.
Chi nureeba jara panasid̶au:
—Nabẽraed̶ebena Dachi Akõre baita berreabarii b̶uad̶a chokae jiradusii.
9Maud̶eeba Herodesba jarasii: «Mʉʉba Juan chi Boro Eabarii boro b̶ʉatubisii. Maka b̶uubʉrã cha jara panuu ¿kaima?»
Maud̶eeba Jesús unu kʉ̃ria b̶uasii.
Jesusba 5.000 kobiad̶a
Mateo 14:13-21; Marcos 6:30-44; Juan 6:1-14
10Jesusba bʉid̶arã waya neesid̶aud̶e ãchiba wauped̶aad̶a joma nebʉrʉsid̶au. Mau maad̶akare Jesusba ãchi Betsaida puurud̶aa adoesii ãbua panad̶aud̶ai baita. 11Maamina ẽbẽrarãba ichi aria b̶uu kuitaad̶aped̶a araa wãsid̶au. Maud̶e Jesusba ãchi biꞌia irsibiped̶a jaradea kob̶eesii Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena. Mau bed̶ea bia jaradea b̶uud̶e chi ẽpermo nuree aribiabiasii.
12Kiuruud̶e Jesusba 12 jʉrʉ adaud̶arã ichimaa wãd̶aped̶a jarasid̶au:
—Ẽbẽrarãmaa wã́bad̶e ásturu puurud̶e maud̶e de ara kaita b̶eed̶e kãid̶amera maud̶e chiko nedod̶amera. Nama ne wãꞌãe.
13Jesusba jarasii:
—Machiaburu chiko kobiásturu.
Maamina ãchiba panausid̶au:
—Pan jua ab̶a maud̶e b̶eda ome uru panuu. Bichiba kʉ̃ria b̶uubʉrã dai chiko nedod̶e wãd̶ai, nau ẽbẽrarã ãrea duanuumaa poyaa kobiad̶ai.
14Aria panuu 5.000 mukĩrarã panuka duanasii. Maud̶eeba Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:
—Maarãmaa jarásturu 50cha aꞌawaraa jeed̶a akʉ paneed̶amera.
15Ichi baara nibabadaurãba ichiba jarad̶a kĩra wausid̶au. Ẽbẽrarã joma akʉ paneesid̶au. 16Jesusba pan jua ab̶a panuu maud̶e b̶eda ome panuu ichi juad̶e adauped̶a bajãamaa ichiaped̶a Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae b̶ʉikuaped̶a ichi baara nibabadaurãmaa jarasii dead̶akad̶amera. 17Ẽbẽrarã joma b̶i jãwaaduud̶aa kosid̶au. Chi ʉ̃rʉ b̶eed̶a araa pesid̶aud̶e 12 jab̶ara waabirubisid̶au.
Pedroba Jesús ʉ̃rʉbena jarad̶a
Mateo 16:13-28; Marcos 8:27—9:1
18Earab̶a Jesús istu Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa b̶uasii. Chi ichi baara nibabadaurã aria panuud̶e, Jesusba ãchimaa id̶isii:
—Ẽbẽrarãba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?
19Ãchiba panausid̶au:
—Chi nureeba jara panuu bichi Juan chi Boro Eabarii. Waabenarãba jara panuu bichi Elías. Waabenarãba jara panuu bichi nabẽrarã Dachi Akõre baita berreabarii chokae jiradud̶a.
20Maud̶e ichiba waya id̶isii:
—Machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?
Pedroba panausii:
—Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶abʉ.
21Jesusba ãrea jarasii mau ab̶aumaa bid̶a jararãad̶amera. 22Mau awara jarasii:
—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ãrea biꞌiwãe b̶uai. Puurud̶ebena jaradea ua b̶uabadaurãba, paare mechiurãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba mʉ ida b̶ud̶aped̶a beabid̶ai. Maamina mʉ ewari õbead̶e chokae jiradui.
23Jesusba jomaurãmaa jarasii:
—Ab̶a mʉ baara nibai kʉ̃ria b̶uubʉrã, chi mauba wau kʉ̃ria b̶uu, ida b̶ui b̶uu, maud̶e ewaricha ãrea biꞌiwãe b̶uai baita b̶uai b̶uu.9:23 Ãrea biꞌiwãe b̶uai baita b̶uai b̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ichi cruz adooi b̶uu. Maabae mʉ baara wãi b̶uu. 24Ab̶a ara ichi karibai kʉ̃riaruubʉrã, mau poyaabai. Maamina ab̶a mʉ kakua biuruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai. 25Nau ãrea kʉ̃risiásturu: ẽbẽra nau iujãad̶e ne joma uru b̶uu biuruud̶e tʉbʉchia kiikaud̶aa wãaruubʉrã, ¿chi uru b̶uad̶aba karibai b̶uka? 26Ab̶auba mʉ ʉ̃rʉbena kĩrakayaaruubʉrã maud̶e mʉ bed̶ead̶e, mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruud̶e mau ẽbẽra kakua kĩrakaya b̶uai. Mau ewarid̶e mʉ neei, mʉ Chachaba mʉʉmaa poyaabarii deasiid̶eeba maud̶e ichi angelerã poyaabariid̶e. 27Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi nuree nama panuu biud̶ai naed̶e Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu unud̶ai.9:27 Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu unud̶ai. Adua panuu kãare unud̶ai. Waabenarãmaarã, jara b̶uu Jesús kĩra awara b̶eei. Waabenarãmaarã, jara b̶uu Jesús chokae jiradui, ichi bajãad̶aa wãi, maebʉrã Dachi Akõre Jauri neei.
Jesús kĩra awara did̶id̶a
28Maka jarasiid̶e 8 ewari bad̶akare Jesús Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶e wãsii ea ʉtʉ nub̶uud̶aa. Pedro, Juan maud̶e Santiago adoesii. 29Aria Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa b̶uud̶e ichi kĩra awara did̶isii. Ichi paru sid̶a ʉ̃d̶aa torroa did̶isii. 30Maka b̶uud̶e ẽbẽra ome need̶aped̶a Jesús ome berreasid̶au. Ab̶a Moisés basii; chi ab̶au Elías basii. 31Ãchi sid̶a Dachi Akõre kĩrawãread̶eeba ted̶echoa panasid̶au. Ãchiba berrea panasid̶au Jesús Jerusalend̶e bead̶ai ʉ̃rʉbena.9:31 Jesús Jerusalend̶e bead̶ai ʉ̃rʉbena. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Jesús wãi ʉ̃rʉbena.
32Maka b̶uud̶e Pedro maud̶e waabenarã ãrea dapokea panasid̶amina kãi duaneed̶aabasii. Maud̶e Jesús ted̶echoa b̶uu maud̶e ẽbẽra ome ichi jãkaa panuu unusid̶au. 33Mau ẽbẽrarã Jesús ome panad̶a wãaduud̶e Pedroba Jesusmaa jarasii:
—Jaradeabarii, biꞌia b̶uu dai nama panuu. De cheke õbea pãeb̶arid̶ai: ab̶a bichi baita, ab̶a Moisés baita maud̶e ab̶a Elías baita.
Pedro maka berreasii kãare kʉ̃risiai adua b̶uasiid̶eeba. 34Maka b̶uud̶e jʉ̃rʉara ʉ̃d̶aa b̶uu ãchi ʉ̃rʉ neesii. Maud̶eeba ãchi ãrea wapeasid̶au. 35Ara makʉd̶e mimi jʉ̃rʉarad̶e ũrisid̶au. Mauba naka jarasii: «Nau mʉ Warrbʉ, mʉʉba jʉrʉ adaud̶a. Mauba jara b̶uu ũrísturu».9:35 Jʉrʉ adaud̶a. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ãrea kʉ̃ria b̶uad̶a. Isaías 42:1.
36Mau bed̶ea chũpeasiid̶e Jesús ichi du ab̶a akʉ nub̶uu unusid̶au. Ãchiba unuped̶aad̶a awawarrea ab̶aumaa bid̶a nebʉrʉd̶aabasii.
Jesusba warr ẽpermo b̶uu aribiabid̶a
Mateo 17:14-21; Marcos 9:14-29
37Norema ead̶ebena ed̶aa neesid̶aud̶e ẽbẽrarã ãrea Jesús ichiad̶e neesid̶au. 38Maud̶e ab̶auba naka jĩwa jarasii:
—Jaradeabarii, michuburia, mʉ warr ara ab̶a uru b̶uu ichiad̶e wãse. 39Mau jai kachiruaba uru b̶uu. Mauba chi warr jidauruud̶e, b̶iabibarii, wawabibarii maud̶e okarrd̶aa kõpepeabibarii. Mauba mʉ warr ida b̶ukau. 40Mʉʉba bichi baara nibabadaurãmaa jarasii mau jai kachirua duabʉid̶amera, maamina poyaad̶aabasii.
41Maud̶eeba Jesusba panausii:
—¡Machiba Dachi Akõred̶e ijãad̶akau! ¡Machi chi kachirua nuree! Machiba ijãad̶amera ¿sakaed̶aa mʉ dauchia jãadua b̶uaima? Bichi warr namaa eneese.
42Chi warr Jesusmaa wãaruud̶e chi jai kachiruaba chi warr jeed̶a b̶aebiped̶a ãrea wawabisii. Maamina Jesusba chi jai duabʉisii. Chi warr aribiabid̶a chi akõremaa deasii. 43Dachi Akõre poyaad̶eeba chi makad̶a unusid̶aud̶e jomaurãba pera duanuu kĩra duaneesii.
Jesusba waya ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena jarad̶a
Mateo 17:22-23; Marcos 9:30-32
Ichiba wau b̶uu kakua ẽbẽrarãba wabid̶a ãrea kʉ̃risia panuud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
44—Mʉʉba machimaa jaraaruu ãrea biꞌia ũrísturu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ẽbẽrarãmaa jidaubiai.
45Maamina ãchiba Jesusba maka berread̶a kuitaad̶aabasii. Dachi Akõreba wabid̶a ãchimaa kuitaabiwẽa b̶uasii. Maud̶e Ichimaa id̶id̶ai wapea panasid̶au.
¿Kai chi mechiu b̶uaima?
46Maka panuud̶e ara ãchi du ab̶a berrea duaneesid̶au kai chi aude mechiu nii kuitaad̶ayua. 47Maamina Jesusba mau kuitaad̶ad̶eeba warr adoeped̶a ichi jãkaa nub̶usii. 48Maud̶e naka jarasii:
—Ab̶auba mʉʉd̶e ijãa b̶uud̶eeba nau warr biꞌia irsibiiruubʉrã, mʉ sid̶a biꞌia irsibiiruu. Maud̶e mʉ biꞌia irsibiiruuba chi mʉ bʉid̶a biꞌia irsibiiruu. Machid̶ebena chi kaebeu nii Dachi Akõre daad̶e chi mechiu nii.
Dachi kĩramaawẽa nii dachi baara b̶uu
49Maabae Juanba naka jarasii:
—Jaradeabarii, daiba ẽbẽra unusid̶au bichi trʉ̃d̶eeba jai kachirua duabʉikua b̶uu. Maamina dachi baara nibakaud̶eeba daiba ichimaa jarasid̶au waa maka waurãamera.
50Jesusba jarasii:
—Maka waurãamera jararã́sturu. Chi dachi kĩramaawẽe dachi baara b̶uu.
Jesusba Juan maud̶e Santiago iadaad̶a
51Jesús ʉtaa wãi kaita bakarĩid̶e, biawãra Jerusalend̶aa wãi kʉ̃risiasii. 52Wãaruud̶e waabenarã Samaria druad̶aa naa bʉisii. Puuru kaebeud̶e need̶aped̶a sama kãid̶ai jʉrʉsid̶au. 53Maamina mau puurud̶ebenarãba kuitaasid̶au Jesús Jerusalend̶aa wãaruu. Maud̶eeba ichi biꞌia irsibid̶aabasii. 54Maud̶eeba Juanba maud̶e Santiagoba Jesusmaa jarasid̶au:
—Dai Mechiu, Eliasba waud̶a kĩra ¿Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai kĩra tʉbʉ aoko bajãad̶ebena bʉiruuba ãchi joma kenamera?9:54 Eliasba waud̶a kĩra. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. 2 Reyes 1:9-16.
55Jesusba ãchi ichiaped̶a iadaasii. [Naka jarasii: «Machi ¿sakãe maka berrea panuma?9:55 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Machiba ¿kãare jaurid̶eeba maka jara panuma?56Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ẽbẽrarã kenai baita neewẽa b̶uu, maumaarã nee b̶uu karibai baita».]9:55-56 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.
Maabae junebena puurud̶aa wãsid̶au.
Jesús baara nibad̶ai chaarea b̶uu jarad̶a
57Od̶e wãaduud̶e ab̶auba Jesusmaa jarasii:
—Jaradeabarii, bichi wãaruumaa mʉ bichi ome wãi.
58Jesusba jarasii:
—Usa moded̶ebena de bara nii maud̶e ibana de bara nii, maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a sama kãi nub̶uai wãꞌãe b̶uu.
59Maud̶e Jesusba waabena ẽbẽramaa jarasii:
—Mʉ ome neese.
Chi ẽbẽraba panausii:
—Mʉ Mechiu, bichi ome wãi naed̶e ida mʉ chacha jau b̶ud̶e wãbise.9:59 Ida mʉ chacha jau b̶ud̶e wãbise. Mauba griego bed̶ead̶e nau kʉ̃risia sid̶a dea b̶uu: «Mʉʉba nui b̶uu ab̶a mʉ chacha biuruud̶aa».
60Jesusba ichimaa jarasii:
—Chi biuped̶aad̶aba chi biud̶arã jau b̶ud̶ai panuu. Maamina bichiba ẽbẽrarãmaa jarad̶e wãse Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena.
61Maud̶e waabenaba Jesusmaa jarasii:
—Mʉ sid̶a bichi baara nibai, maamina mau naed̶e mʉ ded̶ebenarãmaa jarad̶e wãi b̶uu.
62Jesusba panausii:
—Ab̶a trajad̶e wãped̶a waya akarrnaa ichiaibʉrã, mau biꞌiwãe b̶uu Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶e trajai baita.
10Jesusba 70 ẽbẽrarã bʉikad̶a
1Mau maad̶akare Dachi Mechiu Jesusba ichi baara nibabadaurã maucha june 70 jʉrʉ adausii Dachi Akõre bed̶ea jarad̶e wãd̶amera.10:1 70 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: 72. Ichi naa omeemea bʉikasii puurucha wãd̶amera ichi wãi kʉ̃risia b̶uumaa. 2Maarãmaa naka jarasii: «Nau ẽbẽrarã ne uud̶a ãrea chau kub̶uu kĩra nuree. Maamina chi trajabadaurã b̶aꞌãra panuu. Maud̶eeba chi ne uud̶a Chibarimaa id̶ísturu trajabadaurã ichi ne uu nub̶uumaa bʉikamera.
3»¡Wã́sturu! Mʉʉba machi ẽbẽra kachirua tãed̶e bʉikaaruu. Maarãba machi kachirua waud̶ai usa kachiruaba oeja cheke orrabarii kĩra. 4Wãaduud̶e ũabisa, chi nejarra maud̶e june kotisarã adoerã́sturu. Maud̶e b̶ari topaneerã́sturu waabenarã ome berread̶ai baita.
5»Deed̶a wãaduud̶e mau ded̶ebenarãmaa naka jarásturu: “Dachi Akõre trʉ̃d̶e apii jirukaraayuwãe panásturu”. 6Mau ded̶ebenarãba machi apii jirukaraayuwãe irsibiiduubʉrã, machiba berreaped̶aad̶a kĩra ãchi apii jirukaraayuwãe panad̶ai. Maka irsibid̶aabʉrã, ãchi jirukaraayuwãe panad̶aabai. 7Machi apii jirukaraayuwãe irsibiiduubʉrã, mau ded̶e panésturu. Decha kãirã́sturu. Maarãba deaduu kósturu maud̶e dósturu, chi trajabariiba chi deai b̶uu chi nejarra adaui b̶uud̶eeba.
8»Puurud̶e needuud̶e ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibiiduubʉrã, maarãba machimaa deaduu kósturu. 9Mau awara chi ẽpermo nuree aribiabiásturu. Maarãmaa naka jarásturu: “Dachi Akõreba machi ichi juad̶e ua b̶eei, ichid̶irã baara”.
10»Maamina puurud̶e needuud̶e ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibid̶awẽebʉrã, arabena wãd̶aped̶a maarãmaa naka jarásturu: 11“Nau puurud̶ebena ioro jora dai jʉ̃rʉd̶ebena machi daad̶e neapeeduu unubiad̶ai baita Dachi Akõreba ẽbẽrarã kastikai. Biꞌia kuitásturu Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eei”. 12Maud̶eeba mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Sodomd̶ebenarã audeara mau puuru aude kastikai.10:12 Génesis 18:16—19:29.
Jesusba ichid̶e ijãawẽa b̶ee puuru kastikad̶a
13»¡Corazín puurud̶ebenarã maud̶e Betsaidad̶ebenarã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Mʉʉba machi tãed̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea wausii. Mʉʉba maka waud̶a basirã Tirod̶e maud̶e Sidond̶e, mau puurud̶ebenarãba isa ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõred̶e ijãad̶ai basii. Maud̶eeba etab̶arr jora machi boro ʉ̃rʉ kuikuad̶ai basii maud̶e kĩra nomaaba paru parr jʉ̃d̶ai basii. 14Maud̶eeba Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Tirod̶ebenarã maud̶e Sidond̶ebenarã audeara machi aude kastikai. 15¿Capernaumd̶ebenarã ʉtaa bajãad̶aa wãd̶aika? ¡Wãd̶aabai! ¡Dachi Akõreba machi chi biud̶arã panabadaud̶e jirakuai!»10:15 Biud̶arã panabadaud̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Hades.
16Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jarasii: «Machi bed̶ea ijãa b̶uuba mʉ bed̶ea ijãa b̶uu. Machi ida b̶u b̶uuba mʉ ida b̶u b̶uu. Maud̶e chi mʉ ida b̶u b̶uuba chi mʉ Bʉid̶a sid̶a ida b̶u b̶uu».
Jesusba 70 bʉid̶a waya neeped̶aad̶a
17Jesusba 70 bʉid̶a ãrea kĩrajʉʉ waya neesid̶au.10:17 70 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: 72. Maabae ãchiba Jesusmaa naka jarasid̶au:
—¡Dai Mechiu, bichi trʉ̃d̶eeba chi jai kachiruarã duabʉikasid̶aud̶e ãchi wãsid̶au daiba jaraped̶aad̶a kĩra!
18Maud̶eeba Jesusba ãchimaa jarasii:
—Maerã, mʉʉba unu b̶uasii Satanás bajãad̶ebena bã b̶aebarii kĩra b̶aeruu. 19Mʉʉba machimaa poyaabarii deasii jʉbawãe nii poyaad̶amera maud̶e dama ʉ̃rʉ, dusũri ʉ̃rʉ bid̶a poyaa tʉad̶amera. Ab̶au bid̶a machi poyaa kachirua waubai. 20Maamina kĩrajʉʉrã́sturu machiba jai kachirua duabʉiduud̶e ãchiba ũribadaud̶eeba, maumaarã kĩrajʉ́sturu Dachi Akõreba machi trʉ̃ b̶ʉ kub̶uu bajãad̶e uru b̶uud̶eeba.
Jesús kĩrajʉʉ b̶uad̶a
21Maka berrea panuud̶e Jesús Dachi Akõre Jaurid̶eeba ãrea kĩrajʉʉ nub̶eesii. Maud̶eeba Dachi Akõremaa naka jarasii: «Chacha, bichi bajãad̶ebena Mechiu maud̶e nau iujãad̶ebena Mechiu. Bichiba ne adua nureerãmaa mʉʉba jaradead̶a kuitaabiasiid̶eeba mʉʉba bichi bia jarai. Ne kuitaa nureerãmaa bichiba kuitaabiabasii. Maerã, Chacha, bichiba maka wausii maka waui kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba.
22»Mʉ Chachaba mʉʉmaa ara ichi ʉ̃rʉbena joma kuitaabisii. Ab̶au bid̶a adua panuu mʉ, chi Warr saka nii; ab̶a mʉ Chacháburu kuitaa b̶uu. Ara mau kĩra ab̶au bid̶a adua panuu mʉ Chacha saka nii; ab̶aburu mʉ, chi Wárrburu kuitaa b̶uu. Mʉʉba ab̶aumaa mʉ Chacha kuitaabiiruubʉrã, mau ẽbẽraba kuitaai».
23Maabae ichi baara nibabadaurã awara adoeped̶a naka jarasii: «Machi ãrea biꞌia panuu unubadaud̶eeba. Ab̶auba mau unuuruubʉrã, mau ẽbẽra sid̶a ãrea biꞌia b̶uai. 24Biawãra ãrea Dachi Akõre baita berreabadaurãba maud̶e reyrãba chi machiba unu panuu unu kʉ̃ria panasid̶au, maamina unud̶aabasii. Maud̶e machiba ũri panuu ãchiba ũri kʉ̃ria panasmina, ãchiba ũrid̶aabasii».
Samariad̶ebena ẽbẽra sõbia nii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
25Earab̶a Jesús biawãra ne kuitaa b̶uu kuitaai baita Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii jiraduped̶a naka id̶isii:
—Jaradeabarii, ¿mʉʉba kãare waui b̶uma Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai baita?
26Jesusba panausii:
—Moisesba b̶ʉd̶ad̶e ¿kãare b̶ʉ kub̶uma? ¿Bichi baita kãare jara b̶uma?
27Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabariiba panausii:
—Joma bichi sõd̶eeba, joma bichi jaurid̶eeba, joma bichi poyaad̶eeba maud̶e joma bichi kʉ̃risiad̶eeba bichi Akõre Mechiu kʉ̃riáse.10:27 Deuteronomio 6:5. Maud̶e waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria b̶uu kĩra.10:27 Levítico 19:18.
28Maud̶e Jesusba jarasii:
—Bichiba ara panausii. Bichiba maka wauruubʉrã ewaricha Dachi Akõre ome chokae b̶uai.
29Maamina Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabariiba ichi jipa b̶uu unubii kʉ̃riasii. Maud̶eeba Jesusmaa id̶isii:
—Maamina “waabena” jaraaruud̶e ¿mau kai jara b̶uma?
30Jesusba panausii:
—Earab̶a ẽbẽra Jerusalend̶ebena Jericod̶aa wãsii. Wãaruud̶e nechirurãba ichi jidaud̶aped̶a ãrea sĩd̶aped̶a biud̶aka b̶ari bʉisid̶au. Ichiba uru b̶uad̶a joma juakaa adaud̶aped̶a wãsid̶au.
31»Maka b̶uud̶e paare arab̶au od̶e neesii. Chi ẽbẽra b̶ari b̶uu unusmina aid̶awẽa wãyaa wãsii. 32Arab̶aud̶e Levita mau od̶e neesii.10:32 Levid̶ebena imiped̶aad̶aba Dachi Akõre de mechiud̶e trajabachid̶au. Mau bid̶a chi ẽbẽra b̶ari b̶uu unuuruud̶e aid̶awẽa wãyaa wãsii. 33Mawãare ẽbẽra Samariad̶ebena mau od̶e neesii. Chi ẽbẽra b̶ari b̶uu unusiid̶e kĩra chuburiasii. 34Araa wãped̶a chi ẽbẽra kakua olivo draaba maud̶e uva b̶aaba puruped̶a, paruba bʉrasii. Maabae ichi mura ʉ̃rʉ kub̶uped̶a kãibadau deed̶aa adoesii. Aria mau ẽbẽra biꞌia nusii.
35»Norema Samariad̶ebenaba chi de chibarimaa chi nejarra deaped̶a naka jarasii: “Nau aid̶ase.10:35 Chi nejarra. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 2 denarios. Nau chi nejarra mʉʉba dearuuba ara b̶uuwãebʉrã, bichi chi nejarraba aid̶ase. Mʉ waya neeruud̶e bichi chi nejarraba aid̶ad̶a mʉʉba joma deai”».
36Maka nebʉrʉped̶a Jesusba id̶isii:
—Ẽbẽra õbearãba unusid̶au chi nechirurãba sĩped̶aad̶a. Bichimaarã, ¿sãu chi kõpaero kĩra nii unubisma?
37Maud̶e chi Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabariiba panausii:
—Chi kĩra chuburiad̶aba.
Jesusba maumaa jarasii:
—Ara mau kĩra waabenarã kʉ̃riáse.
Jesús Marta deed̶aa wãd̶a
38Od̶e wãaduud̶e Jesús maud̶e chi ichi baara nibabadaurã puuru kaebeud̶e neesid̶au. Aria wẽra Marta abadau b̶uabachii. Mau Martaba Jesús ichi ded̶e biꞌia irsibisii. 39Martaba neekau uru b̶uasii María abadau. María Jesús10:39 Jesús. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Mechiu. jʉ̃rʉ kaita akʉ b̶uasii mauba jaradea b̶uu ũrii baita. 40Maka b̶uud̶e Marta ne kaebea ãrea waumaa b̶uud̶eeba jirukaraa b̶uasii. Jesús kaita wãped̶a jarasii:
—Jaradeabarii ¿bichimaarã, biꞌia b̶uka mʉ neekauba mʉ aid̶aabai? Maumaa jarase mʉ karibamera.
41Jesusba jarasii:
—Marta, Marta, bichiba ne ãrea waui b̶uud̶eeba ãrea jirukaraa b̶uu. 42Maamina ¿Dachi Akõre bed̶ea ũrii bia b̶uuwãeka? Mau Mariaba wau b̶uu. Ab̶au bid̶a mau wau b̶uu waurã́ba ad̶aabai.
11Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai ʉ̃rʉbena
1Earab̶a Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uasii. Mau maad̶akare ichi baara nibabarii ab̶auba naka id̶isii:
—Dai Mechiu, jaradease daiba ʉtaa id̶id̶ai kuitaad̶amera, Juanba ichi baara nibabadaurãmaa jaradead̶a kĩra.
2Jesusba jarasii:
—Machiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiduud̶e naka berreásturu:
“Dai Akõre bajãad̶e b̶uu,11:2 Bajãad̶e b̶uu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara.11:2 Bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara. Mau jara b̶uu «bichi aude bibuara nii waabenarã audeara».
Daiba kʉ̃ria panuu kãꞌãabariwãed̶e bichiba bichid̶irã bichi juad̶e ua b̶uai. [Kʉ̃ria panuu bichiba kʉ̃ria b̶uu nau iujãad̶ebenarãba waud̶ai, bajãad̶ebenarãba waubadau kĩra.]11:2 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.
3Daimaa chiko dease ewaricha kod̶ai baita.
4Daiba kachirua wauped̶aad̶a perdonakuase, daimaa kachirua wauduu daiba perdonabadau kĩra.
Dai kachiruad̶e b̶aebiarã́se, maumaarã kachiruad̶ebena aid̶ase”.11:4 Maumaarã kachiruad̶ebena aid̶ase. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.
5Maud̶e Jesusba naka jarasii:
—Nau kʉ̃risiásturu: Machid̶ebenaba ẽsab̶aare baaruud̶e chi kõpaeromaa wãaruud̶e naka jaraaruu: “Kõpaero, mʉʉmaa pan õbea dead̶ause. 6Nau ẽsabud̶e kõpaero ab̶a ʉ̃raburu mʉ ded̶e neesii maamina kobii baita wãꞌãema”. 7Maud̶e chi ed̶a b̶uuba naka panaui: “Kõpaero, mʉ apii b̶use. Mʉ de poraa jʉ̃a nub̶uu. Mʉ warrarã mʉ baara kãi duanuu. Maud̶eeba mʉ jiradui poyaabai b̶uu bichi ne deai baita”. 8Mʉʉba jaraaruu: jãu ẽbẽra jiraduubai, pan deai baita bichi kõpaerod̶eeba, maamina jiradui bichiba akabichia id̶i b̶uud̶eeba. Maabae deai joma chi deai b̶uu.
9»Mʉʉba jaraaruu: Ara mau kĩra Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panásturu; maabae ichiba machimaa deai. Jʉrʉ panásturu; ichiba unubiai. De poraad̶e iústuru; maud̶e chi poraa ewabarii kĩra, maka ichiba deai. 10Chi ʉtaa id̶i b̶uuba uru b̶uaika. Chi jʉrʉ b̶uuba unui. Chi poraad̶e iuruumaa ewai, ne kaebea deai baita.
11»Warrba pan id̶iiruud̶e ¿chi akõreba mo deaika?11:11 Pan id̶iiruud̶e ¿chi akõreba mo deaika? Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Warrba b̶eda id̶iiruud̶e ¿chi akõreba dama deaika? 12Warrba eterr ʉmʉ id̶iiruud̶e ¿chi akõreba dusũri deaika? 13Machi chi kachirua nureeba machi warrarãmaa ne kaebea dead̶ai kuitaa panuubʉrã, ¿machi Akõre bajãad̶e b̶uuba chi ʉtaa id̶i panuumaa ichi Jauri deabai b̶uka?
Jesús ʉ̃rʉbena kachirua jaraped̶aad̶a
Mateo 12:22-30; Marcos 3:20-27
14Earab̶a Jesusba jai kachirua duabʉisii. Mau jai kachiruaba ẽbẽra bosara babi b̶uasii. Chi jai kachirua wãsiid̶e chi bosara nibad̶a berreasii. Mau unusid̶aud̶e ẽbẽrarãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii. 15Maamina waabenarãba jarasid̶au: «Jãu Jesusba jai kachirua duabʉibarii, jai kachiruarã karr Beelzebuba mau poyaabarii deasiid̶eeba».
16Maud̶e Jesús Dachi Akõred̶ebena nee b̶uu kuitaad̶ai baita waabenarãba ichimaa id̶isid̶au ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waumera. 17Maamina Jesusba ãchi kʉ̃risia kuitaa b̶uasiid̶eeba naka jarasii: «Arab̶au druad̶ebenarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, ãchi du ab̶a kinid̶ai. Arab̶au ded̶e chi ẽbẽrarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, baribad̶ai. 18Machiba jara panuu mʉʉba jai kachirua Beelzebú poyaad̶eeba duabʉibarii. Maud̶eeba mʉʉba machimaa id̶ii: Satanasba ara ichi jai kachirua duabʉiruubʉrã, ara ichi ome chĩo b̶uu. ¿Saka ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu dauchia jãadua duanaima?
19»Machimaarã mʉʉba Beelzebú poyaad̶eeba jai kachiruarã duabʉi b̶uubʉrã, makarã machi baara nibabadaurãba ¿kai poyaad̶eeba jai duabʉibadama? Ara ãchiba unubibadau machi biꞌia kʉ̃risiad̶awẽa panuu. 20Maamina mʉʉba Dachi Akõre Jaurid̶eeba jai kachiruarã duabʉiruubʉrã, Dachi Akõreba unubiai b̶uu ichi neesii machi Ichi juad̶e ua b̶uai baita.
21»Ẽbẽra dadarraa niiba nekoba ichi de nub̶uuruubʉrã, ichiba uru b̶uu ab̶au bid̶a poyaa chiruad̶aabai. 22Maamina ichi audeara ẽbẽra chi aude chaarea b̶uu neeped̶a ichi ome poyaaruubʉrã, ichi neko juakaa adaui. Maabae joma ichiba uru b̶uad̶a juakaa adauped̶a chi kõpaerorãmaa dead̶akai.
23»Chi mʉ baara b̶uuwãe, mʉ kĩramaabʉ. Chi mʉ ome ẽbẽrarã aid̶a jʉrʉ adauwẽa b̶uuba chi jʉrʉ adaud̶a ãyaa bʉikabibarii.
Jauri kachirua waya need̶a
24»Ẽbẽra kakuad̶ebena wãaruud̶e chi jai kachirua drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e jʉrʉ b̶uabarii bari b̶uai baita. Unuwẽed̶eeba ichi du ab̶a naka jarabarii: “Mʉ b̶uad̶amaa waya wãi”. 25Ara baaruud̶e kʉd̶a biꞌia nejarr wãꞌãe b̶uu maud̶e joma biꞌia kub̶uu unubarii. 26Maabae 7 jai kachiruarã ichi audeara kachirua b̶ee mau ẽbẽramaa eneeped̶a chi ẽbẽra sõd̶e ed̶a panad̶e wãbadau. Maud̶eeba chi ẽbẽra chi naa b̶uad̶a audeara kachirua b̶eebarii».
¿Kai chi biawãra biꞌia nuree?
27Jesusba maka jara b̶uud̶e wẽra ẽbẽrarã tãed̶e b̶uuba jĩwa jarasii:
—¡Chi wẽra bichi adaud̶a maud̶e juudawad̶a ãrea biꞌia nii!
28Maamina Jesusba jarasii:
—Mau kãyabãra Dachi Akõre bed̶ea ũrid̶aped̶a ijãa waubadaurã biꞌia nuree.
Jesusba Jonás ʉ̃rʉbena jarad̶a
29Ẽbẽrarã ãrea ichimaa needuu unusiid̶e Jesusba jarasii: «Machi id̶ibaebena kachiruarã nuree. Machiba mʉ bajãad̶ebena nee b̶uu kuitaad̶ai baita kʉ̃ria panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waui. Maamina mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waubai. Machiba ab̶aburu Jonasba makad̶a kĩra unud̶ai. 30Jonás makad̶a Nínive puurud̶ebena ẽbẽrarãmaa kuitaabiasii ichi Dachi Akõred̶ebena nee b̶uu.11:30 Jonás 3:3-4. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a biawãra makai id̶ibaebenarãba kuitaad̶amera Dachi Akõred̶ebena nee b̶uu.
31»Salomón ewarid̶e chi surd̶ebena reina basii. Ichi drua kaitawẽeba neesii Salomón chi kuitaa nii bed̶ea ũrii baita.11:31 1 Reyes 10:1-13. Maamina nau ewarid̶e Salomón audeara chi mechiu nii nama b̶umina machiba ijãad̶awẽa panuu. Maud̶eeba Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e mau wẽra jiraduped̶a machi nebʉra bara nuree ai. 32Dachi Akõreba kastikai ewarid̶e Nínive puurud̶ebenarã jiradud̶aped̶a machi chi id̶ibaebenarã nebʉra barau a jarad̶ai.11:32 Jonás 3:1-10. Jonasba jarad̶a ũrisid̶aud̶e ãchiba kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa neesid̶au. Mau Jonás audeara chi mechiu nii nama b̶umina machiba ijãad̶awẽa panuu.
Dau ʉ̃d̶aa koabarii kĩra b̶uu ʉ̃rʉbena
33»Ab̶au bid̶a ʉ̃d̶aa koabarii koaped̶a mera nub̶ukau maebʉrã cajón ekare nub̶ukau. Maumaarã chi ʉ̃d̶aa koabarii ne kaebea ʉ̃rʉ ʉtʉ nub̶ubarii chi ded̶e needuurãba ʉ̃d̶aa unud̶amera. 34Bichi dau ʉ̃d̶aa koabarii kĩra nii. Maud̶eeba bichi dau biꞌia niibʉrã, ʉ̃d̶aad̶e nibai. Maamina bichi dau biꞌiwãe niibʉrã, pãriud̶e nibai. 35Maud̶eeba ãrea kauwa b̶uase. Bichiba ʉ̃d̶aa kĩra kʉ̃risia b̶uu mau pãriud̶e kĩra b̶uarãamera. 36Maamina bichi biawãra ʉ̃d̶aad̶e b̶uubʉrã, pãriud̶e b̶aꞌãra bid̶a b̶uuwãebʉrã, chi bed̶ea biawãra kuitaai ʉ̃d̶aa koabariiba ãrea ʉ̃d̶aa b̶uu kĩra».
Jesusba fariseorã kachirua jarad̶a
Mateo 23:1-36; Marcos 12:38-40; Lucas 20:45-47
37Jesusba maka jarasiid̶e fariseo ab̶aba ichi iusii ichi ome kod̶e wãmera. Ara makʉd̶e Jesús mau ẽbẽra ded̶e wãped̶a koi baita akʉ b̶eesii. 38Maamina Jesusba koi naed̶e jua jeraabasii ãchiba waubadau kĩra. Mau unusiid̶e fariseoba kuitaa kʉ̃risiabasii. 39Maud̶e Dachi Mechiuba ichimaa jarasii:
—Machi fariseorãba basu maud̶e paratu chi ʉ̃rʉbena biꞌia jeraabadau, maamina machi sõd̶e ne joma kʉ̃riabadau maud̶e kachirua sid̶a kʉ̃risiabadau. 40¡Machi kʉ̃risiad̶ai adua nuree! ¿Chi ʉ̃rʉbena wausid̶au kĩra ed̶abena sid̶a maka waud̶ai panuka? 41Sõbiad̶eeba chi nejarr barauwãe nureerãmaa machiba uru panuud̶ebena deásturu. Maka biawãra machi biꞌia jeraad̶a kĩra paneed̶ai.
42»¡Machi fariseorã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba menta kiruu, ruda kiruu maud̶e uu nub̶uud̶ebena 10 chauduucha, ab̶a Dachi Akõremaa deabadau. Maamina waabenarã ome jipa waud̶akau maud̶e Dachi Akõre kʉ̃riad̶akau. Maka waud̶ai panuu, machiba kiruu deabadau kĩra Dachi Akõremaa.
43»¡Machi fariseorã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machi judiorã araa ãbua imibadau ded̶e chi jaradea ua b̶uabadau mechiurã akʉ paneebadaumare akʉ b̶eed̶ai kʉ̃riabadau. Mau awara puurud̶e nid̶aud̶e ẽbẽrarãba wapeadee panuud̶eeba saka b̶uma ad̶ai kʉ̃riabadau.
44»¡Miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machi jau b̶ubadaumarebena kĩra nuree.11:44 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versiculod̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Fariseorã, dachi Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, machi kõpaero kĩra nuree. Chi ʉyaabadaumarebena mo ʉ̃rʉbena chi ʉ̃rʉ wãaduuba adua panuu biud̶a ʉ̃rʉ tʉa panuu. Ara mau kĩra machiba waubadau, ẽbẽrarã machi baara wãbadau maamina maarãba kachirua waubadau adua panuu.
45Maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii ab̶aba Jesusmaa jarasii:
—Jaradeabarii, maka jaraaruud̶e dai ʉ̃rʉbena sid̶a kachirua jara b̶uu.
46Maud̶eeba Jesusba ichimaa jarasii:
—¡Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba ne poyaa waud̶aabai nuree ẽbẽrarãmaa waubiabadau. Maamina ãchiba b̶istĩika bid̶a aid̶ad̶akau maka waud̶amera.
47-48»¡Machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machi nabẽraed̶ebenarãba Dachi Akõre baita berreabadaurã beasid̶au. Maabae ãchi jau b̶ubadaumarebena mo ʉ̃rʉbena machiba biꞌia waubadau. Maka wau panuud̶eeba unubibadau machi nabẽraed̶ebenarãba wauped̶aad̶a biꞌia unubadau.
49Maud̶eeba Dachi Akõre ichi kʉ̃risia kuitaad̶eeba naka jarasii: “Mʉ baita berreabadaurã maud̶e mʉʉba bʉikad̶arã machi israeld̶ebenarãmaa wãbiai. Maud̶e waabenarã bead̶ai maud̶e waabenarã kachirua waud̶ai baita wãraad̶ai”. 50-51Dachi Akõreba id̶ibaebena ẽbẽrarã kastikai machi nabẽraed̶ebenarãba joma ichi baita berreabadaurã beaped̶aad̶a kakua. Maerã, mʉʉba jaraaruu: nau drua waud̶ad̶eed̶ebena tõpe beaped̶aad̶arã kakua Dachi Akõreba machi kastikai; Abel beaped̶aad̶a kakua, Zacarías beaped̶aad̶a kakua maud̶e joma waabenarã beaped̶aad̶a kakua bid̶a. Zacarías Dachi Akõre de mechiu dud̶a chi ne baa deabadau kĩraare beasid̶au.11:50-51 Abel. Génesis 4:3-10. Zacarías. 2 Crónicas 24:17-25.
52»¡Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã, machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaid̶eeba! Machiba ẽbẽrarãmaa Dachi Akõre biawãra ida kuitaabiad̶akau. Machiba adua panuu Dachi Akõre biawãra saka nii. Mau awara chi waabenarãba kuitaa kʉ̃ria panuu machiba mau ida kuitaabiad̶akau.
53Jesús wãsiid̶e fariseorãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadauba kĩru panuuba Jesusmaa aude ne chaarea id̶i kopaneesid̶au. 54Ãchiba kʉ̃ria panasid̶au Jesusba biꞌia panaurãayu, mau jidead̶ai baita.
12Fariseorãba kachirua waubadau ʉ̃rʉbena
1Maka panuud̶e ẽbẽra ãrea pĩchuka kob̶eesii. Ãrea pĩchuka kub̶uud̶eeba waabenarã jʉ̃rʉ ʉ̃rʉ tʉabachid̶au. Maud̶e Jesusba naa ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii: «Fariseorã masa ẽesãabibarii kauwa panásturu. Ara ãchiba jarabadau kĩra waud̶akau. 2Joma chi bia kauwa ũrid̶awẽa panuu mera b̶uabai. Chi dachiba kauwa ũrid̶awẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 3Machiba pãriud̶e jaraped̶aad̶a ẽbẽrarãba ʉ̃d̶aad̶e joma ũrid̶ai. Machi ded̶e waabenarã kʉʉrʉmaa jarad̶a de ʉ̃rʉʉba jĩwa jarai jomaurãba ũrid̶amera.
¿Kai wapead̶ai panuma?
4»Mʉ kõpaerorã, mʉʉba machimaa jaraaruu: nau chi kakua beabadaurã wapearã́sturu, jãarãba beaped̶aad̶akare waa poyaa waud̶aabaid̶eeba. 5Mʉʉba machimaa jaraaruu kai biawãra wapead̶ai panuu. Machiba wapead̶ai panuu nau kakua beaped̶a poyaa dachi jauri tʉbʉchia aoko kub̶uu kiikaud̶aa bʉi b̶uu. Mʉʉba biawãra jaraaruu mau wapead̶ai panuu.
6»¿Sẽetao omeeba ibana chekerã jua ab̶a nedoobai b̶uka? Maamina Dachi Akõreba ibana joma nubarii. 7Mau awara Dachi Akõreba kuitaa b̶uu machiba bud̶a sãabe uru panuu. Dachi Akõre baita machi ibana ãrea audeara biꞌia nureed̶eeba wapead̶awẽa panásturu.
Jesús kakua kĩrakayad̶aabai panuu
Mateo 10:32-33; 12:32; 10:19-20
8»Mʉʉba nau jaraaruu: Ab̶auba ẽbẽrarã daad̶e mʉʉd̶e ijãa b̶uad̶e aaruud̶e, Dachi Akõre angelerã bajãad̶ebena daad̶e mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶aba mau mʉʉd̶e ai. 9Ara mau kĩra ab̶auba ẽbẽrarã daad̶e mʉ unukau aaruud̶e, Dachi Akõre angelerã bajãad̶ebena daad̶e mʉʉba mau unukau ai.
10»Ab̶auba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonai. Maamina ab̶aba Dachi Akõre Jauri ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã Dachi Akõreba mau perdonaabai.
11»Machi mʉʉd̶e ijãa panuu kakua judiorã araa ãbua imibadau deemaa adoeped̶aad̶akare, maebʉrã chi juezrã daad̶e maebʉrã chi jaradea ua b̶uabadaurãmaa jideai baita, jirukaraarã́sturu saka panaud̶ayu maebʉrã kãare jarad̶ayu. 12Jideaduud̶e Dachi Akõre Jauríburu machimaa kuitaabiai kãare jarad̶ai panuu».
Chi nejarra barau nii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
13Maud̶e araa imi nub̶uud̶ebena ab̶auba naka jarasii:
—Jaradeabarii, mʉ ãbamaa jarase dai akõred̶ebena b̶eed̶a mʉʉmaa bid̶a deamera.
14Maamina Jesusba ichimaa jarasii:
—Kõpaero, ¿kaiba mʉ b̶usma machi nebʉra ichiamera?
15Maud̶e ichiba jomaurãmaa jarasii:
—¡Kauwa panásturu! Chi nejarra uru panad̶ai kʉ̃ria panarã́sturu. Barau niid̶eeba dachi chokae b̶uakau.
16Maud̶e Jesusba naka nebʉrʉsii jaradeai baita:
«Ẽbẽra ne ãrea bara nii b̶uasii. Mau ẽbẽraba ne uud̶a ãrea chausii. 17Maud̶eeba naka kʉ̃risiasii: “¿Mʉʉba saka wauima? Nau pe nub̶ui baita de wãꞌãe”. 18Maabae kʉ̃risiasii: “Naka waui. Mʉʉba netaa pebarii de ãriped̶a aude waib̶ʉa waui. Aria ed̶a ne joma mʉʉba uru b̶uu pe nub̶ui. 19Mau maad̶akare biawãra mʉ du ab̶a jaraaruu: mʉʉba pe nub̶ud̶a uru b̶uu año ãrea dauchia jãadua b̶uai. Jãabae ãrea kʉ̃risiaswãe b̶uai. Mʉʉba kʉ̃ria b̶uu ko b̶uai, do b̶uai maud̶e kĩrajʉʉ b̶uai”. 20Maamina Dachi Akõreba ichimaa jarasii: “¡Bichi kʉ̃risia adua nii! Biawãra nau ẽsabud̶e bichi biui. Maabae bichiba pe nub̶ud̶a uru b̶uu ¿kai baita b̶eeima?”
21»Ab̶auba nau iujãad̶ebena audeara adooi kʉ̃risia b̶uubʉrã maamina Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kʉ̃risiaswãe b̶uubʉrã, mau kĩra makai».
Dachi Akõreba ichid̶irã nubarii
22Maud̶eeba Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
«Machi saka panad̶ai kʉ̃risiarã́sturu, kod̶ai ʉ̃rʉbena maud̶e paru jʉ̃d̶ai ʉ̃rʉbena. 23Dachi chokae panad̶ai dachi chiko kobadau audeara biꞌia b̶uu. Dachi kakua chi paru jʉ̃badau audeara biꞌia b̶uu. 24Ichiásturu, ibanarãba ne uud̶akau, ne junad̶akau maud̶e ne ped̶akau. Ne pebarii de sid̶a waud̶akau. Maamina Dachi Akõreba ãchi kobiabarii. ¿Dachi Akõre baita machi ibana audeara biꞌia nureewãeka? 25¿Kai machid̶ebena ãrea kʉ̃risia niid̶eeba waa chokae nibaima?12:25 Waa chokae nibaima. Waabenarãmaarã, mau jara b̶uu «deseroa wari b̶uabai».26Waa chokae nibaiwẽebʉrã, ¿sakãe kod̶ai baita maud̶e paru jʉ̃badau baita ãrea kʉ̃risiabadama?
27»Ichiásturu nepono saka waribarii. Trajakau maud̶e paru kakau. Maamina mʉʉba jaraaruu: dachi nabẽraed̶ebena rey Salomón ãrea chi nejarra barau nibasmina nepono kĩra mipitaa jʉ̃ka basii.12:27 1 Reyes 10:4-7,23-25.28Id̶ibae sirua moded̶e unubadau. Norema baabadamina Dachi Akõreba biꞌia ponobibarii. Maud̶eeba ¿ichiba machimaa paru bibuara b̶uu deawẽka machiba mau jʉ̃d̶amera? ¿Sakãe machiba ijãad̶awẽma ichiba karibai b̶uu? 29Maud̶eeba jʉrʉrã́sturu kod̶ai ʉ̃rʉbena maud̶e dod̶ai ʉ̃rʉbena. Maud̶e ãrea kʉ̃risiarã́sturu. 30Joma mau nau iujãad̶ebenarãba jʉrʉbadau, maamina Dachi Akõreba kuitaa b̶uu machiba kãare nista panuu. 31Maud̶eeba machiba jʉrʉ́sturu Dachi Akõreba machi ichi juad̶e ua b̶uai, ichid̶irã baara. Maud̶e ichiba mau deai.
Ne bia bajãad̶e uru b̶uai ʉ̃rʉbena
32»Machi ãrea panuuwãemina ne wapea panarã́sturu.12:32 Machi ãrea panuuwãemina ne wapea panarã́sturu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Mʉ oejarã wapearã́sturu. Dachi Akõreba machi ichi juad̶e ua b̶uai kʉ̃ria b̶uu, ichid̶irã baara. 33Maud̶eeba machiba uru panuud̶ebena nedobʉid̶aped̶a chi nejarr barauwãe nureerãmaa deásturu. Ne bia bajãad̶e uru panad̶ai baita jʉrʉ́sturu. Chi ne bajãad̶ebena wãꞌãekau. Ara simiaba sĩkau maud̶e nechirurã bid̶a poyaa chiruad̶akau. 34Machiba machi sõd̶eeba chi aude bibuara b̶uu kʉ̃riabadau.
Chi chibari baita bari trajabarii bia ʉ̃rʉbena
35-36»Chi chibari baita bari trajabarii bia kĩra Dachi Akõreba jara b̶uu ijãa waud̶ai baita panásturu.12:35-36 Ijãa waud̶ai baita panásturu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Kʉrr ãrea trãajʉ̃ b̶uad̶a kub̶ústuru. Mau trajabarii bia niiba ʉ̃d̶aa koabarii koa uru b̶uabarii ichi chibari neeruud̶e bia berreai baita. Kãibadau kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewari wau panuud̶ebena neeped̶a chi chibariba iuruud̶e chi ichi baita bari trajabarii bia niiba ara maud̶e ded̶e ed̶a wãbadau ewai. 37Chi chibari neeped̶a, ichi baita bari trajabadaurã chokae panuu unuubʉrã, maarã bia ichiai. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ara maud̶e ichi chibariba chi ichi baita bari trajabarii paru jʉ̃ped̶a ichi baita bari trajabadaurã chi mesad̶e akʉ b̶eebiai kobiai baita. 38Chi ichi baita bari trajabadaurã bia nureerãba ãchi chibari nubadau ẽsabud̶e ẽsa maebʉrã ewarimaa bid̶a neeruud̶e. Chi chibariba maarã nu panuu unud̶e neeruubʉrã maarã biꞌia ichiai.
39»Nau kuitásturu: de chibariba nechiru sakaed̶e neei kuitaa b̶uad̶a basirã, kãi b̶eewẽa b̶uai basii ded̶e ed̶a wãbiamaaba. 40Ara mau kĩra machi sid̶a dau kuitaa panásturu machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a sakaed̶e neei adua panuud̶eeba».
Trajabadaurã bia maud̶e kachirua ʉ̃rʉbena
41Pedroba Jesusmaa id̶isii:
—Dai Akõre Mechiu, ¿mau bichiba daimaa jara b̶uu kĩra, maebʉrã jomaurãmaa jara b̶uka?
42Jesusba panausii:
—Chibari baita bari trajabariiba kʉ̃risia kuitaa b̶uud̶eeba jipa wau b̶uubʉrã, chi de chibariba chi waabenarã chibari baita bari trajabadaurã mau chibari baita bari trajabarii juad̶e b̶ui chi kod̶ai baaruud̶e kobia b̶uamera. 43Chibari baita bari trajabariiba maka wau b̶uu ichi chibariba unud̶e neeruubʉrã, ichi ãrea kĩrajʉʉ b̶uai. 44Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi chibariba joma ichiba uru b̶uu mau chibari baita bari trajabarii juad̶e b̶ui.
45Maamina mau chibari baita bari trajabariiba ichi sõd̶e mʉ chibari isa neebai aaruubʉrã, mauba sĩ kob̶eebarii chi chibari baita bari trajabadaurã maud̶e wẽrarã bari trajabadaurã. Mau awara koped̶a, doped̶a maud̶e ituaba biu nibai. 46Ab̶aed̶e ichi chibari neei kʉ̃risiaswãe b̶uud̶e ara makʉd̶e neei. Mau chibari baita bari trajabarii ãrea kastikaped̶a chi ijãad̶akau nuree ome biꞌiwãe b̶ui.
47»Chi chibari baita bari trajabariiba ichiba waubi b̶uu kuitaaruubʉrã, maamina maka wauwẽebʉrã chi chibariba mau ichi baita bari trajabarii ãrea pebewai. 48Maamina chi chibari baita bari trajabariiba aduawãe b̶uud̶eeba chi chibariba jara b̶uu biawãe wauruubʉrã mau ichi baita bari trajabarii ãrea pebewai. Biawãra Dachi Akõreba waabenarãmaa ãrea dea b̶uu ichi baita waud̶amera. Chi ãrea adoed̶arãba ichi baita ãrea waud̶ai panuu.
Jesús kakua nebʉra neei ʉ̃rʉbena
49»Mʉ neesii nau drua kastikai baita.12:49 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Mʉ neesii tʉbʉ aoko nau druad̶aa b̶atai baita. Ara ʉ̃raud̶aa maka wauruubarã ãrea b̶uai basii. 50Maamina mau naed̶e mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uu.12:50 Mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Mʉ wabid̶a boro eai b̶uu. Maud̶eeba ãrea kĩra nomaa b̶uabarii ab̶a mau ewari neeruud̶aa. 51¿Mʉʉba ẽbẽrarã ãbua jirukaraayuwãe b̶uai baita neesii kʉ̃risia panuka? Mʉʉba jaraaruu mau baita neewẽa b̶uu, maumaarã nee b̶uu ẽbẽrarã ãbua panarãad̶amera. 52Id̶iid̶eeba arab̶au ded̶ebenarã mʉ baita chi kĩramaa duanad̶ai. Ẽbẽrarã jua ab̶a panuud̶e omed̶ebena waabena õbea panuu ome chi kĩramaa duanad̶ai. 53Chi akõre chi warr ome chi kĩramaa duanad̶ai. Chi warr chi akõre ome chi kĩramaa duanad̶ai. Chi nawe chi kau ome chi kĩramaa duanad̶ai, chi kau chi nawe ome chi kĩramaa duanad̶ai. Chi pakõre chi ãyu ome chi kĩramaa duanad̶ai. Maud̶e chi ãyu chi pakõre ome chi kĩramaa duanad̶ai.
Ewari saka b̶uai kuitaa jarad̶a
Mateo 5:25-26; 16:1-4; Marcos 8:11-13
54Mau awara Jesusba ẽbẽrarãmaa naka jarasii:
—Machiba jʉ̃rʉara paimaa ʉmada b̶aebariare unuuduud̶e jarabadau kui chei kub̶uu. Maud̶e biawãra kui neebarii. 55Maamina pũaturã drua sirua wãꞌãed̶e surd̶ebena pũatuuruud̶e jarabadau jẽradruuruu abadau. Maud̶e ewari biawãra jẽradrubarii. 56Machi chi setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba bajãa maka ichiaduuba kuitaa panumina Dachi Akõreba nau id̶ibaebena wau b̶uu kuitaad̶akau.
57»Machiba ¿sakãe poyaa kuitaad̶akau kãare jipa b̶uma? 58Bichi chi kĩramaabariiba bichi chi juezmaa adoeruubʉrã, wãaduud̶e biꞌia berreáse ichi ome biꞌia paneed̶ai baita. Maka wauwẽebʉrã, ichiba juez juad̶e b̶ui. Maabae chi juezba chi nubariimaa jarai chi jʉ̃abadaud̶e jʉ̃a b̶umera. 59Mʉʉba jaraaruu: bichi jãmabena wãabai ab̶a bichiba deai b̶uu chi nejarra joma dearuud̶aa.
13Dachi Akõremaa need̶awẽebʉrã biud̶ai ad̶a
1Maka panuud̶e ẽbẽrarãba Jesusmaa jarasid̶au waabenarã Galilead̶ebenarãba ãnimara Dachi Akõremaa baa dea panuud̶e Pilatoba maarã kenabiasii. 2Maud̶eeba Jesusba jarasii: «Mau ẽbẽrarã biꞌiwãe biuped̶aad̶ad̶eeba ¿machiba kʉ̃risia panuka maarãba aude kachirua waubachid̶aka waabenarã Galilead̶ebenarãba waubadau audeara? 3Mʉʉba jaraaruu: Makawãema. Maamina machiba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶awẽebʉrã machi sid̶a biud̶ai. 4Siloed̶e de ʉtʉ deseroa b̶uad̶a ẽbẽrarã ʉ̃rʉ teawãsiid̶e 18 biusid̶au. Maka biuped̶aad̶ad̶eeba ¿machiba kʉ̃risia panuka ãchiba aude kachirua waubachid̶au waabena Jerusalend̶e duanuurãba waubadau audeara? 5Mʉʉba jaraaruu: makawãema. Maamina machiba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶awẽebʉrã machi sid̶a biud̶ai».
Higo chaukau ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
6Maabae nebʉrʉ b̶uud̶e Jesusba ãchimaa naka jaradeasii:
«Mukĩra ab̶a ichiba uud̶ad̶e higo bakuru nub̶uasii. Earab̶a mau bakuru chausii kuitaai baita ichiad̶e wãsii maamina chauwẽa b̶uasii. 7Maud̶eeba chi chibariba ichiba uud̶a nubariimaa naka jarasii: “Nau bakuru chausii kuitaai baita, nauba año õbea ichiad̶e neeruu maamina chauwẽa b̶uu. Maud̶eeba bibuara b̶uu tutai. ¿Sakãe bakuru chaukau uru b̶uaima?”
8»Maamina chi uud̶a nubariiba jarasii: “Jaradeabarii, bibuara b̶uu año ab̶a ida b̶ui. Mʉʉba chi karrd̶e karab̶aped̶a eterr ã kuikuai. 9Makarã mauba chaui kuitaad̶ai. Mau maad̶akare chauruubʉrã ida b̶ui. Chauwẽebʉrã tutai”».
Bari panabadau ewarid̶e Jesusba wẽra aribiabid̶a
10Bari panabadau ewarid̶e Jesusba judiorã araa ãbua imibadau ded̶e jaradea b̶uasii. 11Aria wẽra b̶uasii. Mau wẽra jai kachiruaba 18 año ba b̶uasii eb̶uatu nii. Maud̶eeba poyaa jipa akʉ nub̶eeka basii. 12Jesusba mau unusiid̶e iuped̶a naka jarasii:
—Wẽra, bichi aribiasii.
13Maka jaraped̶a Jesusba ichi jua ʉ̃rʉ kub̶usii. Ara makʉd̶e chi wẽra jipa akʉ nub̶eeped̶a Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. 14Maamina Jesusba bari panabadau ewarid̶e aribiasiid̶eeba judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena jaradea ua b̶uabarii kĩrusii. Maud̶e jomaurãmaa naka jarasii:
—Bari panabadau ewari awara 6 ewari uru panuu trajad̶ai baita. Mau ewarid̶éburu nésturu machi aribiabid̶amera. Maamina bari panabadau ewarid̶e neerã́sturu.
15Maud̶eeba Dachi Mechiuba jarasii:
—¡Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau! ¿Bari panabadau ewarid̶e machi paka maebʉrã mura enad̶aped̶a bania dod̶e adoed̶akaka? 16Maka b̶uubʉrã ¿bibuara b̶uuwãeka nau wẽra, Satanasba 18 año kachiruad̶e uru b̶uad̶ad̶ebena bari panabadau ewarid̶e aribiabii?13:16 Kachiruad̶e uru b̶uad̶ad̶ebena. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Jʉ̃karaba jʉ̃ b̶uad̶ad̶ebena. Jesusba jaradeasii bari panabadau ewarid̶e dachiba ãnimara enad̶aped̶a dobibadau kĩra, ara mau kĩra mau ewarid̶e jʉbawãe nii juad̶ebena ẽbẽra enad̶ai b̶uu. ¿Mau sid̶a Abrahamd̶ebena need̶awãeka?
17Jesusba mau jarasiid̶e chi ichi ʉ̃rʉbena kachirua jara panuu ãrea perasid̶au, maamina ichiba ne kaebea bia wausiid̶eeba puurud̶ebenarã ãrea kĩrajʉʉ panasid̶au.
Mostaza taa ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
Mateo 13:31-32; Marcos 4:30-32
18Maabae Jesusba jarasii: «Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ¿kãare kĩra b̶uma? 19Mostaza taa kĩra b̶uu. Ẽbẽraba mau taa ichi druad̶e uusii. Tonoped̶a warisii ab̶a bakuru mechiu nub̶eeruud̶aa. Maud̶eeba ibana chi bakuru juad̶e de waukuad̶e neesid̶au».
Pan ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
20Mau awara jarasii: «Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ¿kãare kĩra b̶uma? 21Masa ẽesãabibarii kĩra b̶uu. Mau pan ẽesãabibarii wẽraba b̶aꞌãra adauped̶a harina ãread̶e kuasii. Maabae ed̶a ãrea perasii ab̶a joma ẽesãaruud̶aa».
Poraa pĩchua b̶uu ʉ̃rʉbena
22Jerusalend̶aa wãaruud̶e Jesusba puuru mechiud̶e maud̶e puuru kaebeud̶e jaradeasii. 23Maud̶e ab̶auba ichimaa id̶isii:
—Mʉ Mechiu, ¿Dachi Akõreba ẽbẽrarã b̶aꞌãra karibabaaka?
Jesusba panausii:
24—Machi dauchia jãadua panásturu chi poraa pĩchua b̶uud̶e wãd̶ai baita. Biawãra ed̶a wãd̶ai baita ãrea duanuu maamina poyaa joma wãd̶aabai. 25De chibariba chi poraa jʉ̃a nub̶usiid̶e chi awara panuurãba naka iud̶ai ewamera: “Dai mechiu, dai mechiu, ewase”. Maamina chi de chibariba panaui: “Mʉʉba machi kai aduama maud̶e samabena aduama”. 26Chi awara panuurãba naka jarad̶ai: “Dai bichi ome ãbua kosid̶au, dosid̶au maud̶e bichiba dai puurud̶e jaradea nibasiid̶e aria panasid̶au”. 27Maud̶e ichiba machimaa jaraaruu: “Mʉʉba machi kai aduama maud̶e samabena aduama. Kachirua waubadaurã, ãyaa wã́sturu”.
28»Machi chi awara duanuu kĩra nomaa jẽa panad̶ai maud̶e puꞌuaba kid̶a kʉrrʉa ko panad̶ai. Abraham, Isaac, Jacob maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurã Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶e panad̶ai, maamina machi Dachi Akõreba ida wãbiabai. 29Mau ewarid̶e drua waabenarã ʉmada neebariared̶ebena, ʉmada b̶aebariared̶ebena, norted̶ebena maud̶e surd̶ebena need̶ai. Maarã Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶e ko akʉ paneed̶ai. 30Ara mau kĩra chi kaad̶eare nuree naa panad̶ai, maud̶e chi naa nuree kaad̶eare panad̶ai.13:30 Chi «kaad̶eare nuree» jara b̶uu judiowãe nuree. Chi «nabenarã» jara b̶uu judiorã.
Jesús Jerusalén kakua kĩra nomaad̶a
31Mau ewarid̶e waabenarã fariseorã need̶aped̶a Jesusmaa jarasid̶au:
—Namabena isa wãse. Herodesba bichi beai kʉ̃ria b̶uu.13:31 Mau Herodes «Antipas» abachid̶au.
32Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Jãu ẽbẽra usa moded̶ebena kĩra niimaa naka jarad̶e wã́sturu:13:32 Jãu ẽbẽra usa moded̶ebena kĩra nii. Kʉ̃risia õbea dea b̶uu: ẽbẽra kʉ̃risia kuitaa b̶uu, ẽbẽra kachirua b̶uu, maebʉrã ẽbẽra kĩra ʉb̶ʉa b̶uu. “Id̶i maud̶e nu bid̶a mʉʉba jai bara nuree aribiabiai maud̶e jai kachirua duabʉikai. Mau maad̶akare, ewari õbead̶e mʉʉba waui b̶uu baribai”. 33Maamina id̶i, nu maud̶e nuunu od̶e nibai Jerusalend̶e neei baita. Dachi Akõre baita berreabadaurã Jerusalend̶e beabadaud̶eeba araa wãi baraai.13:33 Dachi Akõre baita...wãi baraai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre baita berreabarii Jerusalén awara biui, biꞌiwãe b̶uu.
34»¡Jerusalén, Jerusalén, machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã beabadau! ¡Dachi Akõreba bʉid̶arã sid̶a mooba b̶ata beabadau! Mʉʉba b̶es ãrea machi ãbua jʉrʉ adau kʉ̃ria b̶uasii eterr wẽraba ichi warrarã ikia ekare adaubarii kĩra. Maamina machiba kʉ̃riad̶aabasii. 35Maud̶eeba Dachi Akõre waa machi baara b̶uabai. Machiba mʉ waya unud̶aabai ab̶a mʉ biꞌia irsibiiduud̶aa. Mau ewarid̶e naka jarad̶ai: “¡Ãrea biꞌia b̶uu chi Dachi Mechiu trʉ̃d̶e neeruu!”
14Jesusba mukĩra kakua ooro b̶uu aribiabid̶a
1Bari panabadau ewarid̶e Jesús fariseo chi mechiu nii ded̶e kod̶e wãsii. Maud̶e waabena fariseorãba ãrea ichia panasid̶au ichiba kachirua waui kuitaa. 2Jesús kaita mukĩra kakua ooro nii b̶uasii. 3Jesusba Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãmaa maud̶e fariseorãmaa naka id̶isii:
—¿Machimaarã, biꞌia b̶uka bari panabadau ewarid̶e ẽpermo nuree aribiabiai?
4Maamina ãchi chũpea bara b̶eesii. Maud̶eeba Jesusba chi jai bara b̶uu jidauped̶a aribiabiped̶a deed̶aa wãbisii. 5Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:
—Bari panabadau ewarid̶e machi warr maebʉrã paka bania juibadau chob̶ead̶e b̶aeruubʉrã ¿biawãra mau ertad̶e wãd̶aabaika?14:5 Warr. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: burro.
6Maamina ab̶au bid̶a panaud̶aabasii.
Kaebeu b̶uai ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
7Jesusba unusii chi kod̶e neeped̶aad̶arãba chi aude mechiu nii akʉ b̶uabariimare jʉrʉsid̶au akʉ duaneed̶ai baita. Maud̶eeba Jesusba ãchimaa naka nebʉrʉsii:
8«Ẽbẽraba bichi iubiiruud̶e kãibadau kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewarid̶aa, chi aude mechiu nii akʉ b̶uabariimare akʉ b̶eerã́se, bichiare ẽbẽra bichi aude mechiu nii neei b̶uud̶eeba. 9Makarã chi chibariba bichimaa jaraaruu: “Ãyaa wãse. Cha nii ẽbẽra nama akʉ b̶eei”. Maka wauruud̶e bichi ãrea kĩrakayai chi mechiuwãe nuree ome akʉ b̶eeruud̶e.
10»Maud̶eeba bichi iuduud̶e chi mechiuwãe nuree ome akʉ b̶eese. Makarã bichi iud̶aba unuuruud̶e iuped̶a jaraaruu: “Neese, nama chi mechiurã ome akʉ b̶eese”. Maka bichi iud̶aba joma chi akʉ b̶eerã daad̶e bichi chi mechiu b̶uu unubii. 11Chi aude mechiu nibai kʉ̃ria b̶uu, Dachi Akõreba mau kaebeu b̶ui. Maud̶e ara du ab̶a kaebeu b̶eeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii».
12Maabae Jesusba ichi iud̶amaa naka jarasii:
—Bichiba ẽbẽrarã kod̶e iuruud̶e bichi kõpaerorã, bichi ãbarã, bichi ab̶aarakaurã maebʉrã chi nejarra bara nuree iurã́se. Maarãba bichi poyaa iubadau kod̶e wãmera. Maka bichiba waud̶a kakua ne adaui. 13Maud̶eeba bichiba ẽbẽrarã iuruud̶e chi ne wãꞌãe nuree, chi poyaa nibad̶akau, jʉ̃rʉ nʉka nuree, dau pãriu nuree iukuase. 14Makaaruubʉrã biawãra bichi ãrea chi bia b̶uai. Maarãba bichimaa poyaa dead̶aabaid̶eeba, chi jipa nuree chokae jirachoaduu ewarid̶e Dachi Akõreba bichimaa ne bia deai.
Ãrea kobadau ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
15Jesús ome akʉ panuuba mau ũrisid̶aud̶e ab̶auba jarasii:
—Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewari kobadaud̶e kooruu ẽbẽra ãrea biꞌia b̶uai.
16Maud̶eeba Jesusba ichimaa jarasii:
—Earab̶a mukĩra ab̶aba chiko kobadau ãrea chuubiped̶a maabae ẽbẽrarã ãrea iubisii. 17Chiko joma chuusiid̶e chi chibariba ichi baita bari trajabariimaa naka jarad̶e wãbisii: “Nésturu, chiko joma ara basiid̶eeba”.
18Maamina ẽbẽrarãba ne waud̶ai panuu asid̶au wãd̶aabai kʉ̃ria panasid̶aud̶eeba. Chi nabenaba jarasii: “Etea mʉʉba drua nedosii. Mau ichiad̶e wãi b̶uud̶eeba poyaa wãabai. Mʉ kĩra chuburiáse mʉ poyaa wãabai b̶uud̶eeba” asii. 19Ab̶auba jarasii: “Mʉʉba etea paka 10 nedosiid̶eeba poyaa wãabai. Mau paka ichiad̶e wãaruu biawãra biꞌia trajad̶ai kuitaa. Mʉ kĩra chuburiáse, mʉ poyaa wãabai b̶uu” asii. 20Maud̶e ab̶auba jarasii: “Mʉ etea miakãisiid̶eeba poyaa wãabai”.
21Chi chibari baita bari trajabarii waya wãped̶a maarãba jaraped̶aad̶a chi de chibarimaa jarasii. Maud̶eeba chi de chibariba ãrea kĩruped̶a ichi baita bari trajabariimaa jarasii: “Puurud̶aa isa wãse. Maabae chi ne wãꞌãe nuree, chi poyaa nibad̶akau, chi dau pãriu nuree maud̶e chi nʉka nuree joma imibiáse”.
22Chi chibari baita bari trajabariiba maka wausiid̶e jarasii: “Bichiba jarad̶a kĩra mʉʉba wausii, maamina wabid̶a de bari kub̶uu”.
23Maud̶eeba chi de chibariba ichi baita bari trajabariimaa waya jarasii: “Puuru awara o b̶eecha wãse. Ẽbẽrarã unuuruubʉrã isa neebiáse mʉ de ẽbẽrarãba ãrea kob̶eemera. 24Mʉʉba jaraaruu: mʉʉba naa iubid̶arãba chi mʉʉd̶e chiko ãrea kobadaud̶e ab̶au bid̶a kod̶aabai”.
Jesús ome nibai chaarea b̶uu jarad̶a
25Ẽbẽrarã Jesús kaad̶e ãrea nibabachid̶au. Maud̶eeba Jesusba ãchimaa ichiaped̶a naka jarasii: 26«Ab̶a mʉ baara wã kʉ̃ria b̶uubʉrã, naa ãrea kʉ̃risiai b̶uu. Ichi akõre, chi nawe, chi wẽra, chi warrarã, chi ãbarã, chi neekaurã, maebʉrã ichi chokae b̶uai mʉ audeara ãrea kʉ̃ria b̶uubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. 27Mʉʉd̶e ijãa b̶uu kakua, biꞌiwãe b̶uubʉrã, poyaa mʉ baara nibaabai.14:27 Biꞌiwãe b̶uubʉrã. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ab̶au bid̶a ichi cruz adoewẽebʉrã.
28»Ab̶auba de ʉtʉ waui kʉ̃ria b̶uubʉrã, naa biꞌia kʉ̃risiai b̶uu ichiba uru b̶uu chi nejarraba mau de joma poyaa waui kuitaai baita. 29Maka wauruubʉrã mau de wãto ʉyaad̶akare chi de joma poyaa wauwẽebʉrã, waabenarãba mau unuuduud̶e naka atua jarad̶ai: 30“Jãu ẽbẽraba de waumaa kob̶eesii, maamina poyaa joma waubasii”.
31»Maebʉrã, rey ab̶aba kokoroarã 10.000 uru b̶uubʉrã, maud̶e waabena druad̶ebena rey 20.000 kokoroarã baara ichi ome chĩod̶e needuubʉrã, chĩod̶ai naed̶e ¿ichiba biꞌia kʉ̃risiawẽka poyaai kuitaai baita? 32Ichiba poyaawẽe kuitaaruubʉrã waabena wabid̶a kaitawẽ b̶uud̶e ¿jarad̶e bʉibaika ichi ome chĩorãad̶amera?
33»Ara mau kĩra mʉ baara wãd̶ai naed̶e machid̶ebenarã ab̶a joma chi uru b̶uu ida b̶ui ʉ̃rʉbena kʉ̃risiawẽebʉrã mʉ ome poyaa nibaabai.
Tã kuyawãe ʉ̃rʉbena jaradead̶a
34»Biawãra tã ãrea bibuara nii, maamina chi kuyaa wãꞌãeruubʉrã ¿saka waya kuyaa b̶eeima? 35Mau tã iorod̶e bud̶ikai baita, maebʉrã ãnimara ã ʉ̃rʉ bud̶ikai baita biꞌiwãe nii. Bari b̶atatai báitaburu bibuara nii. ¡Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise!»
15Oeja barikiad̶e wãd̶a ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1Earab̶a Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã maud̶e kachirua waubadaurã neesid̶au Jesusba jaradea b̶uu ũrid̶ai baita. 2Maud̶eeba fariseorãba, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã bid̶a ichi naka kachirua jarasid̶au: «Ichiba kachirua waubadaurã biꞌia irsibiped̶a maarã ome kobarii».
3Maud̶eeba Jesusba ãchimaa nebʉrʉ b̶uud̶eeba naka jarasii:
4«Ab̶auba 100 oeja uru b̶uud̶ebena ab̶a barikiad̶e wãaruubʉrã ¿saka wauima? ¿Chi 99 chi duanabariimare duanuiped̶a chi barikiad̶e wãd̶a jʉrʉd̶e wãabaika unuuruud̶aa? 5-6Unuuruud̶e ichi opeed̶ed̶e adauped̶a ãrea kĩrajʉʉ deed̶aa adooi. Maabae ichi chi kõpaerorã maud̶e ichi kaita panabadaurã iukuaped̶a jaraaruu: “Machi mʉ ome kĩrajʉ́sturu. Mʉ oeja barikiad̶e wãd̶a unusii”.
7»Ara mau kĩra mʉʉba machimaa jaraaruu: 99 jipa nuree baita bajãad̶ebenarã kĩrajʉʉbadamina, aude kĩrajʉʉbadau ẽbẽra ab̶a kachirua waubarii Dachi Akõremaa neeruud̶e.
Sẽetao ãi b̶ae b̶uad̶a ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
8»Wẽraba sẽetao 10 uru b̶uud̶ebena ab̶a ãi b̶aeruubʉrã, ¿ʉ̃d̶aa koabarii koaped̶a ichi de biꞌia jareeped̶a kauwa jʉrʉʉbaika chi sẽetao unuuruud̶aa? 9Unuuruud̶e ichi kõpaerorã maud̶e ichi kaita panabadaurã iukuaped̶a jaraaruu: “Nésturu, mʉ ome kĩrajʉ́sturu. Mʉ chi sẽetao ãi b̶ae b̶uad̶a unusii”. 10Mʉʉba jaraaruu ara mau kĩra chi kachirua waubarii ab̶a Dachi Akõremaa neeruud̶e Dachi Akõre maud̶e ichi angelerã ãrea kĩrajʉʉbadau».
Warr kachiruad̶e nibad̶a ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
11Mau awara Jesusba jarasii:
«Ẽbẽra b̶uasii. Mau ẽbẽraba warr ome uru b̶uasii. 12Earab̶a chi kaad̶ebenaba chi akõremaa jarasii: “Chacha, bichiba uru b̶uud̶ebena mʉʉmaa deai b̶uu mʉʉmaa dease”. Maud̶eeba chi akõreba uru b̶uu ãchicha deasii. 13Kãꞌãabariwãed̶e chi kaad̶ebenaba adaud̶a joma nedobʉiped̶a kaitawẽ ãrea wãsii junebena druad̶aa. Aria ne joma kachirua wau b̶eesii chi nejarra wãꞌãeruud̶aa.
14»Joma wãꞌãesiid̶e mau druad̶e jarrba ãrea wau b̶uasii. Maud̶eeba chi warr ãrea jarrbaa b̶uabachii. 15Maud̶eeba ichi mau druad̶ebena ẽbẽramaa traju jʉrʉd̶e wãsii. Mauba sina ichimaa nubisii. 16Ãrea jarrbaa b̶uud̶eeba sinaba ko panuud̶ebena ichia bid̶a ko kʉ̃ria b̶uabachii. Maamina ab̶au bid̶a koi deaka basii.
17»Maabae kuitaasii kachirua waud̶ad̶eeba mau kĩra b̶uu. Maud̶e ara ichi istu jarasii: “Mʉ chacha baita trajabadaurã chiko ãrea bara duanuu, maumaarã mʉ nama jarrbaba biumaa b̶uu. 18Jãabae mʉ chachamaa wãaruu. Ara baaruud̶e, mʉʉba nau jaraaruu: chacha, mʉʉba kachirua wausii Dachi Akõre daad̶e maud̶e bichi kaad̶eeba. 19Maud̶eeba biꞌiwãe b̶uu mʉ bichi warr ayu. Maumaarã mʉ bichi baita bari trajabarii b̶use”. 20Ara makʉd̶e chi akõremaa wãsii.
»Wabid̶a kaitawẽ uruud̶eed̶e, chi akõreba ichi unusii maabae kĩra chuburiasii. Chi warrmaa pirasii maabae bʉrʉ adauped̶a, ĩyaasii. 21Maud̶e chi warrba jarasii: “Chacha, biawãra mʉʉba Dachi Akõre daad̶e maud̶e bichi daad̶e kachirua wausii. Maud̶eeba biꞌiwãe b̶uu mʉ bichi warr ayu”. 22Maamina chi akõreba ichi baita bari trajabadaurãmaa jarasii: “Paru bia adaud̶aped̶a jãumaa jʉ̃bísturu. Ichi juad̶e sortija jʉ̃bísturu. Mau awara jʉ̃rʉd̶e jʉ̃badau sid̶a jʉ̃bísturu. 23-24Maabae paka warr chi aude borea nii beásturu kod̶ai baita. ¡Kĩrajʉ́duru! Mʉ warr biu b̶uad̶a chokae jiradusii; barikiad̶e wã b̶uad̶a dachiba waya unusid̶au”. Maabae ãrea kĩrajʉʉ duaneesid̶au.
25»Maud̶e chi warr dawarau traja b̶uad̶a deed̶aa neeruu b̶uasii. De kaita neeruud̶e ũrisii purrsiru chaa duanuu maud̶e baera kĩrajʉʉ duanuu. 26Maud̶eeba ichi akõre baita bari trajabarii iuped̶a id̶isii sakãe maka wau panuu kuitaai. 27Ichi akõre baita bari trajabariiba jarasii: “Bichi akõreba paka warr chi aude borea nii beabisii bichi ãba waya biꞌia neesiid̶eeba”.
28»Mau ũrisiid̶e kĩruped̶a deed̶aa wã kʉ̃riabasii. Maka b̶uud̶e chi akõre chi warrmaa wãped̶a chi chuburia id̶isii deed̶a wãmera. 29Maud̶e chi warr dawarauba chi akõremaa jarasii: “Ewaricha mʉ bichi baita ãrea trajabarii. Bichiba jaraaruu joma wau b̶uabarii. Maamina bichiba cabra warr ab̶a bid̶a mʉʉmaa deakau mʉ kõpaerorã ome kĩrajʉʉ kod̶ai baita. 30Maamina bichi warrba bichi chi nejarra wẽrarã aud̶uabadaurã ome joma kosii. Maabae bichimaa neesiid̶eeba, bichiba ichi baita paka warr chi aude borea nii beabisii ãbua kĩrajʉʉ kod̶ai baita”.
31»Maud̶e chi akõreba jarasii: “Warr, bichi ewaricha mʉ ome b̶uabarii. Joma mʉʉba uru b̶uu bichid̶ibʉ”. 32“Maamina biꞌia b̶uu bichi ãba waya dachimaa neeruu, kĩrajʉʉ waud̶ayu. Ichi biu b̶uad̶a chokae jiradusii; barikiad̶e wã b̶uad̶a dachiba waya unusid̶au”».
16Chi nejarra nubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
1Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka nebʉrʉsii jaradeai baita:
«Ẽbẽra chi nejarra barau niiba chi nejarra nubarii uru b̶uasii. Maud̶e waabenarãba ichimaa jarasid̶au chi nejarra nubariiba mau barau nii chi nejarra biꞌia nuwẽa b̶uu. 2Maud̶eeba chi chibariba ichi iuped̶a naka iadaasii: “Bichiba mʉ chi nejarra biꞌia nuwẽa b̶uu mʉʉba ũrisii. Bichiba waud̶a kartad̶e b̶ʉped̶a unubise, jãabae mʉ chi nejarra nubarii baabaid̶eeba”.
3»Mau ũrisiid̶e chi nejarra nubariiba ara ichi du ab̶a jarasii: “Mʉ chibariba mʉ duabʉiruu. ¿Jãabae kãare sãaima? Mʉ kakua poyaara nii traju chaarea waui baita maud̶e kĩrakaya nii chi chuburia id̶i b̶uai baita. 4Mʉʉba kuitaa b̶uu saka waui mʉ wãi naed̶e. Makarã waabenarãba mʉ ãchi ded̶e biꞌia irsibid̶ai”.
5»Ara makʉd̶e chi nejarra nubariiba ab̶aab̶aa iukuasii chi chibarimaa chi dead̶ai nuree. Chi naa need̶amaa id̶isii: “¿Bichiba sãabe mʉ chibarimaa deai b̶uma?” 6Mauba panausii: “Mʉʉba olivo draa 1.000 galones deai b̶uu”.16:6 1.000 galones. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 100 barriles. Mau waya deai baita 1.000 ewari trajai b̶uasii. Maud̶e chi nejarra nubariiba jarasii: “Maka b̶uubʉrã isa akʉ b̶eeped̶a bichi kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: june awara b̶ʉse. B̶ʉse bichiba 500 deai b̶uu”.
7»Maabae waabenamaa id̶isii: “¿Bichiba sãabe deai b̶uma?” Mauba panausii: “Mʉʉba trigo 100 jab̶ara deai b̶uu”.16:7 100 jab̶ara. Mau deai baita 2500 ewari trajai b̶uasii. Chi nejarra nubariiba jarasii: “Bichi kartad̶e b̶ʉ kub̶uu june awara b̶ʉse. B̶ʉse bichiba 80 deai b̶uu”.
8»Maud̶e chi chibariba jarasii mau chi nejarra nubarii kachirua nii chi kauwa ãrea b̶uasii, ichiba maka waud̶ad̶eeba. Biawãra Dachi Akõred̶erã ẽbẽrarã audeara nau iujãad̶ebenarãba ne adaud̶ai baita ãchi ab̶aarakaurã ome ãchi kuitaad̶eeba waubadau.16:8 Dachi Akõred̶erã ẽbẽrarã. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ʉ̃d̶aad̶ebena warrarã.9Ara mau kĩra mʉʉba machimaa jaraaruu: nau iujãad̶ebena chi nejarraba ẽbẽrarã ãrea aid̶ásturu. Maka machi kõpaerorã ãrea uru panad̶ai. Maabae machi biuduud̶e bajãad̶e biꞌia irsibid̶ai.16:9 Machi biuduud̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Machi chi nejarra wãꞌãeruud̶e.
10»Ab̶auba b̶aꞌãra uru b̶uu biꞌia waui kuitaa b̶uubʉrã, chi ãrea uru b̶uu sid̶a biꞌia waui kuitaa b̶uai. Maud̶e b̶aꞌãra uru b̶uu biꞌia waukaubʉrã, chi ãrea uru b̶uu sid̶a biꞌia waukau b̶uai. 11Ara mau kĩra machiba nau iujãad̶ebena ne bia ome jipa waud̶awẽebʉrã ¿Dachi Akõreba bajãad̶ebena ne bia machimaa deaika? 12Maud̶e Dachi Akõreba nau druad̶e dead̶a machiba jipa waud̶awẽebʉrã ¿ichiba machimaa chi machid̶i deai b̶uka?16:12 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Machiba waabenarã ne kaebea ome biꞌia waud̶awẽebʉrã, ¿kaiba machimaa ne kaebea deaima?
13»Chi chibari baita bari trajabarii ab̶a bid̶a chi chibari ome uru b̶uabai. Ome uru b̶uubʉrã ab̶a aude kʉ̃riai. Ab̶a baara wãi, maud̶e chi ab̶au b̶ʉi. Arab̶aud̶e chi nejarra barau nibai kʉ̃ria b̶uu poyaa Dachi Akõre ome b̶uabai».
14Jesusba jarad̶a fariseorãba joma ũri duanasid̶au. Ãchiba chi nejarra kʉ̃riabadaud̶eeba Jesús atua jara kopaneesid̶au. 15Maud̶e Jesusba ãchimaa jarasii: «Machi waabenarã daad̶e ẽbẽra bia kĩra nuree. Maamina Dachi Akõreba kuitaa b̶uu machi biawãra saka nuree. Ẽbẽrarãmaarã bibuara b̶uu, mau Dachi Akõremaarã biꞌiwãe b̶uu.
Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena
16»Juan neei naed̶e Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a dachiba uru panasid̶au. Mau ewarid̶eed̶ebena daiba chi bed̶ea bia Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena jaradea panuu. Biawãra ẽbẽrarãba ne joma wau panuu Dachi Akõre juad̶e panad̶ayua. 17Maamina Moisesba b̶ʉd̶a ab̶a bid̶a wãꞌãe bai. Maumaarã bajãa maud̶e nau iujãa bari au wãꞌãe bai b̶uu.
Jesusba dachi wẽra amaad̶aabai jarad̶a
18»Mukĩraba ichi wẽra amaaped̶a junebena wẽra ome miakãiruubʉrã kachirua wau b̶uu. Arab̶aud̶e chi amaad̶a wẽra ome miakãiruubʉrã mau mukĩraba mau wẽra ome kachirua wau b̶uu.
Lázaro maud̶e ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nibad̶a
19»Ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nii b̶uasii. Mau paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii maud̶e kobadau mechiu ewaricha waubachii.16:19 Paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii. Paru paarã maud̶e lino kad̶a jʉ̃bachii. Mau ẽbẽra ãrea biꞌia b̶uasii. 20Maud̶e ẽbẽra chi nejarr barauwãe nii Lázaro abadau b̶uasii. Lázaro chi nejarra barau nii de poraad̶e jeed̶a akʉ b̶uabachii. Mau chi kakua joma chau b̶uasii. 21Ichiba chi nejarra barau nii kobariimared̶ebena chiko b̶aed̶a ko kʉ̃ria b̶uabachii. Maud̶e usa need̶aped̶a ichi kakua chau nii senabachid̶au.
22»Maka panuud̶e mau chi nejarr barauwãe nii biusii. Ara makʉd̶e angelerãba ichi Abraham b̶uumaa adoesid̶au. Mau maad̶akare chi nejarra barau nii sid̶a biusii. Maabae mau jau b̶usid̶au.
23»Tʉbʉchia kiikaud̶e ãrea biꞌiwãe b̶uud̶e chi barau b̶uad̶aba Abraham, Lázaro ome b̶uu kaitawẽeba unusii.16:23 Tʉbʉchia kiikaud̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Hades.24Maud̶eeba jĩwa jarasii: “Chacha Abraham, mʉ kĩra chuburiáse. Lázaro bʉise. Ichi jua jimid̶i baniaba b̶ekeaped̶a mʉ kẽrame b̶ekead̶e neebise. Nau aoko nub̶uud̶e mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uu”. 25Maamina Abrahamba panausii: “Mʉʉba poyaa bʉibai. Warr, kĩrabase bichi chokae b̶uasiid̶e biꞌia b̶uabachii, maumaarã Lázaro miichuburi b̶uasii. Id̶i Lázaro b̶ari kʉrrjĩru b̶uu, maud̶e bichi ãrea biꞌiwãe b̶uu. 26Mau awara dachi kẽsa ea ed̶aa jira nu. Maud̶eeba machimaa wãd̶ai kʉ̃ria panuu sid̶a poyaa wãd̶aabai. Maud̶e jãmauba ab̶a bid̶a poyaa daimaa need̶aabai”.
27-28»Maud̶e chi barau b̶uad̶aba jarasii: “Chacha Abraham, maka b̶uubʉrã mʉ kĩra chuburiáse; Lázaro mʉ chacha deemaa bʉise mʉ ãbarã jua ab̶a panuumaa jaramera nama saka b̶uu. Mʉʉba kʉ̃riawẽe maarã sid̶a nama ãrea biꞌia panad̶e need̶ayu”. 29Maamina Abrahamba maumaa jarasii: “Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a maarãba uru panuu. Mau ijãad̶ai panuu”. 30Maud̶e chi ẽbẽraba panausii: “Chacha Abraham, mau baita ijãad̶aabai. Maamina ab̶a biud̶aba chokae jiraduped̶a maarãmaa jarad̶e wãaruubʉrã, maarãba kachirua ida b̶ud̶aped̶a ijãad̶ai”. 31Maamina Abrahamba jarasii: “Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a ijãad̶awẽebʉrã, biud̶a chokae jiradud̶aba mau jaraaruubʉrã ijãad̶aabai”».
17Dachi Akõreba kachirua waubadaurã kastikai
Mateo 18:6-7,21-22; Marcos 9:42
1Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii: «Ẽbẽra kachiruad̶e b̶aebibadau barau. Mau ewaricha maka b̶uai maamina chi waabenarãmaa kachirua waubiabarii miichuburi b̶uai. 2Barikiuba chi aude kaebeu nureed̶ebena ab̶a kachiruad̶e b̶aebiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau ẽbẽra ãrea kastikai. Maud̶eeba bibuara b̶uu mau ẽbẽra ostad̶e kũruma jʉ̃d̶aped̶a mard̶e jiratad̶ai.
3»Maud̶eeba kauwa panásturu. Bichi ãbaba bichi kachirua wauruubʉrã, mau kastikase. Mauba kachirua waud̶a ida b̶uuruubʉrã mau waud̶a perdonase. 4Arab̶au ewarid̶e mauba bichi 7 b̶es kachirua wauruubʉrã, maabae 7 b̶es bichimaa wãped̶a “mʉʉba kachirua waud̶a perdonábad̶e” aaruubʉrã, mauba waud̶a perdonase».
Daimaa biꞌia ijãabid̶a
5Maud̶e Dachi Mechiuba bʉid̶arãba ichimaa jarasid̶au:
—Dai aid̶ase biꞌia ijãad̶ai baita.
6Dachi Mechiuba jarasii:
—Mostaza taa kaebeara kĩra machiba b̶istĩika bid̶a ijãa panuubʉrã, cha b̶uu bakurumaa “bichi karr ẽetaped̶a mard̶e b̶uad̶e wãse” aaduud̶e mau bakuruba machi bed̶ea ijãai basii.
Chi chibari baita bari trajabariiba waui b̶uu ʉ̃rʉbena
7»Bichi baita bari trajabarii ne uud̶ad̶e traja b̶uaped̶a maebʉrã oeja nu b̶uaped̶a neesiid̶e ¿bichiba maumaa jarai b̶uka “Akʉ b̶eese komera”? 8Makawãe. Maumaarã jaraaruu: “Anakʉd̶e ne chuuse. Maabae paru bia jʉ̃ped̶a mʉʉmaa chiko eneese koi baita. Maabáeburu bichi koi”. 9Bichiba jarad̶a bichi baita bari trajabariiba wausiid̶eeba ¿bichiba maumaa ichíturu kid̶ibai aika? Maka jarawẽe ichiba waui b̶uu wauruud̶eeba. 10Ara mau kĩra machiba waud̶ai panuu joma wauped̶aad̶akare naka jarad̶ai panuu: “Dai chi chibari baita bari trajabadaurã kaebeu nuree; ab̶aburu daiba waud̶ai panuu wausid̶au”.
Ẽbẽrarã kakua chau nuree 10 aribiabiad̶a
11Mau maad̶akare Jesús Galilead̶ebena Jerusalend̶aa wãsii. Wãaruud̶e Samaria druare wãsii. 12Puuru kaebeud̶e neeruud̶e 10 ẽbẽrarã kakua chau nuree ichimaa neesid̶au. Maamina ara kaita need̶aabasii. 13Jesusmaa naka jĩwa b̶iasid̶au:
—¡Jaradeabarii, Jesús, dai kĩra chuburiáse!
14Jesusba maarã unusiid̶e naka jarasii:
—Paarerãmaa wã́sturu machi chi kakua aniped̶aad̶a ichiad̶amera.17:14 Levítico 14:1-32.
Ara makʉd̶e maarã wãsid̶au. Wãaduu nid̶aud̶e anikuasid̶au. 15Mau makad̶a ab̶auba unusiid̶e Jesusmaa waya neesii Dachi Akõremaa biꞌia jĩwa berrea kãriiba. 16Jeed̶a õdarrd̶e kob̶eeped̶a Jesusmaa ãrea ichíturu kid̶ibai jarasii ichi anibisiid̶eeba. Mau mukĩra Samariad̶ebena basii. 17Jesusba maumaa id̶isii:
—¿Chi anibiaped̶aad̶a 10 panuuwãeka? Chi waabenarã 9 ¿sama panuma? 18Nau awara judiowãe nii ¿ab̶a bid̶a Dachi Akõremaa waya biꞌia berread̶e neebaska?
19Maud̶e Jesusba chi ẽbẽramaa jarasii:
—Jiraduped̶a wãse. Bichiba biawãra ijãasiid̶eeba anisii.17:19 Anisii. Griego bed̶ead̶e mau bed̶ea jara b̶uu «karibasii».
Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena
20Fariseorãba Jesusmaa id̶isid̶au:
—¿Sakaed̶e unud̶aima Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eeruu?
Maud̶e Jesusba panausii:
—Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eeruud̶e ẽbẽrarãba unud̶aabai. 21Maud̶eeba poyaa jarad̶aabai: “Dachi Mechiu nama b̶uu” maebʉrã “jamaria b̶uu”. Maumaarã Dachi Akõre ẽbẽrarã sõd̶éburu chi jaradea ua b̶uabarii b̶eebarii.17:21 Ẽbẽrarã sõd̶éburu. Griego bed̶ead̶e mau jara b̶uu «machi tãed̶e b̶uu».
22Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:
—Ewari chaarea neei. Mau ewarid̶e machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a unu kʉ̃riad̶ai, maamina unud̶aabai. 23Maud̶e waabenarãba jarad̶ai ichi nama b̶uu maebʉrã jamaria b̶uu. Maamina ichiad̶e wãrã́sturu. Maarã ome nibarã́sturu. 24Bajãa puri chebibarii ʉ̃d̶aaruud̶e joma nau iujãa ʉ̃d̶aabarii. Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruud̶e jomaurãba unud̶ai.17:24 chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruud̶e. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e ab̶aburu b̶ʉ kub̶uu chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a.25Maamina mau ewari neei naed̶e mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uu. Maud̶e id̶ibaebena ẽbẽrarãba mʉ kʉ̃riad̶ai ida b̶ud̶ai.
26»Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei, Noé ewarid̶e maka b̶uad̶a kĩra. 27Nau iujãa joma birui naed̶e ẽbẽrarã ko duanabachid̶au, do duanabachid̶au, miakãi duanabachid̶au, chi kaurã dead̶aka duanabachid̶au miakãid̶amera. Maka duanabachid̶au ab̶a Noé jãba mechiud̶e ed̶a wãaruud̶aa. Mau maad̶akare kui ãrea cheped̶a ẽbẽrarã joma baniaba biusid̶au.17:27 Génesis 6:5-17; 7:6-24.
28»Lot ewarid̶e bid̶a biawãra ara mau kĩra b̶uasii. Ẽbẽrarã ko duanabachii, do duanabachii, ne nedobʉi duanabachii, de wau duanabachii maud̶e ne uu duanabachii. 29Maamina Lot Sodomad̶ebena wãsiid̶e bajãad̶ebena tʉbʉ aoko kui kĩra neesii.17:29 Tʉbʉ aoko. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Tʉbʉ aoko, azufre bara. Mauba chi ẽbẽrarã joma baa kenasii.17:29 Génesis 18:20—19:25.
30»Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei ewarid̶e ara mau kĩra makai. 31Mau ewarid̶e chi de ʉ̃rʉ b̶uuba ichi ded̶e ed̶a wãabai ichi ne kaebea pe adooi baita. Chi uu nub̶uud̶e b̶uu ichi deed̶aa wãabai b̶uu chi b̶ee ne kaebea adaui baita. 32Lot wẽra makad̶a ʉ̃rʉbena kĩrabásturu.17:32 Génesis 19:26.33Ab̶a nau iujãad̶e ara ichi biꞌia b̶uai kʉ̃risia b̶uubʉrã, mau poyaabai. Maamina ne kaebea joma bʉiruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai.
34»Mʉʉba jaraaruu: mau ewarid̶e arab̶au kʉd̶ad̶e ome panad̶ai.17:34 Mau ewarid̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ẽsabud̶e. Maud̶e Dachi Akõreba ab̶a adooi maamina chi ab̶abena b̶ʉi. 35Wẽrarã ome arab̶au kũrumad̶e ne b̶amaa panad̶ai. Maud̶e ab̶a adooi maamina chi ab̶abena b̶ʉi. 36Ẽbẽra ome ãchi uu nub̶uud̶e panad̶ai. Maud̶e Dachi Akõreba ab̶a adooi maamina chi ab̶abena b̶ʉi.17:36 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e versículo 36 wãꞌãe.
37Maarãba Jesusmaa id̶isid̶au:
—¿Mau sama makaima?
Jesusba panausii:
—Jomaurãba kuitaa panuu biud̶a b̶ari b̶uumare ãkoso orrobadau. Ara mau kĩra jomaurãba kuitaad̶ai.
18Pẽdrãaba id̶ika b̶uai ida b̶ukau ʉ̃rʉbena
1Jesusba nebʉrʉsii jaradeai baita Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panad̶ai ida b̶ud̶ayuwãe panad̶ai. 2Naka jarasii: «Puurud̶e juez b̶uasii. Mauba Dachi Akõre maud̶e ẽbẽra wapeaka basii. 3Ara mau puurud̶e pẽdrãa b̶uasii. Mau waabena ome nebʉra bara b̶uasii. Maud̶eeba ewaricha wãbachii chi juezba aid̶amera. 4-5Maamina wãaruucha chi juezba ichiba jara b̶uu ũrii kʉ̃riaka basii. Maamina ãrea id̶ii ida b̶ukaud̶eeba ara ichi du ab̶a jarasii: “Mʉʉba Dachi Akõre maud̶e ẽbẽra wapeakau. Maamina nau wẽra akabichia nee b̶uud̶eeba mʉ sõ kachiruai naed̶e, ichiba id̶i b̶uu waui”».
6Maabae Dachi Mechiu Jesusba jarasii: «Kʉ̃risiásturu chi juez jipawãe niiba jarad̶a. 7Dachi Akõreba jʉrʉ adaud̶arãba ãyadaa maud̶e ẽsabud̶e ichimaa chi chuburia id̶i panuud̶e ¿ichiba jipa wau b̶uud̶eeba aid̶aabaika? ¿Panaui baita kãꞌãaika? 8Mʉʉba jaraaruu: biawãra kãꞌãabariwãed̶e Dachi Akõreba karibai. Maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neeruud̶e ¿nau iujãad̶e wabid̶a mʉ bed̶ea ijãa panuu unud̶e neei b̶uka?»
Fariseo maud̶e Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii
9Waabenarãba ãchi jipa nuree kʉ̃risia panasid̶au. Maud̶eeba waabenarã kʉ̃riad̶ai ida b̶ubachid̶au. Jesusba ãchimaa nebʉrʉ b̶uuba naka jaradeasii:
10«Ẽbẽra ome Dachi Akõre de mechiud̶e ʉtaa id̶id̶e wãsid̶au. Ab̶a fariseo basii. Chi ab̶abena Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii basii. 11Fariseo akʉ nub̶eeped̶a ara ichi ʉ̃rʉbena naka ʉtaa id̶isii: “Dachi Akõre, mʉʉba bichimaa bichíturu kid̶ibai a jaraaruu mʉ waabenarã kĩra niiwãed̶eeba. Ãchi nechiruabadau, kachirua waubadau, wẽra junebena ome kãi duaneebadau. Maud̶e mʉ Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii kĩra niiwãe. 12Misacha b̶es ome Dachi Akõre baara b̶uayua kokau ewari waubarii, maud̶e ne kaebea 10 irsibibariid̶ebena mʉʉba bichimaa ab̶a deabarii”.
13»Maud̶e Romad̶ebena baita chi nejarra pebarii kaitawẽwãe akʉ nub̶uasii. Maamina bajãad̶aa ichiabasii. Maumaarã kĩra nomaaba ichi pechu taapeped̶a jarasii: “Chacha, mʉ kĩra chuburiáse, mʉʉba ãrea kachirua waubariid̶eeba”.
14»Mʉʉba machimaa jaraaruu: fariseo audeara mau ẽbẽra deed̶aa wãsiid̶e, Dachi Akõre daad̶e jipa b̶uasii. Chi ab̶a chi mechiu nibai kʉ̃ria b̶uubʉrã Dachi Akõreba kaebeu b̶ui. Maamina ara du ab̶a kaebeu b̶eeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii».
Jesusba warrarã ʉ̃rʉbena biꞌia jarad̶a
Mateo 19:13-15; Marcos 10:13-16
15Maud̶e waabenarãba ãchi wãwarã Jesusmaa eneesid̶au ichi jua ʉ̃rʉ kub̶uped̶a biꞌia jaramera. Jesús baara nibabadaurãba mau unusid̶aud̶e chi mau warrarã adoeped̶aad̶arã iadaasid̶au. 16Maamina Jesusba chi warrarã iukuaped̶a chi ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
Warrarã mʉʉmaa ida neebísturu, Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uud̶erã naarã kĩra nureed̶eeba. 17Mʉʉba biawãra jaraaruu: warr ichi akõre ome nibabarii kĩra ab̶a bid̶a Dachi Akõre ome niiwãebʉrã, mau ẽbẽra Dachi Akõre juad̶e b̶uabai ichid̶irã baara.
Chi nejarra barau nii Jesús ome berread̶a
Mateo 19:16-30; Marcos 10:17-31
18Ẽbẽrarã chi karrba Jesusmaa id̶isii:
—Jaradeabarii bia nii, Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai baita ¿mʉ kãare sãaima?
19Jesusba ichimaa jarasii:
—¿Sakãe mʉʉmaa biꞌia nii a b̶uma? Mae, ab̶a bid̶a chi bia nii wãꞌãe; ab̶aburu Dachi Akõréturu chi bia nii. 20Bichiba kuitaa b̶uu Dachi Akõreba waubi b̶uu bed̶ea. Naka jara b̶uu: junebena miakãid̶a ome kãi b̶eerã́se, mia bearã́se, nechiruarã́se, setaa jararã́se waabenarã ʉ̃rʉbena, bichi akõre maud̶e bichi nawe wapeadee b̶uase.18:20 Éxodo 20:12-16.
21Chi mukĩraba panausii:
—Mʉ kũdrãaed̶ebena joma mau wau b̶uu.
22Mau ũriped̶a Jesusba ichimaa jarasii:
—Wabid̶a bichiba ne kaebea ab̶a waui b̶uu: bichiba ne uru b̶uu joma nedobʉiped̶a chi nejarr barauwãe nureemaa dease. Maka bajãad̶e ne bia uru b̶uai. Maabae mʉ baara nibad̶e neese.
23Mau ũrisiid̶e chi mukĩra ãrea kĩra nomaasii ãrea chi nejarra barau niid̶eeba. 24Jesusba mau maka b̶uu unusiid̶e naka jarasii:18:24 Mau maka b̶uu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Maud̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Ichi kĩra nomaa b̶uu.
—Biawãra ãrea chaarea b̶uu ẽbẽra chi nejarra barau nii Dachi Akõre juad̶e b̶uai baita, ichid̶irã baara. 25Chaarea ãrea b̶uu barau nii Dachi Akõreba ichi juad̶e ua b̶uud̶e b̶uayu, camello ab̶a ãkusa daud̶e wãi bad̶amaarã.
26Mau ũriped̶aad̶aba id̶isid̶au:
—Makarã Dachi Akõreba ¿kai karibaima?
27Jesusba panausii:
—Chi ẽbẽraba poyaa waukau, Dachi Akõreba mau poyaa waubarii.
28Maud̶e Pedroba jarasii:
—Daiba joma b̶ʉisid̶au bichi baara wãd̶ai baita.
29-30Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: ab̶auba Dachi Akõre juad̶e b̶uayua ichi de, akõre, nawe, ãbarã, kima maud̶e warrarã b̶ʉiruubʉrã, ichiba b̶ʉid̶a audeara mau ewarid̶e ãrea aude adaui. Maud̶e kaad̶ebena ewarid̶e Dachi Akõre ome ewaricha chokae b̶uai.
Jesusba ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena waya jarad̶a
Mateo 20:17-19; Marcos 10:32-34
31Jesusba chi ichi baara nibabadaurã 12 ãyaa adoeped̶a jarasii: «Dachi Akõre baita berreabadaurãba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ʉ̃rʉbena kartad̶e b̶ʉsid̶au. Dachi Jerusalend̶e needuud̶e ãchiba b̶ʉped̶aad̶a joma makai. 32Waabenarãba mʉ judiowãe nureerãmaa dead̶ai. Mʉ atua jarad̶ai, kachirua jarad̶ai maud̶e mʉʉmaa id̶ud̶ai.18:32 Isaías 50:6; 53:5.33Maabae mʉ soaba ped̶aped̶a bead̶ai. Maamina ewari õbead̶e mʉ chokae jiradui».
34Mau ʉ̃rʉbena ãchiba b̶istĩika bid̶a kauwa ũrid̶aabasii. Ãchiba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basiid̶eeba adua panasid̶au kãare ʉ̃rʉbena jara b̶uu.
Jesusba dau pãriu nii aribiabid̶a
Mateo 20:29-34; Marcos 10:46-52
35Jesús Jericó puuru kaita neeruud̶e ẽbẽra dau pãriu nii o iikaa chi nejarra id̶ika akʉ b̶uasii. 36Ichiba ẽbẽrarã ãrea needuu ũrisiid̶e id̶isii sakãe maka panuma. 37Maud̶e waabenarãba jarasid̶au:
—Jesús Nazaretd̶ebena naud̶e wãaruud̶eeba ãrea panuu.
38Maud̶eeba chi dau pãriu niiba jĩwa b̶iasii:
—¡Jesús, Davidd̶ebena need̶a, mʉ kĩra chuburiáse!
39Chi Jesús naa wãaduurãba iadaasid̶au chũpeamera. Maamina jĩwa b̶iasii:
—¡Davidd̶ebena need̶a, mʉ kĩra chuburiáse!
40Mau ũrisiid̶e Jesús b̶ari nub̶eesii. Maabae dau pãriu b̶uu ara kaita eneebiped̶a id̶isii:
41—¿Kãare kʉ̃ria b̶uma mʉʉba waui?
Chi dau pãriu b̶uuba panausii:
—Mʉ Mechiu, mʉʉba unui kʉ̃ria b̶uu.
42Jesusba jarasii:
—Unu b̶eese. Bichiba ijãasiid̶eeba aribiasii.
43Ara makʉd̶e unu kob̶eesiid̶e Jesús kaad̶e nibad̶easii. Mauba Dachi Akõremaa ãrea biꞌia jara nibasii. Mau unuped̶aad̶arã bid̶a Dachi Akõremaa biꞌia jara paneesid̶au.
19Zaqueoba Jesús unud̶a
1Jesús Jericod̶e neeped̶a chi puuru jomad̶e niba b̶uasii. 2Aria ẽbẽra Zaqueo abadau b̶uasii. Mau Zaqueo Romad̶ebena baita chi nejarra pebadaurã jaradea ua b̶uabarii basii. Ãrea chi nejarra barau nii basii. 3Mauba Jesús unui kʉ̃ria b̶uasii. Maamina mau ẽbẽra kakatua nibasiid̶eeba poyaa unuubai b̶uasii ẽbẽrarã ãread̶eeba. 4Maud̶eeba Jesús wãaruu naa pira wãped̶a sicomoro bakurud̶e ʉtʉ ichiad̶e wãsii, Jesús aria wãi basiid̶eeba. 5Maka b̶uud̶e Jesús aria neesiid̶e, ʉtaa ichiaped̶a jarasii:
—Zaqueo, isa ed̶aa uche. Id̶i mʉ bichi ded̶e kãi b̶eed̶e wãaruu.
6Maabae chi Zaqueo kĩrajʉʉ ed̶aa neeped̶a Jesús ichi deemaa adoesii. 7Mau unud̶akare jomaurãba Jesús ʉ̃rʉbena naka kachirua berrea bara b̶eesii: «¡Jãu Jesús ẽbẽra kachirua waubarii ded̶e kãi b̶eed̶e wãsii!».
8Ichi ded̶e neesid̶aud̶e Zaqueo Jesús daad̶e akʉ nub̶eeped̶a jarasii:
—Mʉ Mechiu, mʉʉba chi nejarra uru b̶uud̶ebena chi nejarr barauwãe nureerãmaa kẽsa dead̶akaaruu. Maud̶e b̶es kimare aude wãyaa dead̶akai mʉʉba setad̶eeba waabenarãmaa aude id̶id̶a bad̶a.
9Jesusba maumaa jarasii:
—Id̶i Dachi Akõreba bichi maud̶e bichi ded̶ebena karibasii, Abrahamba ijãad̶a kĩra bichiba ijãa b̶uud̶eeba.19:9 Abrahamba ijãad̶a kĩra bichiba ijãa b̶uud̶eeba. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Bichi Abraham warrd̶eeba.10Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶aba chi adua duanuurã karibai baita jʉrʉd̶e neesii.
Jesusba chi nejarra ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
11Jesús Jerusalén kaita b̶uud̶eeba, chi aria panuuba kʉ̃risia panasid̶au ara mau ewarid̶e Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eei. Jesusba jara b̶uu ũri panuud̶eeba, ne jaradeai baita naka nebʉrʉsii:
12«Ẽbẽra chi jaradea ua b̶uabarii waabena druad̶aa kaitawẽ wãsii, jomaurã aude jaradea ua b̶uabariiba mau ara ichi druad̶ebena rey b̶umera. Mauba kʉ̃risiasii nau maad̶akare waya neei. 13Wãi naed̶e ichi baita bari trajabadaurã 10 iuped̶a chi nejarra ãrea ãchicha deasii.19:13 Chi nejarra ãrea. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 10 minas. Makaed̶e mau sẽetao «mina» abachid̶au. Mina ab̶a adaui baita 100 ewari trajai b̶uasii. Maud̶e jarasii: “Mʉ neeruumisa nau chi nejarra waribísturu”. 14Maamina ichi druad̶ebenarãba mau ãrea kĩramaa panuud̶eeba, ẽbẽrarã bʉisid̶au jomaurã jaradea ua b̶uabariimaa naka jarad̶amera: “Daiba kʉ̃riawẽa panuu jãu dai rey bayu”.
15»Maamina chi jomaurã aude jaradea ua b̶uabariiba mau ẽbẽra chi rey b̶usii. Waya neesiid̶e ichi baita bari trajabadaurã iukuasii ichiba chi nejarra dead̶a waribi panuu kuitaayua. 16Maabae ab̶a naa neeped̶a jarasii: “Mʉ chibari, bichiba chi nejarra dead̶ad̶ebena mʉʉba 10 b̶es maucha waribisii”. 17Maud̶eeba chi jaradea ua b̶uabariiba jarasii: “Biꞌia b̶uu, mʉ baita bari trajabarii bia. Mʉʉba b̶aꞌãra dead̶aba, bichiba biꞌia wausiid̶eeba mʉʉba bichi juad̶e 10 puuru b̶ui”. 18Mawãare ichi baita bari trajabarii neeped̶a jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra dead̶ad̶ebena mʉʉba b̶es 5 maucha waribisii”. 19Maud̶eeba chi jaradea ua b̶uabariiba jarasii: “Mʉʉba puuru jua ab̶a bichi juad̶e b̶ui”.
20»Maabae ab̶a june ichi baita bari trajabarii neeped̶a jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra dead̶a nama b̶uu. Mʉʉba parud̶e bʉra mera uru b̶uasii. 21Maka wausii bichi wapead̶eeba. Mʉʉba kuitaa b̶uu bichiba kĩra chuburiakau waabenarã ne kaebea adaui baita. Mau awara waabenarãba uuped̶aad̶a adaubarii”.
22-23»Maud̶eeba chi jaradea ua b̶uabariiba jarasii: “Mʉ baita bari trajabarii kachirua, biawãra bichiba jara b̶uud̶eeba kuitaa b̶uu mʉʉba jarad̶a waubasii. Bichiba mʉ maka nii ãrea kuitaa b̶uasiibʉrã ¿sakãe mʉ nejarra, chi nejarra nubadau ded̶e b̶uud̶e wãabasma? Makad̶a basirã mʉ chi nejarra aude maucha adaui basii”.
24»Maabae chi jaradea ua b̶uabariiba chi aria duanuumaa jarasii: “Jãuba uru b̶uu juakaa adaud̶aped̶a chi 10 uru b̶uumaa deásturu”. 25Ãchiba jarasid̶au: “Maamina, dai mechiu, jãuba 10 uru b̶uu”. 26Chi jaradea ua b̶uabariiba jarasii: “Mʉʉba jaraaruu: Ab̶auba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa b̶uu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia b̶uu Dachi Akõreba mau juakaa adaui”. 27“Mau awara mʉ ãchi jaradea ua b̶uabarii bai kʉ̃riawẽa panad̶a, eneed̶aped̶a mʉ daad̶e beásturu”».
Jesús Jerusalend̶e need̶a
Mateo 21:1-11; Marcos 11:1-11; Juan 12:12-19
28Maka jaraped̶a Jesús Jerusalend̶aa naa wãsii. 29Wãaruud̶e Betfagé puuru maud̶e Betania puuru kaita Olivo ead̶e neesii. Maabae ichi baara nibabadaurã ome panuu puurud̶aa bʉisii. 30Ãchimaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kub̶uumaa wã́sturu. Aria baaduud̶e machiba burro cheke unud̶ai. Mau ʉ̃rʉ wabid̶a ataud̶akau. Enad̶aped̶a enésturu. 31Maud̶e ab̶auba machimaa id̶iiruubʉrã sakãe jãka ena panuma, jarásturu: “Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria b̶uu”».
32Ara makʉd̶e wãsid̶au maud̶e Jesusba ãchimaa jarad̶a kĩra unusid̶au. 33Chi burro enamaa panuud̶e chi chibarirãba ãchimaa id̶isid̶au:
—¿Sakãe dai burro ena panuma?
34Ãchiba panausid̶au:
—Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria b̶uu.
35Ara makʉd̶e chi burro Jesusmaa adoed̶aped̶a ãchiba chi anab̶ari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kub̶usid̶au. Maabae Jesús ataubisid̶au. 36Jesús wãaruu naa ẽbẽrarãba ãchi anab̶ari jʉ̃badau paru od̶e tõ bʉikasid̶au ichi biꞌia irsibid̶ai baita. 37Jesús Olivo ea ed̶aa wãbadau o kaita kãrid̶aud̶e, joma ichi baara nibabadaurãba Dachi Akõremaa jĩwa biꞌia berrea kopaneesid̶au. Kĩrajʉʉ panasid̶au Jesusba ãchi daad̶e ãchiba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau wau b̶uasiid̶eeba. 38Ãchiba jara duanasid̶au:
«¡Ãrea biꞌia nii chi jomaurã Rey Dachi Akõre trʉ̃d̶e neeruu!19:38 Salmos 118:26.
¡Jãabae Dachi Akõre ome jirukaraayuwãe duanad̶ai! ¡Bajãad̶e B̶uu chi Mechiu nii!»
39Maud̶eeba waabenarã fariseorã aria duanuuba Jesusmaa jarasid̶au:
—Jaradeabarii, ¡bichi baara nibabadaurã chũpeabiase!
40Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉʉba biawãra machimaa jarai maarã chũpeaduubʉrã, mo b̶iad̶ai.
41Jesús Jerusalén kaita baaruud̶e chi puuru unusiid̶e. Mau puuru kakua jẽasii. 42Maud̶e jarasii: «¡Bichiba kuitaad̶a basirã nau ewarid̶e kaid̶ebena bichi jirukaraayuwãe b̶uai! Maamina dau bʉra nii kĩra b̶uud̶eeba bichiba kauwa unuubai. 43Maud̶eeba ewari ab̶a b̶uai chi bichi kĩramaabarii bichi ome chĩod̶e need̶ai. Bichi ad̶u orrod̶aped̶a bichi ad̶u ioro joma imatud̶ai, ab̶a bid̶a jĩidru wãrãad̶amera. 44Bichi jeed̶a b̶aebiiduud̶e bichi warrarã joma kenad̶ai.19:43-44 Jeremías 29:3-4. Maarãba mo ab̶a bid̶a ab̶au mo ʉ̃rʉ b̶ud̶aabai. Maka waud̶ai chi karibabarii Dachi Akõreba bʉid̶a bichiba kuitaad̶awẽed̶eeba».
Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikad̶a
Mateo 21:12-17; Marcos 11:15-19; Juan 2:13-22
45Jesús Dachi Akõre de mechiu dud̶a neeruud̶e ne kaebea nedobʉibadaurã unusii.19:45 Ne kaebea nedobʉibadaurã. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Ne kaebea nedobadaurã. Maarã joma duabʉikasii. Naka jarasii:
46—Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: “Mʉ de, chi ʉtaa id̶ibadau de ad̶ai”. Maamina machiba “nechiruabadaurã de chob̶ea kĩra” uru panuu.19:46 Mʉ de, chi ʉtaa id̶ibadau de. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã de chob̶ea. Jeremías 7:11.
47Jesusba ewaricha Dachi Akõre de mechiu dud̶a jaradea b̶uabachii. Maud̶e paare mechiurãba, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba maud̶e ẽbẽrarã chi mechiurãba ichi bea kʉ̃ria panasid̶au. 48Maamina poyaa bead̶aabasii jomaurãba ichi bed̶ea ewaricha ũribadaud̶eeba.
20¿Kai trʉ̃d̶e Jesusba jaradea b̶uu?
Mateo 21:23-27; Marcos 11:27-33
1Earab̶a Jesusba Dachi Akõre de mechiu dud̶a ẽbẽrarãmaa chi ichi ʉ̃rʉbena bed̶ea bia jaramaa b̶uasii. Maud̶e paare mechiurã, Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã maud̶e judiorã mechiurã neesid̶au. 2Maarãba Jesusmaa naka id̶isid̶au:
—Daimaa jarase, bichiba nama wau b̶uu ¿kaiba naka waubi b̶uma?20:2 Bichiba nama wau b̶uu. Mau jara b̶uu Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikad̶a, jai bara nuree aribiabiad̶a maud̶e puurud̶ebenarãmaa jaradea b̶uu.
3Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉa bid̶a machimaa id̶iiruu. Panáusturu. 4¿Juan samareeba neesma boro eamera? ¿Bajãad̶e B̶uuba mau bʉiska, maebʉrã nau iujãad̶ebenarãba?
5Maud̶e ara ãchi chiya berrea bara b̶eesii: «Bajãad̶e B̶uuba bʉisii aaduubʉrã ichiba jaraaruu: “Mau ¿sakãe ijãad̶aabasma?” 6Maamina ẽbẽraba bʉisii aaduubʉrã, puurud̶ebenarãba dachi mokaraba b̶ata bead̶ai. Puurud̶ebenarãmaarã Juan Dachi Akõre baita berreabarii basii».
7Maud̶eeba ãchiba panausid̶au adua panuu samareeba neesii.
8Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Maka b̶uubʉrã mʉa bid̶a machimaa jaraabai kaiba mʉʉmaa naka waubi b̶uu.
Trajabadaurã kachiruarã ʉ̃rʉbena nebʉrʉd̶a
Mateo 21:33-44; Marcos 12:1-11
9Mau maad̶akare Jesusba ẽbẽrarãmaa naka nebʉrʉsii jaradeai baita:
«Ẽbẽra b̶uasii. Mau ẽbẽraba uva ichi druad̶e uusii. Maabae chi ichi uva uu nub̶uu waabenarã ẽbẽrarã juad̶e b̶usii. Maarã ome bed̶ea deasid̶au chi uva uu nub̶uu chauruud̶e sãabe ichimaa dead̶ai panuu. Maabae kaitawẽ wãped̶a aria ewari aribia b̶eesii. 10Uva junabadau ewari neesiid̶e ichi baita bari trajabarii ab̶a bʉisii chi uva uu nub̶uud̶ebena ichimaa dead̶ai panuu adaud̶e wãmera. Maamina chi uva uu nub̶uu nu panuuba chi chibari baita bari trajabarii sĩd̶aped̶a jua ara jãka duabʉisid̶au. 11Maud̶eeba chi chibari baita bari trajabarii june bʉisii. Maamina mau sid̶a sĩd̶aped̶a kachirua jarad̶aped̶a dead̶awẽa waya duabʉisid̶au. 12Maud̶eeba waya june bʉisii, maamina mau sid̶a ãrea sĩd̶aped̶a arabena duabʉisid̶au.
13»Maud̶eeba chi uva uu nub̶uu chibariba ara istu ab̶a berreasii: “¿Jãabae mʉʉba kãare sãaima? Mʉ warr ãrea kʉ̃ria inii bʉiruu; mau wapeadee panad̶ai b̶ubaa”. 14Maamina chi uva uu nub̶uu nubadaurãba chi warr unusid̶aud̶e jarasid̶au: “Jãuba chi akõreba uru b̶uu joma adaui. ¡Jãu beáduru! Makaburu chi drua dachi baita b̶eei”. 15Maabae chi uu nub̶uud̶ebena chi warr isa ãyaa adoed̶aped̶a beasid̶au.
»Machimaarã, chi uva uu nub̶uu chibariba ¿kãare sãaima jãarã ome? 16Araa wãped̶a maarã joma kenaped̶a ichi uva uu nub̶uu waabenarãmaa deai nud̶amera».
Chi aria panuurãba mau ũrisid̶aud̶e jarasid̶au:
—¡Mau makaabasirã ara b̶uas!
17Maamina Jesusba ãchimaa ichiaped̶a jarasii:
—Maka b̶uubʉrã ¿sakãe Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uma?
“Chi mo chi de waubadaurãba ida b̶uped̶aad̶a, mau chi biara b̶eesii”.20:17 Salmos 118:22.
18Joma chi mau mokara ʉ̃rʉ b̶aeruubʉrã joma ãrii, maud̶e mau mokara ẽbẽra ʉ̃rʉ b̶aeruubʉrã berpetai.20:18 Isaías 8:13-15.
19Paare mechiurãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba kuitaasid̶au Jesusba mau nebʉrʉ b̶uud̶eeba ãchi ʉ̃rʉbena berreasii. Maud̶eeba Jesús jidau kʉ̃ria panasid̶au. Maamina puurud̶ebenarã wapea panasid̶au.
Romad̶ebena baita chi nejarra paad̶ai ʉ̃rʉbena jaradead̶a
Mateo 22:15-22; Marcos 12:13-17
20Maabae paare mechiurãba ẽbẽrarã sõbia nuree kĩra bʉisid̶au Jesusba jaraaruu biꞌia ũrid̶amera. Maarãba Jesús kachirua berrearuu ũriiduubʉrã mau kakua jidaud̶aped̶a ãchi druad̶ebena jaradea ua b̶uabarii juad̶e dead̶ai kʉ̃risia panasid̶au. 21Wãd̶aped̶a Jesusmaa naka id̶isid̶au:
—Jaradeabarii, daiba kuitaa panuu bichiba jipa jaradeabarii. Bichiba joma ẽbẽrarã arab̶aud̶e unubarii maud̶e Dachi Akõre o ʉ̃rʉbena jomaurãmaa biawãra jaradeabarii. 22Maka b̶uubʉrã daimaa jarase, Romad̶ebena baita chi nejarra paai b̶uu ¿dachi judiorãba paad̶ai b̶uka? maebʉrã ¿biꞌiwãe b̶uka?
23Maamina Jesusba kuitaa b̶uasii ichi setaa kũrua panuu, mau nebʉrad̶e b̶aebid̶ayua. Maud̶eeba jarasii:
—¿Machiba sakãe mʉ kachirua berreabii kʉ̃ria panuma?20:23 ¿Machiba sakãe mʉ kachirua berreabii kʉ̃ria panuma? Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau bed̶ea wãꞌãe.24Sẽetao dachiba paabadau ab̶a unubísturu. ¿Kai kĩedarrma nau chi sẽetaod̶e b̶uu? ¿Kai trʉ̃ b̶ʉ kub̶uma?
Ãchiba panausid̶au:
—Romad̶ebena chi aude mechiu niid̶e.
25Maud̶eeba Jesusba ãchimaa jarasii:
—Maka b̶uubʉrã deásturu Romad̶ebena chi aude mechiu niimaa chi mauba id̶iiruu, maud̶e ara mau kĩra deásturu Dachi Akõremaa chi mauba id̶iiruu.
26Ãchiba Jesús jomaurã daad̶e poyaa kachirua berreabid̶aabasii. Maumaarã ichiba jarad̶a kakua kʉ̃risia aduasid̶au, maabae chũpeasid̶au.
Chokae jiradud̶ai ʉ̃rʉbena Jesusba jarad̶a
Mateo 22:23-33; Marcos 12:18-27
27Maka panuud̶e chi nuree saduceorã ichimaa neesid̶au. Saduceorãba ijãad̶akau biuped̶aad̶a chokae jiradubadau. Maud̶eeba Jesusmaa naka id̶isid̶au:
28—Jaradeabarii, Moisesba dachi baita b̶ʉsii ẽbẽra ab̶a warrwãe b̶uud̶e biuruubʉrã, ichi ãbaba chi pẽdrãa wẽra adaui b̶uu chi ãba biud̶a baita warr adaui baita.20:28 Deuteronomio 25:5-10.29Earab̶a ãbarã 7 panasid̶au. Chi nabena miakãisii, maamina warr deawẽed̶e biusii. 30Maud̶eeba chi mawãarebena ãba chi pẽdrãa ome miakãisii, maamina mau sid̶a warrwãe biusii. 31Maud̶eeba chi mawãarebena ãba arab̶aud̶e miakãisii, maamina warrwãe biusii. Joma chi ãbarã mau wẽra ome miakãisid̶au maamina warrwãe biusid̶au. 32Mau maad̶akare chi wẽra sid̶a biusii. 33Mau 7 ãbarãba arab̶au wẽra ome miakãisid̶au. Makarã chokae jiradud̶ai ewarid̶e ¿sãu ãbaba mau wẽra uru b̶uaima?
34Maud̶eeba Jesusba panausii:
—Nau ewarid̶e wẽra miakãi adaubadau maud̶e chi akõrerãba chi warrarã deabadau miakãid̶amera. 35Maamina chi Dachi Akõreba jipa unu b̶uu ẽbẽrarã chokae jiradud̶ai. Mau ewarid̶e kima adaud̶aabai maud̶e ab̶au bid̶a wẽra dead̶aabai miakãimera, maumaarã Dachi Akõre angelerã kĩra nuread̶ai. 36Makaa biud̶aabai. Ãchi Dachi Akõre angelerã kĩra paneed̶ai. Maarã Dachi Akõre warrarãbʉ, chokae jiradud̶aid̶eeba. 37Mau awara Moisesba bakuru jeed̶aa aoko nub̶uu ʉ̃rʉbena kartad̶e b̶ʉsiid̶e kuitaabisii biud̶arã chokae jiradud̶ai. Ichiba Dachi Mechiu naka trʉ̃asii: “Abraham Akõre, Isaac Akõre maud̶e Jacob Akõre”.20:37 Éxodo 3:2-6.38Mau chi biud̶arã Akõrewãema; maumaarã chi chokae nuree Akõrebʉ. Dachi Akõre baita jomaurã chokae panuu.
39Maud̶eeba chi nuree Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba Jesusmaa jarasid̶au:
—Jaradeabarii, bichiba ara panausii.
40Jesusba joma biꞌia panausiid̶eeba ab̶auba Jesusmaa waya id̶id̶ai kʉ̃riad̶aabasii.
Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ¿kai warrma?
Mateo 22:41-46; Marcos 12:35-37
41Maabae Jesusba ãchimaa id̶isii:
—¿Sakãe ẽbẽrarãba jara panuma Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a David warr? 42-43Davidba Salmos kartad̶e naka jarasii:
“Dachi Mechiuba mʉ Mechiu niimaa jarasii: mʉ jua biare akʉ b̶eese ab̶a bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juad̶e b̶uuruud̶aa”.20:42-43 Salmos 110:1.
44Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a Davidba mʉ Mechiu nii a b̶uubʉrã, ¿saka David warr baima?
Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã kachirua ʉ̃rʉbena
Mateo 23:1-36; Marcos 12:38-40; Lucas 11:37-54
45Jomaurãba ũri panuud̶e Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:
46«Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãd̶e kauwa panásturu. Ãchiba paru chi nejarra ãrea id̶ibadau jʉ̃d̶ai kʉ̃riabadau. Maud̶e puurud̶e nid̶aud̶e ẽbẽrarãba wapeadee panuud̶eeba saka b̶uma ad̶ayu kʉ̃riabadau. Dachi judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ãchi jomaurã kĩraare akʉ paneebadau, jaradea ua b̶uabadau mechiurã akʉ paneebadaumare; maud̶e waabenarã baara kod̶e wãaduud̶e ara maka waubadau. 47Maarãba pẽdrãarã ne kaebea juakaa adaubadau maud̶e ʉtaa ãrea id̶ibadau ẽbẽrarãba machi biꞌia ichiad̶amera. Maud̶eeba Dachi Akõreba ãchi aude kastikai».
21Pẽdrãaba Dachi Akõremaa ne baa dead̶a
1Maka b̶uud̶e Jesusba unusii chi nejarra barau nureeba Dachi Akõre de mechiud̶e chi nejarr pebadaud̶e sẽetao ed̶a bʉikamaa panuu. 2Maud̶e unusii pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba chi nejarra sẽetao ome ed̶a bʉikamaa b̶uu.21:2 Chi nejarra sẽetao ome. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: lepta ome.3Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—Mʉʉba biawãra machimaa jaraaruu: jãu pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba jomaurãba deaped̶aad̶a audeara deasii. 4Jomaurãba chi ʉ̃rʉ b̶eed̶a deasid̶au, maamina nau wẽra chi nejarr barauwãe niiba koi baita uru b̶uad̶a joma deasii.
Dachi Akõre de mechiu joma ãrid̶ai ʉ̃rʉbena jarad̶a
5Dachi Akõre de mechiu mo mipitaaba wau kub̶uu maud̶e ẽbẽrarãba Dachi Akõre baita ne kaebea bia deaped̶aad̶aba kapipia meraa kub̶uu ʉ̃rʉbena waabenarãba jara duanasid̶au. Maka panuud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
6—Machiba nama unu panuu ewari ab̶ad̶e joma ãrid̶ai. Nau mo kaped̶aad̶a joma ãrid̶ai.
7Maud̶eeba ãchiba Jesusmaa naka id̶isid̶au:
—Jaradeabarii, Dachi Akõre de mechiu ¿mau sakaed̶e makaima? ¿Kãared̶eeba kuitaad̶aima nau ewari baribai?
8Jesusba panausii:
—Kauwa nureásturu ab̶au bid̶a setaa kũruarãad̶amera. Ãreaba jarad̶ai: “Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a”. Mau awara chi ewari araa bamaa b̶uu ad̶ai. Maamina maarã baara wãrã́sturu. 9Puuru ab̶a ab̶au puuru ome chĩobika nub̶uu ũriiduud̶e maud̶e makad̶ai ʉ̃rʉbena ũriiduud̶e, wapearã́sturu. Mau joma makai b̶uu. Maamina chi kaad̶ebena ewari wabid̶a neebai.
10Mau awara Jesusba jarasii: «Drua ab̶a ab̶au drua ome chĩobika nub̶uai. Maud̶e rey ab̶a ab̶au rey ome chĩobika nub̶uai. 11Ioromia mechiu baraai, druacha jarrba baraai maud̶e ẽpermabiabadaurã ãrea baraai. Mau awara bajãad̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau unud̶ai. Mauba ẽbẽrarã ãrea wapead̶ai.
12»Maamina joma makai naed̶e machi wãraad̶ai biꞌiwãe paneebiad̶ai baita. Chi nuree jidaud̶aped̶a judiorã araa ãbua imibadau ded̶e adoed̶ai. Maabae machi nebʉra ichiad̶aped̶a chi jʉ̃abadau ded̶e jʉ̃akuad̶ai. Mʉʉd̶e ijãa panuu kakua ãchiba machi chi jaradea ua b̶uabadaurã maud̶e chi reyrã daad̶e adoed̶ai. 13Maud̶e machiba mʉ ʉ̃rʉbena maarã daad̶e berread̶ai. 14Maamina kʉ̃risiarã́sturu mau ewarid̶e chi jaradea ua b̶uabadaurãmaa kãare jarad̶ai machi nebʉraswãe nuree kuitaabiad̶ai baita. 15Mʉaburu machimaa kʉ̃risia kuitaa deai berread̶ai kuitaad̶amera. Maud̶eeba machiba jaraaduu machi kĩramaa panuuba poyaa kachirua jarad̶aabai.
16»Ara machi akõreba, machi ãbarãba, machi ab̶aarakaurãba, machi kõpaerorã bid̶a machi jidau dead̶ai. Maka machid̶ebenarã chi nuree beabiad̶ai. 17Mʉʉd̶e ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaad̶ai. 18Maamina machi jauri mʉʉba ewaricha ãrea nu uru b̶uai.21:18 Machi jauri mʉʉba ewaricha ãrea nu uru b̶uai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Machi bud̶a ab̶a bid̶a wãꞌãe b̶uabai.19Maamina chi kaad̶earebena ewarid̶aa dauchia jãadua mʉʉd̶e ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai.
20»Machiba unud̶ai kokoroarãba Jerusalén puuru ad̶u jʉ̃aduu. Mau unuuduud̶e kuitaad̶ai chi puuru joma ãrid̶ai ewari neesii. 21Mau ewarid̶e Judea druad̶e panuurã ead̶aa isa wã́sturu, Jerusalend̶e panuurã wã́sturu, chi puuru kaita duanuu puurud̶aa wãrã́sturu. 22Mau ewarid̶e Dachi Akõreba ichi puuru kastikai.21:22 Daniel 9:25-27; Oseas 9:7. Ichi kartad̶e b̶ʉped̶aad̶a joma makai. 23Mau ewarid̶e miichuburi chi wẽrarã warr bara nuree maud̶e warr ju dawa nuree. Nau iujãad̶e jomaurã ãrea biꞌiwãe panad̶ai Dachi Akõreba nau puuru kastikaaruud̶eeba. 24Waabenarã espadaba kenad̶ai, maud̶e waabenarã drua b̶eecha jidau adoekuad̶ai. Maud̶e judiowãe nureerãba Jerusalén ãchi juad̶e uru panad̶ai ab̶a Dachi Akõreba b̶ud̶a ewarid̶aa.21:24 Isaías 63:18.
Chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a neei ʉ̃rʉbena
Mateo 24:29-35,42-44; Marcos 13:24-37
25»Machiba ʉmada, jed̶ako maud̶e pusterrearã kĩra awara unud̶ai. Mauba unubiai ewari kachirua neeruu.21:25 Isaías 13:9-10. Maud̶eeba nau iujãad̶e ẽbẽrarã ãrea perad̶ai. Maarãba kãare kʉ̃risiad̶ai aduad̶ai mard̶ebena ʉ̃rape ãrea arraaid̶eeba. 26Bajãad̶e b̶ee uriiduud̶e ẽbẽrarã ãrea perad̶ai. Nau iujãa kachirua b̶uu unuuduud̶eeba wawa b̶aekuad̶ai. 27Maabae mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a jʉ̃rʉarad̶e poyaabarii baraa maud̶e kĩrawãrea ted̶echoa neeruu unud̶ai.21:27 Daniel 7:13-14.28Mau unuuduud̶e kĩrajʉʉ panásturu, machi karibai ewari bai uru b̶uud̶eeba».
29Maabae Jesusba nebʉrʉʉruuba naka jarasii:
«Higo bakuru maebʉrã barikia bakuru ãrea biꞌia ichiásturu. 30Bakuru kiruu iku nub̶eeruud̶e machiba kuitaabadau kãꞌãabariwãed̶e iu bia neei. 31Arab̶aud̶e machiba joma mau unuuduud̶e kuitaad̶ai Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai b̶uu ewari bai uru b̶uu.
32»Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau ʉ̃raud̶ebena ẽbẽrarã biud̶ai naed̶e mau joma makai. 33Bajãa maud̶e iujãa waa b̶uabai, maamina mʉ bed̶ea biawãra ewaricha b̶uai.
34-35»Kauwa panásturu Dachi Akõred̶e dauchia jãadua panad̶amera. Itua do nibarã́sturu, ne kʉ̃risiawẽa panásturu maud̶e nau kakuaba wau kʉ̃ria b̶uu waurã́sturu. Kauwa nibad̶awẽebʉrã, mau ewari machi ʉ̃rʉ neei, enabe chi ãnimara ʉ̃rʉ b̶aebarii kĩra. Mau ewari jomaurã ʉ̃rʉ maka neei. 36Maud̶eeba ãrea kauwa panásturu. Dachi Akõremaa ewaricha ʉtaa id̶i panásturu mau ewari kachiruad̶ebena ichiba karibamera maud̶e mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a daad̶e perad̶awẽa panad̶ai baita».
37Ãyadaa Jesusba Dachi Akõre de mechiu dud̶a jaradea b̶uaped̶a ẽsabud̶e Olivo ead̶aa wãbachii. 38Maud̶eeba daped̶e ẽbẽrarã Dachi Akõre de mechiud̶aa wãbachid̶au Jesusba jaradea b̶uu ũrid̶ai baita.
22Jesús bead̶ai baita kʉ̃risia jʉrʉ panad̶a
Mateo 26:1-5,14-16; Marcos 14:1-2,10-11; Juan 11:45-53
1Pan ẽesãabibariiwãe b̶uu kobadau ewari ʉ̃rʉ ba b̶uasii. Mau ewari Pascua ewari abadau. 2Maud̶e paare mechiurãba maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurãba Jesús bead̶ai baita kʉ̃risia jʉrʉ panasid̶au. Maamina puurud̶ebenarã wapea panuud̶eeba maarã daad̶e waud̶ai kʉ̃riawẽa panasid̶au.
3Maka b̶uud̶e Satanás Judas Iscariote abadau kʉ̃risiad̶e ed̶a wãsii. Mau Jesús baara nibabadaurã 12 basii. 4Judas paare mechiurãmaa maud̶e Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua b̶uabadaurãmaa wãsii. Maarãmaa jarasii saka Jesús jidaubii. 5Mau ũrisid̶aud̶e ãchi ãrea kĩrajʉʉd̶aped̶a ichimaa chi nejarra dead̶ai asid̶au. 6Ara b̶uu aped̶a Judas wãsii. Maabae ichiba jʉrʉ kob̶eesii ẽbẽrarã wãꞌãed̶e Jesús jidaubii baita.
Jesusba 12 jʉrʉ adaud̶arã baara kod̶a
Mateo 26:17-29; Marcos 14:12-25; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26
7Pan ẽesãabibariiwãe kobadau ewari basii. Mau ewarid̶e judiorã Egipto druad̶ebena wãped̶aad̶a kĩrabad̶ai baita oeja cheke bead̶aped̶a kobadau.22:7 Éxodo 12:1-28.8Maud̶eeba Jesusba Pedro maud̶e Juan bʉisiid̶e, naka jarasii:
—Dachi Pascua ewarid̶e chi kobadau joma waud̶e wã́sturu.
9Maud̶e ãchiba id̶isid̶au:
—¿Bichiba sama kʉ̃ria b̶uma daiba mau waud̶e wãd̶ai?
10Jesusba panausii:
—Puurud̶e needuud̶e machiba mukĩraba bania chokod̶e adoeruu unud̶ai. Mau baara wã́sturu ichi wãaruu deemaa. 11Mau de chibarimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba nau id̶ibisii: mʉʉba maud̶e mʉ baara nibabadaurã Pascua ewarid̶e chi kobadau ¿sama kod̶aima?” 12Maud̶e ichiba de ʉtʉbena pieza mechiu biꞌia wau kub̶uu unubiai. Aria chi kod̶ai joma wáusturu dachi kod̶ai baita.
13Wãaduud̶e Jesusba ãchimaa jarad̶a kĩra unusid̶au. Ara makʉd̶e Pascua ewarid̶e chi kobadau wausid̶au. 14Kod̶ayua Jesús maud̶e ichiba bʉid̶arã mesad̶e akʉ paneesid̶au. 15Maud̶e ãchimaa jarasii:
—Mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uai naed̶e mʉʉba machi ome nau Pascua ewarid̶e chi kobadau chiko ãrea koi kʉ̃ria b̶uasii. 16Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau kod̶a waya koobai ab̶a Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eeruud̶aa. Mau ewarid̶e nau kobadau jara b̶uu joma maka b̶uai.
17Maabae basu ichi juad̶e adauped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai jaraped̶a naka jarasii:
—Nau dósturu. 18Mʉʉba jaraaruu: uva b̶aa waya doobai ab̶a Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶eeruud̶aa.
19Maabae pan ichi juad̶e adauped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai jarasii. Maabae chi pan b̶ʉaped̶a ãchimaa deaped̶a naka jarasii:
—Nau mʉ kakuabʉ; machi kakua dearuu. Kósturu. Mʉ kĩrabad̶ai baita ara nau kĩra wau panásturu.
20Koped̶aad̶akare, ara mau kĩra basu ichi juad̶e adauped̶a jarasii:
—Nau basud̶e b̶uu mʉ oa machi baita chei. Mʉ oad̶eeba Dachi Akõreba machi ome bed̶ea chiwid̶i dearuu.22:20 Éxodo 24:5-8; Jeremías 31:31-34.21Maamina chi mʉ jidaubii b̶uu nama mʉ ome komaa b̶uu.22:21 Salmos 41:9.22Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a biꞌiwãe b̶uu Dachi Akõreba jarad̶a kĩra, maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi b̶uu!
23Maud̶eeba ichi baara nibabadaurã biawãra ãchi chiya id̶i bara b̶eesii kaiba Jesús maka waui.
¿Kai chi mechiu nima?
Mateo 20:25-28; Marcos 10:42-45
24Maka panuud̶e ara ãchi chiya id̶i bara b̶eesii kai chi aude mechiu nii kuitaad̶ayua. 25-26Maud̶eeba Jesusba ãchimaa jarasii: «Ab̶au bid̶a ichi chi mechiu nii kʉ̃risiabai b̶uu. Nau druad̶ebena reyrãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua b̶uabadau maud̶e ãchi puuru ãrea aid̶abadau abadau. Maamina machi maka panad̶aabai panuu. Chi chõra nii chi kũudrãa nii kĩra b̶uai b̶uu. Chi jaradea ua b̶uabarii chi ichi baita bari trajabarii kĩra b̶uai b̶uu. 27Ẽbẽrarãmaarã, ¿kai chi mechiu nima: chi mesad̶e koi baita akʉ b̶eebarii maebʉrã chi chiko dead̶akabarii? ¿Chi mesad̶e akʉ b̶eebarii chi mechiu niiwãeka? Maamina mʉ chi mechiu nimina nama machi tãed̶e chi chibari baita bari trajabarii kĩra nii.
28»Mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uasiid̶e machi mʉ ome joma dauchia jãadua panasid̶au. 29Maud̶eeba mʉ Chachaba mʉ chi mechiu b̶ud̶a kĩra, mʉʉba machi chi jaradea ua b̶uabadaurã b̶uuruu. 30Mʉ puurud̶e machi mʉ ome kod̶ai. Machi rey ãkaud̶e akʉ paneed̶ai Israeld̶ebena neeped̶aad̶a 12 puuru nebʉra ichiad̶ai baita».
Jesusba jarad̶a Pedroba ichi unukau ai ad̶a
Mateo 26:31-35; Marcos 14:27-31; Juan 13:36-38
31Mau awara Dachi Mechiuba jarasii: «Simón, Simón, Satanasba Dachi Akõremaa id̶isii machi biꞌiwãe b̶uabiai baita mʉʉd̶e ijãa panuu ida b̶ud̶amera.22:31 Machi biꞌiwãe b̶uabiai baita. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: machi uribiai baita trigo taa kĩra.32Maamina mʉʉba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isii bichiba ijãa b̶uu ida b̶urãamera. Maad̶akare bichiba kachirua waui b̶uu ida b̶uped̶a, bichi ãbarã aid̶ase biꞌia ijãad̶amera».
33Maud̶eeba Pedroba Jesusmaa naka panausii:
—Mʉ Mechiu, mʉ bichi ome bari jʉ̃a b̶uad̶a wãi kʉ̃risia b̶uuwãe; maumaarã bichi ome biui kʉ̃risia b̶uu.
34Jesusba ichimaa jarasii:
—Mʉʉba jaraaruu, Pedro, biawãra nau ẽsabud̶e eterr birui naed̶e bichiba b̶es õbea mʉ unukau ai.
Ewari chaarea neei
35Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:
—Mʉʉba machi chi nejarraswãe, ũabisaswãe maud̶e jʉ̃rʉd̶e jʉ̃badauswãe bʉikasiid̶e ¿ne kaebea june kʉ̃ria panaska?22:35 Lucas 10:1-20.
Ãchiba panausid̶au:
—June ab̶a kʉ̃riad̶aabasii.
36Maud̶eeba ichiba jarasii:
—Maamina jãabae mʉʉba jaraaruu: chi nejarra uru b̶uubʉrã adoese. Ũabisa bara b̶uubʉrã mau sid̶a adoese. Espadaswãe b̶uuba anab̶ari jʉ̃barii nedobʉiped̶a ab̶a nedose. 37Mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre baita berreabariiba mʉ ʉ̃rʉbena b̶ʉd̶a biawãra makai b̶uu. Naka b̶ʉsii: “Ara mau ẽbẽra kachirua kĩra kʉ̃risia panasid̶au”.22:37 Isaías 53:12. Mʉ ʉ̃rʉbena b̶ʉped̶aad̶a biawãra joma makai.
38Maud̶eeba ãchiba jarasid̶au:
—Dai Mechiu, nama espada ome uru panuu.
Jesusba jarasii:
—Ara b̶uu. Waa berrearã́sturu.
Jesusba Olivo ead̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶a
Mateo 26:36-46; Marcos 14:32-42
39Maabae Jesús waya Olivo ead̶aa wãsii ichiba waubarii kĩra. Ichi baara nibabadaurã sid̶a wãsid̶au. 40Araa neesid̶aud̶e Jesusba ãchimaa jarasii:
—Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu machiba kachirua waud̶ai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aid̶amera.
41Maabae Jesús ãchid̶ebena b̶aꞌãra waa wãsii.22:41 Ãchid̶ebena b̶aꞌãra waa wãsii. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ãchi baarabena mo b̶atad̶a b̶aebarii ab̶a wãsii. Õdarrd̶e kob̶eeped̶a Dachi Akõremaa naka ʉtaa id̶isii: 42«Chacha, bichimaarã biꞌia b̶uubʉrã, nau biꞌiwãe b̶uai b̶uud̶ebena mʉ karibase.22:42 Nau biꞌiwãe b̶uai b̶uud̶ebena mʉ karibase. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: mʉʉd̶ebena nau basu ãyaa adause. Maamina mʉʉba kʉ̃ria b̶uu kĩra waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria b̶uu kĩra wause».
43[Maka b̶uud̶e ángel ab̶a ichimaa neesii meserãa deayua. 44Jesús ãrea kĩra nomaa b̶uud̶eeba Dachi Akõremaa waya ʉtaa id̶isii. Maud̶e ichi jʉa oa kĩra iorod̶e b̶aesii.]22:43-44 Griego bed̶ead̶e karta ãread̶e mau versículo ome wãꞌãe.
45Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iped̶a waya wãsii. Maud̶e ichi baara nibabadaurã kĩra nomaaba kãi duanuu unusii. 46Maud̶eeba ãchimaa jarasii:
—¿Sakãe machi kãi duanuma? Jiradud̶aped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ísturu machiba kachirua waud̶ai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aid̶amera.
Jesús jidauped̶aad̶a
Mateo 26:47-56; Marcos 14:43-50; Juan 18:2-11
47Jesús wabid̶a berreamaa b̶uud̶e ẽbẽrarã ãrea imisid̶au. Judas maarã naa nibasii. Mau chi 12d̶ebena basii. Jesusmaa neesii, ĩyaai baita. 48Maabae Jesusba maumaa jarasii:
—Judas, ĩyaaruuba ¿mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a bichiba jidau dearuka?
49Jesús baara nibabadaurãba kuitaasid̶au chi Jesús jidaud̶ai. Maud̶eeba naka id̶isid̶au:
—Dai Mechiu, ¿espadaba chĩod̶aika?
50Maud̶e ab̶auba chi paare mechiu baita bari trajabarii kʉʉrʉ biarebena oatutasii. 51Maud̶eeba Jesusba jarasii:
—¡Ida b̶ústuru! ¡Ara basma!
Ara makʉd̶e chi ẽbẽra kʉʉrʉ wauped̶a anibisii. 52Maabae Jesusba paare mechiurãmaa, Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua b̶uabadaurãmaa maud̶e chi judiorã mechiu nureerãmaa naka jarasii:
—Machiba ¿sakãe espada baara, bakuru baara mʉ jãka jidaud̶e neesid̶ama? ¿Makarã mʉ ẽbẽra mia kachirua nika? 53Ewaricha mʉ Dachi Akõre de mechiu dud̶a machi tãed̶e b̶uad̶akaud̶e jidaud̶aka basii. Maamina biawãra ʉ̃raud̶aa Dachi Akõreba jʉbawãe niimaa ida kabi b̶uu. Maka machiba wau kʉ̃ria panuu wau panuu.
Pedroba Jesús unukau ad̶a
Mateo 26:57-58,69-75; Marcos 14:53-54,66-72; Juan 18:12-18,25-27
54Jesús jidaud̶aped̶a chi paare mechiu deemaa adoesid̶au. Pedro kaitawẽeba kaad̶e nibasii. 55Maud̶e waabenarãba de dud̶a tʉbʉ puad̶aped̶a jãkaa akʉ paneesid̶au. Pedro sid̶a ãchi tãed̶e akʉ b̶eesii. 56Maka b̶uud̶e chi chibari baita bari trajabarii wẽra ab̶aba Pedro tʉbʉ kã akʉ b̶uu unuped̶a apii ichia kob̶eesii. Maabae jarasii:
—Cha nii Jesús baara b̶uasii.
57Maamina Pedroba merasii:
—Bichiba jara b̶uu ẽbẽra mʉʉba unukau.
58Kãꞌãabariwãed̶e waya ab̶auba Pedro unuped̶a naka jarasii:
—Bichi jãarã baarabenabʉ.
Maud̶eeba Pedroba jarasii:
—Kõpaero, makawãema.
59Mau maad̶akare ab̶auba jarasii:
—Biawãra cha nii Jesús baara b̶uasii. Nau Galilead̶ebenabʉ.
60Maamina Pedroba panausii:
—Kõpaero, mʉʉba adua b̶uu bichiba kãare jara b̶uu.
Pedro wabid̶a berrea b̶uud̶e eterr birusii. 61Ara makʉd̶e Dachi Mechiuba Pedromaa akarrnaa ichiasii. Maabae Pedroba kĩrabasii Jesusba ichimaa jarad̶a: «Ara id̶i, eterr birui naed̶e bichiba b̶es õbea mʉ unukau ai».22:61 Lucas 22:34.62Maabae Pedro awara wãped̶a ãrea kĩra nomaa jẽasii.
Jesús kachirua wauped̶aad̶a
63Maabae Jesús jidau uru panuu ẽbẽrarãba mau atua jara kopaneesid̶au maud̶e sĩ kopaneesid̶au. 64Jesús dau jʉ̃d̶aped̶a sĩ panasid̶au. Maud̶e naka jara panasid̶au:
—¡Dachi Akõre baita berreabarii kĩra daimaa jarase kaiba bichi sĩsii!
65Mau awara june kachirua jajarabachid̶au.
Jesús chi mechiurã daad̶e b̶uad̶a
Mateo 26:59-66; Marcos 14:55-64; Juan 18:19-24
66Ewarimaa puurud̶ebena chi mechiurã ãbua duanasid̶au. Paare mechiurã maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã duanasid̶au. Maabae Jesús ãchi daad̶e eneebisid̶au. Ichimaa naka jarasid̶au:
67—Daimaa jarase: ¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶aka?
Jesusba panausii:
—Mʉʉba machimaa jarad̶a basirã ijãad̶aabai basii. 68Mau awara mʉʉba machimaa sakãe ijãad̶awẽa panuu id̶id̶a basirã panaud̶aabai basii. Maud̶e mʉ enatad̶aabai basii.22:68 Maud̶e mʉ enatad̶aabai. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.69Maamina id̶iiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a Dachi Akõreba Joma Poyaabarii jua biare akʉ b̶uai.22:69 Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.
70Maud̶eeba jomaurãba id̶isid̶au:
—Maka b̶uubʉrã ¿bichi Dachi Akõre Warrka?22:70 Salmos 2:6-7.
Jesusba panausii:
—Maerã, machiba jara panuu.
71Maud̶e ãchiba jarasid̶au:
—¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉd̶aima jãu ʉ̃rʉbena jidead̶amera? ¿Biawãra ara ichi bed̶ead̶eeba jara b̶uuwãeka ichi Dachi Akõre Warr?
23Jesús Pilato daad̶e b̶uad̶a
Mateo 27:1-2,11-14; Marcos 15:1-5; Juan 18:28-38
1Ara makʉd̶e joma chi araa ãbua duanuu judiorã mechiurã jiradud̶aped̶a Jesús Pilatomaa adoesid̶au.23:1 Romad̶ebena chi aude mechiu Tiberio abadauba Pilato Judea druad̶ebena chi karr b̶usii, año 26d̶ebena ab̶a 36d̶aa. Judiorã mechiurãba Jesús Pilatomaa adoesid̶au chi jʉ̃a panuurã bead̶akau panuud̶eeba. Ab̶a romad̶ebenarãba maka waud̶ai panasid̶au.2Maabae Jesús Pilato daad̶e naka jidea kopaneesid̶au:
—Daiba ũrisid̶au nau mukĩraba dai puuru kĩrubikabi b̶uu. Mau Jesusmaarã, Romad̶ebena chi aude mechiu nii baita pebadau chi nejarra paad̶aabai b̶uu. Mau awara jara b̶uu ichi Dachi Akõreba chi Karibabarii deai jarad̶a. Mauba ichi jomaurã rey a b̶uu.
3Maud̶eeba Pilatoba Jesusmaa id̶isii:
—¿Bichi biawãra judiorã reyka?
Jesusba panausii:
—Maerã, ara bichiba jarasii.
4Maabae Pilatoba paare mechiurãmaa maud̶e ẽbẽrarã aria duanuumaa jarasii:
—Mʉʉba unuwẽe nau ẽbẽra nebʉra bara b̶uu.
5Maamina waya jara kopaneesid̶au:
—Jãuba jaradea b̶uuba dai judiorã kĩrubikabi b̶uu. Nau Galilea druad̶e maka wausii maud̶e nau puurud̶e bid̶a maka wau b̶uu.
Jesús Herodesmaa adoeped̶aad̶a
6Mau ũrisiid̶e Pilatoba ãchimaa id̶isii Jesús Galilead̶ebena kuitaai baita. 7Arabena b̶uu kuitaasiid̶e Jesús Herodesmaa bʉisii ichi juad̶e b̶umera.23:7 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachid̶au. Herodes Galilead̶e chi jaradea ua b̶uabarii basii maamina mau ewarid̶e Jerusalén puurud̶e b̶uasii.
8Jesús trʉ̃ poa b̶uud̶eeba ãrea ba b̶uasii Herodesba ichi unu kʉ̃ria b̶uu. Maud̶eeba Jesús unusiid̶e ãrea kĩrajʉʉsii. Ichiba unu kʉ̃ria b̶uasii Jesusba wauruu ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau. 9Herodesba Jesusmaa ãrea id̶isii, maamina Jesusba ab̶a bid̶a panaubasii. 10Paare mechiurã maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã aria panasid̶au. Maarãba Jesús ãrea jidea panasid̶au. 11Maka panuud̶e Herodesba maud̶e ichi kokoroarã bid̶a Jesús kachirua jara duanasid̶au. Paru ʉ̃rʉ jʉ̃barii mipitaa Jesusmaa jʉ̃bid̶aped̶a ichi atua jara duanasid̶au. Mau maad̶akare Herodesba ichi Pilatomaa waya bʉisii. 12Mau ewari tõpe Pilato Herodes ome chi kĩramaa bad̶a chi kõpaero wausii.
Jesús bead̶ai bed̶ea deaped̶aad̶a
Mateo 27:15-26; Marcos 15:6-15; Juan 18:39—19:16
13Maabae Pilatoba puuru karrarã, paare mechiurã maud̶e puurud̶ebenarã araa ãbua iukuasii. 14Ãchimaa naka jarasii:
—Machiba mʉʉmaa nau ẽbẽra eneesid̶au jarad̶ai baita jãuba puuru kĩrubikabi b̶uu; maamina machi daad̶e ãrea id̶ismina machiba jideaped̶aad̶a ʉ̃rʉbena, chi nebʉra unuwẽe. 15Herodes bid̶a ichi nebʉra waud̶awãe b̶uu unusiid̶eeba mʉʉmaa waya bʉisii. Maud̶eeba biawãra kuitaad̶ai mau bead̶aabai panuu. 16Pebiped̶a maabae ida bʉi.
17Añocha mau ewarid̶e Pilatoba chi jʉ̃a uru panuud̶ebena ab̶a enatabachii.23:17 Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau versículo wãꞌãe.18Maamina ẽbẽrarã joma arab̶aud̶e naka b̶iukasid̶au:
—¡Jãu beabise! ¡Barrabás enatase!
19Mau Barrabás jʉ̃a uru panasii puuru kĩrubikabid̶a kakua maud̶e mia bead̶a kakua. 20Pilatoba Jesús enatai kʉ̃ria b̶uud̶eeba puurud̶ebenarãmaa waya berreasii. 21Maamina waya jĩwa b̶ia jarasid̶au:
—¡Cruzd̶e jirab̶u beabise, cruzd̶e jirab̶u beabise!
22Maud̶e Pilatoba waya ãchimaa jarasii:
—¿Maamina nau ẽbẽraba kãare kachirua wausma? Nauba kachirua wauwẽa b̶uu bead̶ai baita. Maud̶eeba pebiped̶a maabae enatai.
23Maamina ãchi wabid̶a jĩwa b̶ia duanasid̶au Jesús cruzd̶e jirab̶u beabimera. Mau awara paare mechiurãba ara mau kĩra jĩwa jara duaneesid̶au ab̶a Pilatoba ãchiba kʉ̃ria panad̶a wauruud̶aa.23:23 Paare mechiurãba. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.24Maud̶eeba Pilatoba ãchiba jara panuu kĩra wausii. 25Barrabasba puurud̶ebenarã kĩrubikabid̶amina maud̶e mia bead̶amina Pilatoba mau chi jʉ̃abadau ded̶ebena enatasii ẽbẽrarãba id̶isid̶aud̶eeba. Maabae ãchiba kʉ̃ria panuu kĩra Jesús makabiasii.
Jesús cruzd̶e jirab̶uped̶aad̶a
Mateo 27:32-44; Marcos 15:21-32; Juan 19:17-27
26Jesús cruzd̶e jirab̶ud̶ai baita adoesid̶aud̶e Cirened̶ebena Simón abadau waya puurud̶aa neeruu basii. Jesusba cruz adoeruu inibad̶a mau Simonmaa ichi kaad̶e adoebisid̶au.
27Mau kaad̶e ẽbẽrarã ãrea wãaduu basii. Maud̶e waabenarã wẽrarã Jesús kakua jẽa panasid̶au.23:27 Jẽa panasid̶au. Maud̶e mau ewarid̶e ẽbẽrarãba ãchi pechu kĩra nomaaba taapebachid̶au.28Jesusba ãchimaa ichiaped̶a jarasii:
—Jerusalend̶ebena wẽrarã, mʉ kakua jẽarã́sturu; maumaarã ara machi kakua maud̶e machi warrarã kakua jẽásturu. 29Ewari ab̶aud̶e ẽbẽrarãba jarad̶ai: “Chi wẽrarã warr dead̶akau biꞌia duanuu, maud̶e chi ju dawad̶akau”. 30Maud̶e eamaa naka jarad̶ai: “Dai ʉ̃rʉ b̶aese”. Waabena eamaa jarad̶ai: “Dai ʉ̃rʉ anase”.23:30 Oseas 10:8.31Ẽbẽrarãba mʉ, bakuru õto kĩra nii beaduubʉrã,23:31 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a b̶esed̶e «bakuru tukud̶a» abachid̶au. Isaías 4:2-6; 11:1-5; Jeremías 23:5-6; 33:14-18; Zacarías 3:8-10; 6:9-13. chi bakuru põasãa kĩra duanuu ome ¿sãad̶aima?23:31 Ezequiel 15:1-8.
32Jesús baara cruzd̶e bead̶ai baita ẽbẽra kachiruarã ome adoesid̶au. 33Drua «Dachi Boro B̶ʉʉrʉ» abadaumaa neesid̶aud̶e Jesús cruzd̶e jirab̶usid̶au. Chi ẽbẽra kachiruarã sid̶a cruzd̶e jirab̶usid̶au, ab̶a Jesús jua biare, ab̶a jua sordoare. 34[Maud̶e Jesusba jarasii: «Chacha, jãarãba wau panuu kʉde b̶eerã́se. Jãarãba adua panuu kãare wau panuu».]23:34 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.
Mau awara chi kokoroarã Jesús paru saka dead̶akad̶ai kuitaad̶ai baita jemenesid̶au.23:34 Salmos 22:18.
35Joma mau ẽbẽrarãba ichia duanasid̶au. Maud̶e chi karrarãba ichi atua jara duanasid̶au:
—Waabenarã karibasii. Nau chi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶abʉrã maud̶e Ichiba Bʉid̶abʉrã, ¿sakãe ara ichi du ab̶a poyaa karibawẽma?
36-37Mau awara kokoroarã aria panuuba Jesús atua jara kopaneesid̶au. Ãchiba Jesusmaa uva b̶aa orekea dead̶e wãd̶aped̶a jarasid̶au:
—Bichi biawãra judiorã reybʉrã, ara bichi du ab̶a karibase.
38Jesús boro ʉ̃rʉ cruzd̶e bed̶ea naka b̶ʉ nub̶usid̶au kuitaabiad̶ai baita ichi kãare kakua beaduu: «Nau judiorã Reybʉ».23:38 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea naka b̶ʉ kub̶uu: Griego bed̶ead̶e, latín bed̶ead̶e maud̶e hebreod̶e.
39Maud̶e ẽbẽra ab̶a kachirua waud̶a kakua cruzd̶e jirab̶uped̶aad̶aba Jesús naka kachirua jarabachii:
—Bichi biawãra Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶abʉrã, ara bichi du ab̶a karibaped̶a dai sid̶a karibase.
40Maamina chi ab̶auba ichi naka iadaasii:
—¿Bichi sid̶a arab̶aud̶e kastikamaa panuukaud̶e Dachi Akõre wapeawẽka? 41Dachi ome naka biud̶ai panuu, kachirua wausid̶aud̶eeba. Maamina nau ẽbẽraba ¿kãare kachirua wausma?
42Maabae ichiba Jesusmaa naka jarasii:
—Bichid̶irã bichi juad̶e ua b̶eeruud̶e mʉ kĩrabase.
43Maud̶eeba Jesusba ichimaa jarasii:
—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Id̶i bichi mʉ ome bajãad̶e b̶uai.23:43 Bajãa. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: paraíso. Aria jipa nuree biuped̶aad̶arã biꞌia duanuu.
Jesús cruzd̶e biud̶a
Mateo 27:45-56; Marcos 15:33-41; Juan 19:28-30
44-45Ʉmada jipad̶ebena ʉmada b̶aare baaruud̶aa joma pãriu nub̶eesii. Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a paru eab̶ari jirab̶u ẽsa kõawãsii.23:44-45 Éxodo 26:31-33.46Ara makʉd̶e Jesusba jĩwa jarasii:
—Chacha, mʉ jauri bichi juad̶e b̶uuruu.23:46 Salmos 31:5.
Maka jaraped̶a biusii.
47Mau unusiid̶e kokoroarã jaradea ua b̶uabarii aria b̶uuba Dachi Akõremaa naka biꞌia jarasii:
—Biawãra nau mukĩra jipa nibasii.
48Jesús cruzd̶e beaduu ichiad̶e wãped̶aad̶aba joma makad̶a unusid̶aud̶e kĩra nomaaba ãchi pechu taape wãsid̶au. 49Maka panuud̶e joma Jesús unubadaurãba maud̶e wẽrarã Galilead̶ebena ichi baara nibaped̶aad̶arãba kaitawẽeba ichia panasid̶au.
Jesús jau b̶uped̶aad̶a
Mateo 27:57-61; Marcos 15:42-47; Juan 19:38-42
50-51Ẽbẽra José abadau b̶uasii. Mau Arimatea puuru, Judea druad̶ebena basii. Ẽbẽra bia nibasii maud̶e jipa nibasii. Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai esed̶au b̶uasii. Mau judiorã chi jaradea ua b̶uabadaurãd̶ebena basii maamina mau baita, ãchiba bed̶ea deaped̶aad̶a maud̶e chi wauped̶aad̶a biꞌiwãe b̶uasii. Maarãba wauped̶aad̶a kachirua b̶uu unusii. 52Mau José Pilatomaa wãped̶a Jesús kakua id̶isii jau b̶ui baita. 53Maabae Jesús ed̶aa jiraped̶a ẽeboroba bʉraped̶a mo chob̶ea korod̶ad̶e ed̶a nub̶usii. Mau chob̶ea korod̶ad̶e chi biud̶a ab̶a bid̶a wabid̶a jau b̶ud̶akau basii.
54Bari panabadau ewari bai uru b̶uasiid̶eeba judiorãba mau ewari naed̶e joma wau uru panad̶ai panasid̶au.
55Waabenarã wẽrarã Jesús baara Galilead̶ebena neeped̶aad̶a José baara wãsid̶au. Neesid̶aud̶e mo chob̶ea korod̶a unusid̶au. Maud̶e Jesús kakua ed̶a nub̶uuduu unusid̶au. 56Mamabena waya wãd̶aped̶a ãchiba chi biud̶a kakua purubadau kera wausid̶au. Norema b̶ari panasid̶au Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra.23:56 Éxodo 20:10.
24Jesús chokae jiradud̶a
Mateo 28:1-10; Marcos 16:1-8; Juan 20:1-10
1Misa ewarid̶e daped̶eed̶e wẽrarã Jesús jau b̶uped̶aad̶amaa wãsid̶au. Maarãba chi kakua purubadau kera wauped̶aad̶a adoesid̶au. [Ãchi baara waabenarã wẽrarã sid̶a wãsid̶au.]24:1 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶uu wãꞌãe.2Maamina mo mechiu chi chob̶ea jʉ̃a kub̶uad̶a ãyaa bʉraa kub̶uu unusid̶au. 3Chi chob̶ead̶e ed̶a wãaduud̶e chi Mechiu Jesús kakua unud̶aabasii. 4Maud̶eeba ãchiba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii. Maka b̶uud̶e ãchi kaita ẽbẽra ome b̶ari topanuu unusid̶au. Paru ted̶echoa jʉ̃ panasid̶au. 5Maabae wẽrarã ãrea perad̶aped̶a daub̶ʉʉrʉ ioromaa tʉsid̶au. Maud̶e chi ẽbẽrarãba ãchimaa jarasid̶au:
—¿Sakãe machiba chokae nii biud̶arã tãed̶e jʉrʉ panuma? 6Mau nama b̶uuwãe chokae jiradusiid̶eeba.24:6 Mau nama b̶uuwãe chokae jiradusiid̶eeba. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Mau wabid̶a Galilead̶e machi baara b̶uasiid̶e, ichiba machimaa jara b̶uad̶a kĩrabásturu. 7Ichiba naka jarasii: “Mʉ, chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a ẽbẽrarã kachiruarãmaa jidau dead̶ai panasii. Mʉ cruzd̶e bead̶ai, maamina ewari õbead̶e chokae jiradui”.24:7 Lucas 9:22; 18:31-33.
8Maabae wẽrarãba kĩrabasid̶au Jesusba maka jarad̶a. 9Ara makʉd̶e waya wãd̶aped̶a Jesusba bʉid̶arã 11 panuumaa maud̶e joma waabenarãmaa ãchiba unuped̶aad̶a nebʉrʉsid̶au. 10María Magdalenaba, Juanaba, Santiago nawe Mariaba maud̶e waabena wẽrarã ãchi baara panuuba Jesusba bʉid̶arãmaa maka nebʉrʉsid̶au. 11Maamina maarãba chi wẽrarãba barikia berrea panuu kʉ̃risia panuud̶eeba, ijãad̶aabasii. 12Maamina Pedro mau Jesús jau b̶uped̶aad̶amaa pira wãsii. Chi chob̶ead̶e ed̶a ichiasiid̶e paru chi kakua bʉra b̶uad̶áturu unusii. Maud̶eeba deed̶aa chi makad̶a ʉ̃rʉbena kʉ̃risia baraa wãsii.
Emaús puurud̶aa wãbadau od̶e nibaped̶aad̶a
13Ara mau ewarid̶e ome Jesusd̶e ijãabadaurã Emaús puuru kaebeud̶aa wãaduu basii. Mau puuru Jerusalend̶eeba kaitawẽwãe b̶uu.24:13 Kaitawẽwãe b̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 60 estadia. Mau 11 kilómetro kĩra b̶uu.14Ãchiba Jesús joma makad̶a ʉ̃rʉbena berrea nibasid̶au. 15Maka berrea nid̶aud̶e Jesús ara kaita neeped̶a ãchi baara nibasii. 16Maamina Jesús maka nii ãchimaa ida kauwa unubiibasii. 17Maabae Jesusba ãchimaa id̶isii:
—¿Machiba kãare ʉ̃rʉbena berrea panuma?
Mau ũrisid̶aud̶e kĩra nomaa b̶ari topaneesid̶au.24:17 Mau ũrisid̶aud̶e kĩra nomaa b̶ari topaneesid̶au. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: ¿Sakãe kĩra nomaa panuma?18Ab̶a Cleofás abadauba panausii:
—Chi ẽbẽrarã ãrea Jerusalend̶e imiped̶aad̶ad̶ebena ¿ab̶a bichiaburu adua b̶uka nau ʉ̃raud̶e makad̶a?
19Jesusba ãchimaa id̶isii:
—¿Kãare ʉ̃rʉbena jara panuma?
Ãchiba panausid̶au:
—Jesús Nazaret ʉ̃rʉbena jara panuu. Ichiba wausiid̶eeba maud̶e jarasiid̶eeba kuitaabisii ichi Dachi Akõre baita berreabarii. Dachi Akõreba maud̶e puurud̶ebenarãba ichi biꞌia unusid̶au. 20Maamina puuru karrarãba maud̶e paare mechiurãba ichi Romad̶ebena jaradea ua b̶uabadaurã juad̶e jidau deasid̶au, maarãba bead̶amera. Maabae cruzd̶e jirab̶u beabisid̶au. 21Daiba kʉ̃risiasid̶au ichiaburu dachi Israel puuru Romabid̶arã juad̶ebena karibai. Maamina ichi beaped̶aad̶a id̶i ewari õbea basii.
22Maamina chi nuree wẽrarã daid̶ebenaba jaraped̶aad̶a kakua dai pera duanuu kĩra duaneebisid̶au. Ãchi id̶i daped̶e chi jau b̶uped̶aad̶amaa wãsid̶au. 23Chi biud̶a unud̶aabasiid̶eeba daimaa jarad̶e neesid̶au ãchiba angelerã unusid̶au. Maarãba ãchimaa jarasid̶abid̶a Jesús chokae jiradusii. 24Maud̶eeba chi nuree daid̶ebenaba ichiad̶e wãsid̶au. Chi jau b̶uped̶aad̶amaa ara wẽrarãba jaraped̶aad̶a kĩra unusid̶au. Maamina ichi unud̶aabasii.
25Maud̶eeba Jesusba ãchimaa jarasii: ¡Joma Dachi Akõre baita berreabadaurãba jaraped̶aad̶a machiba ijãad̶ai ida b̶u panuu! ¡Machi kʉ̃risiaswãe panuu! 26¿Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a chi Mechiu b̶eei naed̶e biꞌiwãe b̶uai baska?24:26 Isaías 53:7-12.
27Maabae Dachi Akõre kartad̶e ichi ʉ̃rʉbena b̶ʉped̶aad̶a joma kuitaa jarasii. Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a joma kuitaa jarasii.
28Maka nid̶aud̶e ãchi wãaduu puurud̶e neesid̶au. Maud̶e Jesús wãyaa wãaruu basii. 29Maamina ãchi baara b̶eemera ãrea chi chuburia id̶isid̶au:
—Kiumaa b̶uud̶eeba wãrã́se. Dai baara b̶eese.
Maud̶eeba ãchi baara b̶eesii. 30Kooduud̶e Jesusba pan adauped̶a Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai jarasii. Chi pan b̶ʉakuaped̶a ãchimaa deasii. 31Maud̶éburu Dachi Akõreba ãchimaa ida kuitaabiasii Jesús b̶uu. Maamina Jesús ara makʉd̶e wãꞌãesii.24:31 Ãchimaa ida kuitaabiasii. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ãchi dau bũasid̶au.32Maud̶e ãchi du ab̶a naka jarasid̶au:
—Ichiba Dachi Akõre bed̶ea jara nibasiid̶e ¿dachi ãrea kĩrajʉʉ panad̶aabaska?24:32 Dachi ãrea kĩrajʉʉ panad̶aabaska. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ¿Dachi sõ wãsia kopaneesid̶aka?
33Ara makʉd̶e ãchi waya Jerusalend̶aa wãsid̶au. Aria Jesusba jʉrʉ adaud̶arã 11 duanuu maud̶e waabenarã araa ãbua duanuu baara unusid̶au. 34Maarãba naka jara panasid̶au:
—¡Dachi Mechiu Jesús biawãra chokae jiradusii! Simonmaa ichi unubisii.
35Ara makʉd̶e ãchiba nebʉrʉsid̶au od̶e makaped̶aad̶a. Ãchiba jarasid̶au:
—Ichiba pan b̶ʉasiid̶e, daiba Jesús b̶uu kuitaasid̶au.
Jesusba jʉrʉ adaud̶arãmaa ichi unubiad̶a
Mateo 28:16-20; Marcos 16:14-18; Juan 20:19-23
36Wabid̶a chi makad̶a ʉ̃rʉbena berreamaa panuud̶e Jesús ãchi ẽsa neesii. Maabae ãchimaa jarasii:
—¡Jirukaraayuwãe panásturu!
37Mau unusid̶aud̶e ãrea perasid̶au, jauríturu maka nii kʉ̃risiasid̶aud̶eeba. 38Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:
—¿Sakãe machi pera panuma? ¿Sakãe mʉ chokae jiradud̶a ijãad̶awẽa panuma? 39Mʉ jua maud̶e mʉ jʉ̃rʉ ichiásturu. Mʉʉbʉ. Mʉ wáusturu. Jauri kiuruswãe nii; maud̶e ichiásturu: mʉ kiuru bara nii.
40Maka jaraped̶a ichi jua maud̶e jʉ̃rʉ unubiasii.24:40 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe.41Maamina kĩrajʉʉba ãchiba wabid̶a poyaa ijãad̶aabasii. Ãchi pera duanuu kĩra duaneesii. Maud̶eeba Jesusba ãchimaa id̶isii:
—¿Machiba chiko kod̶ai baita uru panuka?
42Maud̶eeba ãchiba Jesusmaa b̶eda baad̶a deasid̶au. Maud̶e nidurr kũab̶ari b̶aa sid̶a deasid̶au.24:42 Nidurr kũab̶ari b̶aa sid̶a deasid̶au. Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau wãꞌãe.43Maabae ãchi daad̶e kosii.
44Mau maad̶akare ãchimaa jarasii:
—Mʉ wabid̶a machi baara b̶uasiid̶e jara b̶uabachii mʉ ʉ̃rʉbena naa b̶ʉped̶aad̶a joma makai b̶uu. Mau Moisesba b̶ʉsii, Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉsid̶au, maud̶e Salmos kartad̶e bid̶a b̶ʉ kub̶uu.
45Maabae Jesusba ãchimaa kʉ̃risia deasii Dachi Akõre bed̶ea kuitaad̶amera.24:45 Ãchimaa kʉ̃risia deasii. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ãchi kʉ̃risia ewasii.46Naka jarasii:
—Dachi Akõre kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a biꞌiwãe b̶uai b̶uu. Biuped̶a ewari õbead̶e chokae jiradui. 47Maabae ichi trʉ̃d̶eeba ichi ijãabadaurãba ẽbẽrarãmaa jarad̶ai ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera. Maka Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai. Mau naa Jerusalén puurud̶e jarad̶aped̶a joma puuru b̶eecha jarad̶e wãd̶ai. 48Ara machi dauba mʉ makad̶a joma unusid̶au. 49Biawãra mʉʉba machimaa mʉ Chachaba ichi Jauri deai jarad̶a bʉi. Maud̶eeba machi nama Jerusalend̶e panásturu ab̶a ichi bajãad̶ebena poyaabarii adauduud̶aa.
Jesús bajãad̶aa wãd̶a
50Mau maad̶akare Jesusba ãchi Jerusalén puurud̶ebena Betania puuru kaita uad̶osii. Maabae ichi jua ʉtaa jiraped̶a ãchimaa biꞌia jarasii Dachi Akõreba aid̶amera. 51Maka biꞌia berrea b̶uud̶e Dachi Akõreba ichi bajãad̶aa adoesii.24:51 Hechos 1:9-11.52Ãchiba Jesús ãrea kʉ̃riad̶aped̶a ãrea kĩrajʉʉ waya Jerusalend̶aa wãsid̶au. 53Makaed̶ebena ãchi ewaricha Dachi Akõre de mechiu ãbudare wãbachid̶au Dachi Akõremaa biꞌia berread̶ai baita.24:53 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mawãare b̶ʉ kub̶uu: amén.