Hechos

Jesusba bʉid̶arãba wauped̶aad̶a

Nau karta Lucasba b̶ʉsii. Colosenses 4:14d̶e maud̶e Filemón 24d̶e b̶ʉ kub̶uu mau Lucas Pablo baara nibasii. Ichiáse Hechos 16:10-17; 20:5—21:18 maud̶e 27:1—28:16. Chi nureerãmaarã, Jesucristo adaud̶a 60 año wãyaad̶akare, Lucasba nau karta b̶ʉsii.

Chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena ẽbẽra Teófilo baita b̶ʉ b̶uad̶a kĩra, Lucasba nau karta sid̶a Teófilo baita b̶ʉsii chi Jesusba bʉid̶arãba wauped̶aad̶a ʉ̃rʉbena kuitaamera. Chi kʉ̃risia mechiu 1:8d̶e naubʉ: «Dachi Akõre Jauri machi baara b̶uad̶e neeruud̶e machiba ichi poyaabarii adaud̶ai. Mauba machiba Jerusalend̶e, joma Judea druad̶e, Samaria druad̶e maud̶e drua kaitawẽ nureed̶e mʉ ʉ̃rʉbena berread̶ai».

Chi nabena capitulod̶e b̶ʉ kub̶uu Jesusba Dachi Akõre Jauri deai jarad̶a, Jesús bajãad̶aa wãd̶a maud̶e Matías chi waabenarã Jesusba bʉid̶arã baara b̶u b̶uad̶a ʉ̃rʉbena.

Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba bʉid̶arãba Jerusalend̶e chi bed̶ea bia ichi ʉ̃rʉbena jaraped̶aad̶a (2:1—8:3). Ed̶a b̶ʉ kub̶uu Dachi Akõre Jauri ãchimaa need̶a, Pedroba Dachi Akõre de mechiu kaita jaradead̶a, Jesusd̶erã saka ãbua panad̶a maud̶e judiorãba Esteban beaped̶aad̶a ʉ̃rʉbena.

Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba bʉid̶arãba Judea druad̶e maud̶e Samaria druad̶e chi bed̶ea bia ichi ʉ̃rʉbena jaraped̶aad̶a (8:4—9:43). Ed̶a b̶ʉ kub̶uu Dachi Akõre Jauri Samariad̶ebena ãbarãmaa need̶a, Felipeba chi Etiopiad̶ebenamaa jaradead̶a maud̶e Sauloba Jesucristod̶e ijãad̶a ʉ̃rʉbena.

Mawãare b̶ʉ kub̶uu Jesusba bʉid̶arãba chi bed̶ea bia ichi ʉ̃rʉbena judiowãerãmaa jaraped̶aad̶a. Ed̶a b̶ʉ kub̶uu Dachi Akõre Jauri judiowãerãmaa need̶a (10:1—11:18), Pedro chi Herodesba jʉ̃abid̶ad̶ebena ena bʉiped̶aad̶a (11:19—12:25), Pablo chi Jesús bed̶ea jarad̶e wãd̶a (13:1—14:28), ãbarã chi mechiurã Jerusalend̶e araa ãbua imiped̶aad̶a (15:1-35), Pablo chi Jesús bed̶ea maucha jarad̶e wãd̶a (15:36—18:22), chi mawãare wãd̶a (18:23—20:38) maud̶e Pablo Romad̶aa jʉ̃a b̶ud̶e adoeped̶aad̶a ʉ̃rʉbena (21:1—28:31).

1

Jesusba Dachi Akõre Jauri deai jarad̶a

1Teófilo, mʉʉba chi nabena kartad̶e b̶ʉsii Jesusba wau b̶uad̶a ʉ̃rʉbena maud̶e ichiba jaradea b̶uad̶a ʉ̃rʉbena, 2ab̶a Dachi Akõreba bajãad̶aa adoeruud̶aa. Bajãad̶aa wãi naed̶e Dachi Akõre Jaurid̶eeba Jesusba chi ichiba bʉid̶arãmaa jaradeasii kãare waud̶ai panuu. Maarã ichiba jʉrʉ adaud̶a basii.

3Jesús biusiid̶e ãchimaa ara ichi b̶es ãrea unubiasii kuitaad̶amera ichi biawãra chokae jiradusii. Maud̶e ãchimaa jaradeabachii ichid̶eeba, Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena. Cuarenta ewari maka wausii. 4Ewari ab̶ad̶e Jesús ãchi baara komaa b̶uasiid̶e naka jarasii:

—Jerusalén puurud̶ebena ãyaa wãrã́sturu. Nama esed̶áusturu ab̶a Dachi Akõreba ichi Jauri deai jarad̶a dearuud̶aa.1:4 Lucas 24:49; Juan 14:26-27; Isaías 32:14-15; Joel 2:28-32. Mau ʉ̃rʉbena mʉʉba machimaa naed̶e jarasii. 5Biawãra Juanba baniaba ẽbẽrarã boro easii, maamina kãꞌãabariwãed̶e Dachi Akõreba ichi Jauri machimaa deai.1:5 Ichi Jauri machimaa deai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba machi ichi Jauriba boro eai.

6Maabae chi Jesús baara ãbua panad̶aba ichimaa id̶isid̶au:

—Dai Mechiu, ¿anakʉd̶e bichiba dachi Israel puuru chi aude mechiu b̶uabiika, chi naa b̶uad̶a kĩra?

7Jesusba panausii:

—Makai ewari machiba kuitaad̶aabai panuu. Ab̶aburu mʉ Chacháburu kuitaa b̶uu mau ewari b̶usiid̶eeba. 8Maamina Dachi Akõre Jauri machi baara b̶uad̶e neeruud̶e machiba ichi poyaabarii adaud̶ai. Mauba machiba Jerusalend̶e, joma Judea druad̶e, Samaria druad̶e maud̶e drua kaitawẽ nureed̶e mʉ ʉ̃rʉbena berread̶ai.

9Jesusba maka jarasiid̶e Dachi Akõreba ʉtaa adoesii. Ãchiba ichia panuud̶e mau jʉ̃rʉara tãed̶e wãsii maabae makaa unud̶aabasii. 10Wabid̶a Jesús ʉtaa wãd̶amaa ichia panuud̶e, ãchi kaita ẽbẽra ome neesid̶au. Maarã paru jʉ̃ panuu torroa ãrea b̶uasii. 11Mau ẽbẽraba naka jarasid̶au:

—Machi Galilead̶ebena, ¿sakãe bajãad̶aa ichia panuma? Jesús machi baara b̶uad̶a bajãad̶aa wãd̶a waya neei ichi bajãad̶aa wãd̶a kĩra.1:11 Apocalipsis 1:7.

Matías jʉrʉ adauped̶aad̶a

12Maabae Olivo ead̶ebena Jerusalend̶aa waya wãsid̶au. Mau ea Jerusalend̶ebena kilómetro ab̶a b̶uu.1:12 Kilómetro ab̶a. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Jerusalén kaita b̶uu, judiorã bari panabadau ewarid̶e nibabadau kĩra.13Jerusalend̶e need̶aped̶a de jã ʉtʉbenad̶e ãchi panabadaumaa wãsid̶au. Ãchi naarã basii: Pedro, Juan, Santiago, Andrés, Felipe, Tomás, Bartolomé, Mateo, Alfeo warr Santiago, Simón Celote maud̶e Santiago warr Judas.1:13 Santiago warr. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Santiago ãba.14Joma maarã Jesús ãbarã baara, ichi nawe María maud̶e waabena wẽrarã baara ãbua duanabachid̶au Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai baita.

15Maka panuud̶e ewari ab̶ad̶e Pedro chi ãbarã 120 ẽsa ʉkʉ nub̶eesii. Maud̶e jarasii: 16«Ãbarã, nabẽraed̶e Dachi Akõre Jauriba Judasba waui ʉ̃rʉbena Davidmaa b̶ʉbisii.1:16 Salmos 41:9. Dachi Akõre bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu kĩra biawãra makai b̶uasiid̶eeba Judasba ẽbẽrarã uad̶osii Jesús jidaud̶amera. 17Judas dachid̶ebena basii maud̶e dachiba waubadau ichia bid̶a wau b̶uabachii».

18(Judasba kachirua waud̶a bare chi nejarra paaped̶aad̶aba, drua nedosii. Maabae aria boroare b̶aesii maabae chi jĩsi chesii. 19Joma Jerusalend̶ebenarãba mau kuitaasid̶aud̶e chi drua trʉ̃ jarasid̶au Acéldama. Mau trʉ̃ ãchi bed̶ead̶e jara b̶uu «Oa Drua»).1:19 Mateo 27:3-10.20Maud̶e Pedroba jarasii: «Judas makasii Salmos kartad̶e b̶ʉ kub̶uu kĩra:

“Ichi de dedumadu b̶eei. Ab̶a bid̶a aria panad̶aabai”.1:20 Salmos 69:25.

Maud̶e jara b̶uu:

“Ichiba wau b̶uad̶a junebenaba wau b̶eei”.1:20 Salmos 109:8.

21-22»Maud̶eeba ichi kakua machid̶ebena ab̶a dai ome b̶eei b̶uu ẽbẽrarãmaa jarai baita Jesús biawãra chokae jiradusii. Mau ẽbẽra dachi ome b̶uai b̶uu Juanba Dachi Mechiu Jesús boro easiid̶eed̶ebena ab̶a Dachi Akõreba Jesús bajãad̶aa adoed̶a ewarid̶aa».

23Maud̶e mau ẽbẽra omed̶ebena ab̶a jʉrʉsid̶au, ãchid̶ebena ab̶a adoed̶ai baita. Ab̶a José basii. Ichi Barsabás maebʉrã Justo abadau. Maud̶e chi ab̶a Matías basii. 24-25Maabae jomaurãba Dachi Akõremaa naka ʉtaa id̶isid̶au:

—Dai Mechiu, Judas bichiba bʉid̶a b̶aesii. Ichiba waui b̶uu ida b̶usii ichi b̶uai b̶uumaa wãi baita. Jomaurãba sõd̶e kʉ̃risia panuu bichiba mau kuitaa b̶uu. Maud̶eeba daimaa kuitaabiáse nau ẽbẽra omed̶ebena sãu jʉrʉ adauruu bichiba bʉid̶aba waubadau waumera.

26Maabae ne jemenesid̶au kai b̶eei kuitaa. Maud̶e Matías b̶eesii. Ara makʉd̶e ichi Jesusba bʉid̶arã 11 panuu baara ãbua b̶eesii.

2

Dachi Akõre Jauri need̶a

1Mau maad̶akare Pentecostés bari panabadau ewari basii. Maud̶e joma chi Jesusd̶e ijãa nuree araa ãbua duanasid̶au.2:1 Pentecostés ewari naed̶e «chi uu nub̶uu naed̶e junaped̶aad̶a bari panabadau ewari» abachid̶au. Levítico 23:15-21.2Maka panuud̶e jĩwaaruu ũrisid̶au bajãad̶ebena mimichia pũatu uruu kĩra. Chi ded̶e jomaurãba mau jĩwa ũrisid̶au. 3Maabae ãchi ʉ̃rʉ aoko kub̶uu kẽrame kĩra uruu unusid̶au. Mau ãchi ab̶aab̶aa ʉ̃rʉ b̶eesii. 4Maud̶e Dachi Akõre Jaurid̶eeba paneed̶aped̶a bed̶ea didiwaraa berrea bara b̶eesid̶au, Dachi Akõre Jauriba berreabiad̶a kĩra.2:4 Hechos 1:8.

5Pentecostés ewarid̶eeba judiorã druachad̶ebena chi Dachi Akõre kʉ̃ria nuree Jerusalend̶e duanasid̶au. 6Mau jĩwa ũrisid̶aud̶e ichiad̶e wãsid̶au. Maud̶e ũrisid̶au chi Jesusd̶e ijãabadaurãba ãchi berreabadaucha berrea panuu. Maud̶eeba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. 7Maka kauwawẽa panuud̶e naka jarasid̶au: «¿Cha berrea panuu joma Galilead̶ebenawãeka? 8¿Saka dachiba ara dachi berread̶e berrea panuu ũri panuma? 9Dachi tãed̶e Partiad̶ebena, Mediad̶ebena, Elamd̶ebena, Mesopotamiad̶ebena, Judead̶ebena, Capadociad̶ebena, Pontod̶ebena, Asiad̶ebena, 10Frigiad̶ebena, Panfiliad̶ebena, Egiptod̶ebena, Libia druad̶e Cirene puuru kaitad̶ebena maud̶e Romad̶ebena nama panuu. Dachi chi judiorã maud̶e chi griegorã judiorã kĩra panabadaurã nama panuu. 11Maud̶e ẽbẽrarã Creta islad̶ebena maud̶e Arabiad̶ebena nama panuu. ¡Jomaurãba ara dachi bed̶ead̶e chi Dachi Akõreba biꞌia waud̶a ʉ̃rʉbena berrea panuu ũri panuu!»

12Maud̶eeba jomaurãba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasiid̶eeba naka jara duaneesid̶au: «¿Nau kãare jara kʉ̃ria b̶uma?»

13Maud̶e chi nureerãba atua jara duanasid̶au:

—Ãchi ituaba biu panuu.

Pedroba Jerusalend̶e jaradead̶a

14Maud̶e Pedro waabena 11 baara jiraduped̶a jĩwa jarasii:

«Machi chi judiorã maud̶e joma Jerusalend̶e nureerãba nau kuitásturu; mʉʉba jaraaruu kauwa ũrísturu. 15Machiba kʉ̃risia panuu dai ituaba biu panuu maamina makawãe. ¡Wabid̶a daped̶e b̶uu!2:15 Daped̶e b̶uu. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ewarid̶akare hora õbead̶e b̶uu.16Maumaarã chi daiba maka berrea panuu ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabarii Joelba naka b̶ʉsii:

17“Dachi Akõreba naka jara b̶uu:

Kaad̶ebena ewarid̶e mʉ Jauri joma ẽbẽrarãmaa deai.

Maka machi warrarã maud̶e machi kaurã mʉʉba jarabi b̶uu kĩra berread̶ai.

Mʉʉba kũudrãarã daumaa ne unubiai. Maud̶e chõrarã bid̶a kamokaraad̶e maka unubiai.

18Mau ewarid̶e mʉ Jauri chi mʉ baita bari trajabadaurãmaa deai, mukĩrarãmaa maud̶e wẽrarãmaa. Maud̶e ãchiba mʉʉba jarabiaruu kĩra berread̶ai.

19Mau ewarid̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau bajãad̶e unubiai. Maud̶e iujãad̶e unubiakuai.

Oa, aoko maud̶e nari unubiai.

20Dachi Mechiuba nebʉra kastikai ewari neei naed̶e ʉmada kii. Maud̶e jed̶ako oa bai. Mau ewari chi mechiu mia pera bai.

21Maamina chi Dachi Mechiumaa chi chuburia id̶iiduu joma karibai”.2:17-21 Joel 2:28-32.

22»Machi Israeld̶ebenarã, nau bed̶ea ũrísturu: Dachi Akõreba Jesús Nazaretd̶ebenamaa ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu machi tãed̶e waubisii. Maka wau b̶uud̶eeba Jesusba kuitaabiasii Dachi Akõre ichi ome b̶uu. Mau machiba biꞌia kuitaa panuu. 23Dachi Akõreba naed̶e kʉ̃risia b̶uad̶a kĩra ab̶aumaa Jesús machi juad̶e ida b̶ubisii. Maabae machiba ẽbẽrarã kachiruarãmaa cruzd̶e jirab̶u beabiasid̶au. Dachi Akõreba kuitaa b̶uasii mau joma makai b̶uu. 24Jesús ãrea kakua puaba biusii. Maamina Dachi Akõreba ichi chokae jiradubisiid̶eeba waya biubai; chokae biukaraa nibai.

25»Davidba ichi ʉ̃rʉbena naka jarasii:

“Mʉʉba unusii Dachi Mechiu ewaricha mʉ ome b̶uu.

Ichi mʉ jua biare b̶uud̶eeba wapeawẽa b̶uu.

26Maud̶eeba mʉ sõ kĩrajʉʉ b̶uu; mʉ ãrea kĩrajʉʉ kari b̶uu.

Mʉʉba kuitaa b̶uu biurumina mʉ jirukaraayuwãe nibai.

27Mʉʉba kuitaa b̶uu bichiba mʉ biud̶arã panabadaud̶e2:27 Biud̶arã panabadaud̶e. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Hades. nub̶uubai.

Mʉ, chi bichi baita bari trajabarii jipa nii ida b̶eraabiibai.

28Bichiba mʉʉmaa chi dachi chokae b̶uabibarii o unubisii, maud̶e bichi mʉ ome b̶uud̶eeba mʉ ãrea kĩrajʉʉbii”.2:25-28 Salmos 16:8-11.

29»Mʉ ãbarã judiorã, mʉʉba arakʉd̶e jaraaruu: dachi nabẽraed̶ebena David biusiid̶e mau jau b̶usid̶au. Chi jau b̶ubadau dachiba wabid̶a unubadau. 30Maamina David Dachi Akõre baita berreabarii basii. Maud̶eeba kuitaa b̶uasii Dachi Akõreba biawãrad̶eeba jarasii chi ichid̶ebena neeruu ab̶a ichi bari israeld̶ebenarã rey b̶ui.2:30 2 Samuel 7:12-13; Salmos 89:3-4; Salmos 132:11-12.31Makai kuitaa b̶uasiid̶eeba ichiba berreasii Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a chokae jiradui ʉ̃rʉbena.2:31 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Mau jara b̶uu Cristo maebʉrã Mesías. Ichiba jarasii Dachi Akõreba mau chi biud̶arã panabadaud̶e nub̶uubai maud̶e ichi chi kakua b̶eraabiibai.

32»Davidba jarad̶a kĩra Dachi Akõreba Jesús biu b̶uad̶a chokae jiradubisii. Joma daiba mau unusid̶au. 33Dachi Bajãad̶ebena Akõreba ichi jua biare Jesús chi mechiu b̶usii. Maabae ichi Jauri deai jarad̶a Jesusmaa deasii ichid̶irãmaa deamera. Jesusba mau Jauri biawãra daimaa deasii. Machiba unu panuu maud̶e ũri panuu ichi Jauriba maka waubi b̶uu. 34David bajãad̶aa wãabasii, Jesús wãd̶a kĩra. Maumaarã ichiba naka jarasii:

“Dachi Mechiuba mʉ Mechiumaa jarasii:

Mʉ jua biare akʉ b̶eese,

35ab̶a bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juad̶e b̶uuruud̶aa”.2:34-35 Salmos 110:1; Lucas 20:41-44.

36»Maud̶eeba joma israeld̶ebenarã, biawãra kuitásturu: Jesús, chi machiba cruzd̶e jirab̶ubiped̶aad̶a, Dachi Akõreba mau chi jomaurã Mechiu maud̶e Dachi Karibabarii deai jarad̶a b̶usii».

37Mau ũrisid̶aud̶e joma ãchi sõd̶e ãrea kʉ̃risia baraa duaneesid̶au. Maud̶eeba ãchiba Pedromaa maud̶e chi waabenarã Jesusba bʉid̶arãmaa id̶isid̶au:

—Ãbarã, ¿kãare waud̶ai panuma?

38Maud̶e Pedroba panausii:

—Kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa nésturu. Jesucristo trʉ̃d̶eeba boro eásturu. Maud̶e machiba kachirua wauped̶aad̶a Dachi Akõreba perdonaped̶a ichi Jauri machimaa deai. 39Dachi Akõre chi Mechiuba ichi Jauri deai jarad̶a machi baita b̶uu, machi warrarã baita b̶uu maud̶e ẽbẽrarã kaitawẽ nureerã baita b̶uu.2:39 Ezequiel 36:23-28. Joma chi Dachi Akõre Mechiuba iukua b̶uu ẽbẽrarã baita b̶uu.

40Pedro ãrea berreasii ãchiba ijãad̶amera. Naka jara b̶uasii:

—¡Dachi Mechiuba chi id̶ibaebena ẽbẽrarã kachirua waubadaud̶ebena ãyaa wã́sturu!2:40 Ezequiel 11:19-21; 18:30-32.

41Ãrea ẽbẽrarãba ichi bed̶ea ijãad̶aped̶a boro easid̶au. Mau ewarid̶e chi Jesusd̶e ijãaped̶aad̶a 3.000 panasid̶au.

42Chi Jesusba bʉid̶arãba jaradea panuu ãchiba ãrea ũribachid̶au. Ãbua biꞌia duanabachid̶au. Pan b̶ʉad̶aped̶a, kobachid̶au.2:42 Pan b̶ʉad̶aped̶a. Chi nureemaarã, mau chi Jesús kĩrabad̶ai baita kobadau jara b̶uu. Lucas 22:19-20; Hechos 20:7; 1 Corintios 11:23-26. Maud̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panabachid̶au.

Chi Jesusd̶e ijãabadaurãba wau panad̶a

43Chi Jesusba bʉid̶arãba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea waubachid̶au. Maud̶eeba jomaurãba Dachi Akõre ãrea wapeasid̶au. 44-45Joma chi Jesusd̶e ijãa nuree ãbua biꞌia duanabachid̶au. Chi nureerãba ãchi drua maud̶e ne kaebea nedobʉid̶aped̶a chi nejarr barauwãe nureerãmaa ãchi nejarra deabachid̶au. Maka chi ãchiba uru panuuba chiya aid̶abachid̶au. 46Ewaricha Dachi Akõre de mechiud̶aa araa ãbua imibachid̶au maud̶e ãbarã decha kĩrajʉʉd̶eeba ãbua kobachid̶au. 47Ãchiba Dachi Akõremaa biꞌia berreabachid̶au. Maud̶e waabenarãba ãchi biꞌia unubachid̶au. Maud̶e Dachi Mechiuba ewaricha ẽbẽrarã karibabachii. Maka Dachi Akõreba ãchi ãrea bawaabiasii.

3

Pedroba ẽbẽra jʉ̃rʉ bʉʉ nii aribiabid̶a

1Ewari ab̶a ãsa ʉ̃rʉ õbea baaruud̶e, judiorãba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ibadau horad̶e, Pedro maud̶e Juan Dachi Akõre de mechiud̶aa wãsid̶au. 2Aria Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a wãbadau Mipitaa ãrea b̶uu abadaud̶e, ẽbẽra chi naweba adaud̶ad̶eed̶ebena jʉ̃rʉ bʉʉ nii b̶uasii. Ẽbẽrarãba ichi ewaricha araa adoebachid̶au chi nejarra id̶ikamera chi aria wãaduurãmaa. 3Pedro maud̶e Juan ed̶a wãaduu unusiid̶e chi nejarra id̶isii. 4Pedroba maud̶e Juanba maumaa ichiasid̶au. Maud̶e Pedroba jarasii:

—Daimaa ichiáse.

5Ichimaa chi nejarra dead̶ai kʉ̃risiasiid̶eeba maarãmaa ichiasii. 6Pedroba jarasii:

—Mʉ chi nejarra maud̶e nee wãꞌãe, maamina chi mʉʉba uru b̶uu bichimaa dearuu: ¡Jesucristo Nazaretd̶ebena trʉ̃d̶eeba jiraduped̶a nibad̶ease!

7Maud̶e Pedroba chi ẽbẽra jua biare jidauped̶a jiradubisii. Jiraduuruud̶e chi ẽbẽra b̶akara maud̶e chi jʉ̃rʉ kõkõrãa aribiasii. 8Ara makʉd̶e ʉtʉ jĩidruped̶a nibad̶easii. Kĩrajʉʉd̶eeba jĩidruped̶a Dachi Akõremaa biꞌia berreaped̶a ãchi baara Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a wãsii. 9Jomaurãba ichi Dachi Akõremaa biꞌia berrea b̶uu unusid̶aud̶e, 10kuitaasid̶au jãu ewaricha Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a wãbadau Mipitaa b̶uu abadaud̶e chi nejarra id̶iiruu akʉ b̶uabachii. Mau unusid̶aud̶e, kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii.

Pedroba chi Dachi Akõre ded̶e duanuumaa jarad̶a

11Chi ẽbẽra jʉ̃rʉ bʉʉ nibad̶a Pedro maud̶e Juan jãkaabena wãabasii. Ãchi Dachi Akõre de ãbudare Salomón abadaud̶e panasid̶au. Jomaurãba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasiid̶eeba ãchimaa pira wãsid̶au. 12Pedroba mau unusiid̶e jarasii: «Machi Israeld̶ebena, ¿sakãe machi kʉ̃risia baraa panuma? ¿Sakãe daimaa ichia panuma? ¿Kʉ̃risia panuka ara daid̶eeba maebʉrã dai Dachi Akõre daad̶e jipa panuud̶eeba nau ẽbẽra aribiabisid̶au? ¡Makawãema! 13Dachi Akõre dachi nabẽraed̶ebena Abraham ome, Isaac ome maud̶e Jacob baara b̶uad̶aba ichi baita bari trajabarii Jesús chi Mechiu b̶usii.3:13 Ichi baita bari trajabarii. Mau bed̶ea nau sid̶a jara b̶uu «chi Warr». Ara mau Jesús machiba Pilatomaa jidau deasid̶au beamera. Pilatoba mau karibai kʉ̃ria b̶uasmina machiba ichi daad̶e mau kʉ̃riad̶awẽe asid̶au. 14Machiba Dachi Akõre baita bari trajabarii Jipa nii ida b̶ud̶aped̶a id̶i panasid̶au Pilatoba mia beabarii Barrabás ida bʉimera.3:14 Marcos 15:6-15.15Maka machiba chi dachi Chokae Nibabiabarii beasid̶au. Maamina Dachi Akõreba ichi biui b̶uad̶a chokae jiradubisii. Mau chokae jiradud̶a unusid̶au. 16Ara mau Jesús poyaabariiba nau ẽbẽra machiba unubadau aribiasii. Daiba ijãa panuu Jesusba chi ẽpermo nuree aribiabiabarii. Maka ijãa panuud̶eeba nau ẽbẽra biawãra aribiasii. Mau machiba arakʉd̶e unu panuu.

17»Mʉ ãbarã judiorã, mʉʉba kuitaa b̶uu machiba maud̶e machi karrarãba Jesús beabisid̶au ichi Dachi Akõreba deai jarad̶a dachi karibabarii adua panasiid̶eeba. 18Maamina maud̶eeba Dachi Akõreba naed̶e jarad̶a joma makabisii. Ichi baita berreabadaurãd̶eeba jarasii ichiba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ãrea puꞌuaped̶aad̶ad̶ebena dauchia jãadua b̶uaped̶a biui b̶uasii.3:18 Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Cristo. Salmos 22:7-8; 69:17-21; Zacarías 12:10; Isaías 52:13—53:12.19Machiba chi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa nésturu. Maka wauduubʉrã machiba kachirua wauped̶aad̶a Dachi Mechiuba perdonaped̶a sõbiabiai, 20ichiba chi Dachi Karibabarii deai jarad̶a bʉi naed̶e machimaa jara b̶uad̶a kĩra. Mau Jesusbʉ. 21Ʉ̃raud̶aa Jesucristo bajãad̶e b̶uu ab̶a Dachi Akõreba joma waya biꞌia chiwid̶i wauruud̶aa, chi Dachi Akõre baita berreabadaurãba nabẽraed̶e berreabachid̶au kĩra.

22»Moisesba dachi nabẽraed̶ebenarãmaa naka jarasii: “Dachi Akõre Mechiuba mʉ bʉid̶a kĩra ichi baita berreabarii ab̶a machimaa bʉii. Mau ẽbẽra ara machi puurud̶ebena bai. Mauba jaraaruu joma ijã́sturu. 23Mauba jara b̶uu ab̶auba ijãawẽebʉrã, mau ẽbẽra ichi puurud̶ebena awara biui b̶uu”.3:23 Deuteronomio 18:15-19.24Mau awara Samuel ewarid̶ebena joma chi Dachi Akõre baita berreabadaurãba nau ʉ̃rʉbena berreasid̶au. 25Chi ãchiba berreaped̶aad̶a id̶i biawãra unu panuu.

»Mau awara Dachi Akõreba machi nabẽraed̶ebenarãba ome bed̶ea deasii. Ichiba Abrahammaa naka jarasii: “Mʉʉba chi bichid̶ebena neeruud̶eeba nau iujãad̶ebena ded̶ebenarã joma biꞌia duanubiai”.3:25 Génesis 22:18; 26:4. Mau bed̶ea dead̶a machiba id̶ibae uru panuu. 26Dachi Akõreba chi ichi baita bari trajabarii Jesús chokae jiradubiped̶a naa machimaa bʉisii karibamera. Machicha aid̶a b̶uu machiba kachirua waubadau ida b̶ud̶amera».

4

Pedro maud̶e Juan judiorã mechiurã daad̶e

1Pedro maud̶e Juan ẽbẽrarã ome wabid̶a berrea panuud̶e, judiorã paarerã, Dachi Akõre de mechiu nubadaurã chi karr maud̶e chi saduceorã ãchimaa neesid̶au. 2Kĩrusid̶au Pedroba maud̶e Juanba ẽbẽrarãmaa jaradea panasid̶aud̶eeba Jesús chokae jiradud̶a kĩra, ẽbẽrarã sid̶a chokae jiradud̶ai. 3Pedro maud̶e Juan jidaud̶aped̶a jʉ̃a bʉikasid̶au. Kiusiid̶eeba noremaud̶aa b̶usid̶au. 4Maamina chi Pedroba jaradea b̶uad̶a ũri panad̶a ãreaba Jesusd̶e ijãasid̶au. Chi maarã mukĩrarã 5.000 basii.

5Norema judiorã karrarã, chi chõrarã maud̶e chi Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã Jerusalend̶e araa ãbua imi nub̶uasii. 6Paare mechiu Ana aria b̶uasii. Maud̶e ichi ded̶ebenarã ãrea panasid̶au: Caifás, Juan, Alejandro maud̶e ichi ded̶ebenarã.4:6 Mau ewarid̶e Caifás paare mechiu basii maamina ichi chayũre Ana mau naed̶e paare mechiu basiid̶eeba ichi wabid̶a maka trʉ̃ jarabachid̶au.7Ãchiba Pedro maud̶e Juan adoebisid̶au. Ãchi daad̶e akʉ nub̶ud̶aped̶a naka id̶isid̶au:4:7 Lucas 12:11-12.

—Jãu ẽbẽra jʉ̃rʉ bʉʉ nibad̶a machiba ¿kai poyaad̶eeba aribiabisid̶ama? ¿Kai trʉ̃d̶eeba jãka wau panuma?

8Maud̶e Pedroba Dachi Akõre Jaurid̶eeba naka panausii:

—Dachi puurud̶ebena karrarã maud̶e Israeld̶ebena chõrarã: 9Machiba daimaa biawãra kuitaad̶ai jʉrʉ panuu, daiba saka ẽbẽra jʉ̃rʉ bʉʉ nibad̶a aribiabiped̶aad̶a ʉ̃rʉbena. ¿Maka b̶uuwãeka? 10Maka b̶uubʉrã daiba machi daad̶e jaraaduu machi joma israeld̶ebenarãba kuitaad̶amera. Nau ẽbẽra machi daad̶e ʉkʉ nub̶uu Jesucristo Nazaretd̶ebena poyaad̶eeba aribiabisii.4:10 Jesucristo Nazaretd̶ebena poyaad̶eeba. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Jesucristo Nazaretd̶ebena trʉ̃d̶eeba. Mau Jesucristo machiba cruzd̶e jirab̶u beasid̶au, maamina Dachi Akõreba ichi chokae jiradubisii. 11Dachi Akõre kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: “Chi mo bia chi de waubadaurãba ida b̶uped̶aad̶a, mau chi biara b̶eesii”.4:11 Salmos 118:22; Lucas 20:9-19. Jesús mau mo bia kĩra nii. 12Maud̶eeba Jesucristod̶éburu ijãaduubʉrã, Dachi Akõreba dachi kastikaabai dachiba kachirua wauped̶aad̶a kakua. Ichi awara, Dachi Akõreba ab̶a bid̶a nau iujãad̶e b̶uubasii ẽbẽrarã karibamera.

13Chi karrarãba Pedro maud̶e Juan wapeawẽa berrea panuu unusid̶aud̶e kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. Ãchiba kuitaa panasid̶au Pedro maud̶e Juan ãrea karta adua nuree. Mau awara kuitaasid̶au ãchi Jesús baara nibabachid̶au. 14Mau awara chi ẽbẽra aribiabid̶a ãchi baara b̶uud̶eeba ãchi ʉ̃rʉbena poyaa kachirua jarad̶aabasii. 15Maud̶e Pedromaa maud̶e Juanmaa jarasid̶au awara esed̶aud̶e wãd̶amera. Maabae chiya berrea bara berreasii. 16Naka jarasid̶au: «Jãu ẽbẽrarã ome ¿saka waud̶aima? Ãchiba mau ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau wauped̶aad̶a joma Jerusalend̶ebenarãba kuitaa panuu. Dachiba poyaa merad̶aabai, asid̶au. 17Maamina dachiba jarad̶ai ichi trʉ̃d̶eeba ab̶aumaa bid̶a waa berrearã́bad̶e ad̶ai, waabenarãba mau ʉ̃rʉbena ũrirãad̶amera».

18Maabae Pedro maud̶e Juan waya iusid̶au ab̶aumaa bid̶a Jesús ʉ̃rʉbena berrearãad̶amera maud̶e jaradearãad̶amera. 19Maamina Pedroba maud̶e Juanba jarasid̶au:

—Biꞌia kʉ̃risiásturu. ¿Biꞌia b̶uka Dachi Akõred̶e ijãad̶ai maebʉrã chi machiba jara panuu ijãad̶ai? Daimaarã biꞌia b̶uu Dachi Akõred̶e ijãad̶ai. 20Chi daiba unuped̶aad̶a maud̶e ũriped̶aad̶a jarad̶ai poyaa ida b̶ud̶aabai.

21Maabae chi karrarã aria duanuuba maucha jarasid̶au maka jarabirãad̶amera. Ãchiba jidau panasmina kastikad̶ai baita, ẽbẽrarã kakua wapea duanuud̶eeba ida b̶usid̶au. Ẽbẽrarã joma Dachi Akõremaa biꞌia berreasid̶au, 22chi ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akauba aribiabisiid̶e, mau ẽbẽra 40 años wãyaa uru b̶uasiid̶eeba.

Jesusd̶e ijãabadaurãba perad̶awẽa ʉtaa id̶iped̶aad̶a

23Pedro maud̶e Juan jʉ̃a b̶u panad̶a wãd̶aped̶a chi waabena Jesusd̶e ijãabadaurã ãbua panuumaa wãsid̶au. Maabae chi paare mechiurãba maud̶e chõrarãba ãchimaa jaraped̶aad̶a joma nebʉrʉsid̶au. 24Mau ũrisid̶aud̶e joma ãbua Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isid̶au: «Dai Mechiu joma poyaa nii, bichiaburu bajãa, nau iujãa, mar maud̶e joma mamed̶a duanuu wausii. 25Bichi Jaurid̶eeba chi bichi baita bari trajabarii Davidmaa naka jarabisii:4:25 Bichi Jaurid̶eeba. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Bichi baita bari trajabarii Davidmaa. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: dai nabẽraed̶ebena.

“¿Sakãe ãibena druad̶ebenarã kĩru panabadama maud̶e puurud̶ebenarã Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua waud̶ai bari kʉ̃risia panabadama?

26Nau iujãad̶ebena reyrã maud̶e karrarã araa ãbua imiped̶aad̶akare, chiya bed̶ea deasid̶au Dachi Mechiu ome chĩod̶ayua maud̶e chi ichiba bʉid̶a rey4:26 Chi ichiba bʉid̶a rey. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Ichi Cristo. Salmos 2:1-2. ome”.

27Ara mau kĩra nau puurud̶e Herodes, Poncio Pilato, judiowãerã maud̶e Israel puurud̶ebenarãba bed̶ea deasid̶au chi bichi baita bari trajabarii jipa nii Jesús bead̶ai baita.4:27-28 Herodes. Mau Herodes «Antipas» abachid̶au. Bichi baita bari trajabarii. Mau bed̶ea nau sid̶a jara b̶uu «chi warr». Bichiba ichi Dachi Mechiu b̶ud̶amina, 28ãchiba maka wausid̶au bichiba naed̶e kʉ̃risia b̶uad̶a kĩra. Bichi ãrea poyaad̶eeba naed̶e maka b̶usii ãchiba maka waud̶amera.

29»Jãabae Dai Mechiu, ichiáse chi daimaa kachirua waud̶ai berrea panuurãmaa maud̶e bichi bed̶ea daimaa aude wapeawẽa jaradeabiáse. 30Bichi poyaabarii sid̶a dease chi ẽpermo nuree aribiabiad̶ai baita maud̶e bichi baita bari trajabarii jipa nii Jesús trʉ̃d̶eeba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waud̶ai baita».

31Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶ai ida b̶usid̶aud̶e chi panad̶amare de uri kob̶eesii. Maud̶e joma Dachi Akõre Jaurid̶eeba duaneesid̶au. Mauba Dachi Akõre bed̶ea wapead̶awẽa jara kopaneesid̶au.

Ijãabadaurãba ãchi ne kaebea dead̶akaped̶aad̶a

32Mau ewarid̶e chi Jesusd̶e ijãabadaurã arab̶au kʉ̃risiad̶eeba, arab̶au sõd̶eeba ãbua biꞌia duanabachid̶au. Ab̶au bid̶a ãchi ne kaebea uru panuu ãchi báitaburu b̶uu ad̶aka basii, maumaarã bari jomaurã báitaburu basii. 33Jesusba bʉid̶arãba Dachi Akõre poyaad̶eeba Dachi Mechiu Jesús chokae jiradud̶a ʉ̃rʉbena arakʉd̶e jaradeabachid̶au. Maud̶e Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba ãbarã ãrea aid̶abachii.4:33 Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba ãbarã ãrea aid̶abachii. Mau bed̶ea nau sid̶a jara b̶uu «joma ẽbẽrarãba Jesusd̶e ijãa nuree wapeabachid̶au».34-35Maud̶eeba ãchi tãed̶e chi nejarr barauwãe nuree wãꞌãe basii. Chi drua uru nureeba ãchi drua nedobʉibachid̶au maud̶e de uru nureeba ãchi de nedobʉibachid̶au. Nedobʉid̶aped̶a chi nejarra Jesusba bʉid̶arãmaa adoebachid̶au kuitaa dead̶akad̶amera. Ãba ab̶a chi nejarr barauwãe b̶eeruud̶e chi nejarra deabachid̶au.

36Maka wausii ẽbẽra Levid̶ebena need̶a, Joseba. Mau mukĩra Chipre islad̶ebena basii. Mau chi Jesusba bʉid̶arãba Bernabé abachid̶au (mau jara b̶uu «Kĩrajʉʉbibarii»). 37Mau Bernabeba drua nedobʉiped̶a chi nejarra adoesii, chi Jesusba bʉid̶arãba dead̶akad̶amera.

5

1Maud̶e ẽbẽra Ananías abadau b̶uasii.5:1 Mau Ananías ab̶aburu nau capítulo 5d̶e nee b̶uu. Capítulo 9d̶e maud̶e 22d̶e june Ananías ʉ̃rʉbena b̶ʉ kub̶uu. Maud̶e capítulo 23d̶e june Ananías ʉ̃rʉbena b̶ʉ kub̶uu. Ichi wẽra Safira abachid̶au. Maarã bid̶a drua nedobʉisid̶au. 2Maamina Ananías chi wẽra ome bed̶ea deasid̶au chi nejarra joma deabai baita. Maka Ananiasba chi nejarrd̶ebena b̶aꞌãraburu chi Jesusba bʉid̶arãmaa deasii, maud̶e chi ʉ̃rʉ b̶eed̶a uru b̶eesii. 3Pedroba jarasii:

—Ananías, ¿Sakãe Satanasba waubi b̶uu kĩra wausma? Bichiba Dachi Akõre Jaurimaa setaa jaraaruu. Bichi drua nedobʉid̶ad̶ebena chi nejarr b̶aꞌãra uru b̶eeruu. 4Jãu drua nedobʉi naed̶e ¿bichid̶iwãe baska? Nedobʉid̶akare chi nejarra sid̶a ¿bichid̶iwãe baska? Joma deai kʉ̃riabasiibʉrã ¿sakãe jãka bichi sõd̶e setaa waui kʉ̃risiasma? Bichiba ẽbẽrarãmaa setaa jaraabasii, maumaarã Dachi Akõremáburu setaa jarasii.

5Mau ũrisiid̶e Ananías jeed̶a biu b̶aesii. Chi aria duanad̶aba mau unusid̶aud̶e, ãrea perasid̶au. 6Maabae chi nuree kũudrãarãba chi biud̶a paruba bʉrad̶aped̶a, adoed̶aped̶a maabae jau b̶usid̶au.

7Hora õbea bad̶akare Ananías wẽra Safira ed̶a wãsii, chi kima biud̶a adua. 8Pedroba maumaa id̶isii:

—Mʉʉmaa jarase ¿Biawãraka machiba nau chi nejarr bare drua nedobʉisid̶au?

Safiraba panausii:

—Maerã, ara mau kĩra nedobʉisid̶au.

9Maud̶eeba Pedroba jarasii:

—Machi ¿sakãe setaa waud̶ai baita bed̶ea deasid̶ama Dachi Mechiu Jauriba saka waui kuitaai baita? ¡Ichiáse! Bichi kima jau b̶ud̶e wã panad̶a jari uruuduu. Jãabae bichi sid̶a jau b̶ud̶e adoed̶ai.

10Ara mau jaraaruud̶e Safira biu b̶aesii Pedro jʉ̃rʉ jãkaa. Kũudrãarã ed̶a needuud̶e unusid̶au ichi biu nub̶uu. Maud̶e awara adoed̶aped̶a chi kima jãkaa jau b̶usid̶au. 11Maud̶eeba ãbarã maud̶e joma mau ʉ̃rʉbena kuitaaped̶aad̶arã pera bara b̶eesii.

Jesusd̶e ijãabadaurãba ẽbẽrarã ãrea aribiabiaped̶aad̶a

12Mau ewarid̶e Jesusba bʉid̶arãba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea waubachid̶au. Maka kuitaabiasid̶au Dachi Akõre ãchi ome b̶uad̶a. Makaed̶e chi Jesusd̶e ijãabadaurã joma ãbua neesid̶au Dachi Akõre de ãbudare Salomón abadaud̶e. 13Chi waabenarã wapeaba maarã baara araa ãbua imid̶akabasii. Maamina jomaurãba maarã ʉ̃rʉbena biꞌia berreabachid̶au. 14Aude maucha Dachi Mechiud̶e ijãaduu ãrea neesid̶au, mukĩrarã maud̶e wẽrarã. 15Jesusba bʉid̶arãba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea wau panuud̶eeba ẽbẽrarãba ãchi ẽpermo nureerã od̶e jira adoebadaud̶e adoebachid̶au, Pedro wãaruu niid̶e, ichi jauriba ãchi ʉ̃rʉ borooruba aribiabimera. 16Maud̶e Jerusalén kaita puurud̶ebenarãba ẽpermo nureerã ãrea eneebachid̶au maud̶e ãchi kakuad̶e jai kachirua nuree miru b̶ee sid̶a eneebachid̶au. Maabae maarã joma aribiabiabachid̶au.

Chi Jesusba bʉid̶arã jʉrʉped̶aad̶a biꞌiwãe paneebiad̶ai baita

17Chi paare mechiuba maud̶e saduceorã chi ichi baara duanad̶aba chi Jesusba bʉid̶arã jiwaa kopaneesid̶au. 18Maud̶eeba chi Jesusba bʉid̶arã jidaud̶aped̶a jʉ̃a bʉikasid̶au. 19Maamina ara mau ẽsabud̶e Dachi Mechiud̶e angelba chi poraa ewaped̶a ãchi awara bʉikasii. Maabae jarasii: 20«Dachi Akõre de mechiud̶aa wãd̶aped̶a chi chokae b̶uai chiwid̶i ʉ̃rʉbena ẽbẽrarãmaa jarásturu».

21Maka ũrid̶aped̶a norema daped̶e maarã Dachi Akõre de mechiud̶e ed̶a wãsid̶au maabae jaradea kopaneesid̶au.

Maumisa mau paare mechiuba maud̶e ichi baara panad̶aba iud̶e bʉisid̶au joma chi Israeld̶ebenarã chõrarã araa ãbua imid̶amera maud̶e berread̶amera. Maabae chi Jesusba bʉid̶arã chi ẽbẽra jʉ̃abadaumarebena adaubiasid̶au. 22Maamina chi mau de nubadaurãba aria jʉrʉd̶e wãsid̶aud̶e, unud̶aabasii. Maud̶eeba waya wãsid̶aud̶e naka jarasid̶au:

23—Ichiad̶e wãsid̶aud̶e, chi ẽbẽra jʉ̃abadau biꞌia jʉ̃a nub̶uasii, maud̶e chi ẽbẽra jʉ̃abadau nubadaurãba poraad̶e numaa panasid̶au. Maamina chi poraa ewasid̶aud̶e, ab̶a bid̶a unud̶aabasii.

24Mau ũrisid̶aud̶e, Dachi Akõre de mechiu nubadaurã chi jaradea ua b̶uabariiba maud̶e chi paare mechiurãba kãare kʉ̃risiad̶ai adua basii maud̶e jãabae kãare sãaima chiya maka a id̶isid̶au.5:24 Paare mechiurã. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: paarerã chi aude mechiu.25Maka b̶uud̶e mukĩra ab̶a neesii maabae jarakuasii:

—¡Chi machiba jʉ̃a b̶uped̶aad̶arã Dachi Akõre de mechiu dud̶a ẽbẽrarãmaa jaradeamaa panuu!

26Ara makʉd̶e Dachi Akõre de mechiu nubadaurã chi jaradea ua b̶uabarii chi waabenarã nubadaurã baara jidaud̶e wãd̶aped̶a, wapeaba maarã kĩra jipa eneesid̶au, ẽbẽrarãba ãchimaa mokaraba b̶atad̶ai a kʉ̃risiasid̶aud̶eeba. 27Adoed̶aped̶a chi jaradea ua b̶uabadaurã daad̶e ʉkʉ nub̶ud̶aped̶a chi paare mechiuba ãchimaa jarasii:

28—Naed̶e daiba ãrea jarasid̶au machiba jãu ẽbẽra trʉ̃d̶eeba waa jaradearãad̶amera. Maamina machiba joma Jerusalend̶ebenarãmaa jaradea panuu. Mau awara jãu ẽbẽra beaped̶aad̶a kakua, dai nebʉra baraasid̶au a jara kʉ̃ria panuu.

29Maud̶e Pedroba maud̶e chi waabenarã Jesusba bʉid̶arãba panausid̶au:

—Ẽbẽrarãba jara panuu audeara Dachi Akõreba jara b̶uu ijãad̶ai panuu. 30Dachi nabẽraed̶ebena Akõreba Jesús chokae jiradubisii.5:30 Deuteronomio 21:22-23. Maamina machiba mau cruzd̶e jirab̶u beabisid̶au. 31Dachi Akõreba Jesús ichi jua biare b̶usii Dachi Mechiu maud̶e dachi Karibabarii b̶uamera. Ichid̶eeba israeld̶ebenarãba kachirua ida b̶ud̶aped̶a waya Dachi Akõremaa poyaa need̶ai. Makarã ãchiba kachirua wauped̶aad̶a Dachi Akõreba perdonai. 32Mau waud̶a ʉ̃rʉbena daiba jarabadau. Maud̶e Dachi Akõre Jauriba mau joma kuitaa b̶uu. Dachi Akõreba ichi Jauri deabarii chi ichid̶e ijãabadaurãmaa.

33Judiorã mechiurãba mau ũrisid̶aud̶e, ãrea kĩrud̶aped̶a Jesusba bʉid̶arã kenad̶ai kʉ̃riasid̶au. 34Aria fariseo Gamaliel abadau b̶uasii. Mau Gamaliel judiorã Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabarii chi mechiu basii. Jomaurãba ichi ãrea wapea panasid̶au. Gamaliel jiraduped̶a Jesusba bʉid̶arã awara wãbiad̶ausii. 35Maabae chi mechiurãmaa jarasii:

—Israeld̶ebena ẽbẽrarã, machiba mau ẽbẽrarã saka waud̶ai ʉ̃rʉbena ãrea kʉ̃risiásturu. 36Kĩrabásturu ãrea kãꞌãabariwãed̶e chi mukĩra Teudas abadau ichi jomaurã audeara mechiu nibai kʉ̃risiasii. Mau baara 400 mukĩrarã panasid̶au. Maamina mau mukĩra beasid̶aud̶e chi baara nibaped̶aad̶a aꞌawaraa wãurisid̶au. Maabae joma ichiba waui kʉ̃risia b̶uad̶a wãꞌãesii. 37Mau maad̶akare Romad̶ebenarãba ẽbẽrarã trʉ̃ b̶ʉmaa panuud̶e, Judas Galilead̶ebena bid̶a mau Teudas kĩra kʉ̃risiasii. Mau Judasba ẽbẽrarã ãrea ichi ome uru nibasii. Maamina Romad̶ebenarãba mau beasid̶aud̶e joma ichi baara nibaped̶aad̶a jĩichoasid̶au. 38Maud̶eeba mʉʉba jaraaruu: nau ẽbẽrarã ida b̶ústuru. Maarã kachirua waurã́sturu. Jãarãba ara ãchi kʉ̃risiad̶eeba jaradea panuubʉrã kãꞌãabariwãed̶e joma wãꞌãei. 39Maamina Dachi Akõreba mau waubi b̶uubʉrã, machiba poyaad̶aabai. Kaubaa, Dachi Akõre ome chĩomaa paneed̶ai.

Gamalielba jarad̶a jomaurãba ijãasid̶au. 40Maabae Jesusba bʉid̶arã waya iusid̶au. Pebewad̶aped̶a, jarasid̶au waa Jesús trʉ̃d̶eeba ẽbẽrarãmaa berrearãad̶amera. Mau maad̶akare enatasid̶au. 41Ara makʉd̶e Jesusba bʉid̶arã judiorã mechiurãd̶ebena kĩrajʉʉ wãsid̶au. Kuitaa panasid̶au Dachi Akõreba ãchi biꞌia unusii ãchi Jesús trʉ̃d̶eeba biꞌiwãe panabiasid̶aud̶eeba. 42Mau maad̶akare ewaricha jaradeabachid̶au chi bed̶ea bia Jesús Dachi Akõreba dachi Karibabarii deai jarad̶a ʉ̃rʉbena. Mau jaradea wãbachid̶au Dachi Akõre de mechiud̶e maud̶e decha.

6

Ãbarã aid̶abadaurã 7 jʉrʉ adaud̶a

1Mau ewarid̶e chi Jesusd̶e ijãabadaurã maucha aude baraasii. Maud̶e chi griego bed̶ead̶e berreabadaurã judiorãba chi hebreo bed̶ead̶e berreabadaurã kachirua jara kopaneesid̶au. Jarasid̶au ãbarãba pẽdrãarã ewaricha aid̶aaduud̶e ãchi pẽdrãarã aid̶ad̶akau. 2Maud̶eeba chi Jesusba bʉid̶arã 12 panuuba joma Jesusd̶e ijãabadaurã ãbua duanuud̶e naka jarasid̶au:

—Biꞌia b̶uwãema daiba Dachi Akõre bed̶ea jaradea panuu ida b̶ud̶ai pẽdrãarã aid̶ad̶ai baita.6:2 Pẽdrãarã aid̶ad̶ai baita. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Chiko dead̶akad̶ai baita maebʉrã chi nejarra juasiid̶ai baita.3Maud̶eeba ãbarã, machid̶ebena 7 ẽbẽrarã jipa nuree jʉrʉ́sturu. Ãchi Dachi Akõre Jaurid̶eeba nuread̶ai panuu maud̶e kʉ̃risia kuitaa nuread̶ai panuu. Maarã daiba b̶ud̶ai pẽdrãarã maud̶e waabenarã aid̶ad̶amera. 4Maka wauduubʉrã daiba poyaa biꞌia Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panad̶ai maud̶e ichi bed̶ea jara panad̶ai.

5Ãchiba jaraped̶aad̶a jomaurãba biꞌia ũrisid̶au. Maud̶eeba Esteban jʉrʉ adausid̶au. Mau Estebanba Jesusd̶e ãrea ijãa b̶uasii; Dachi Akõre Jaurid̶eeba b̶uasii. Ichi awara Felipe, Prócoro, Nicanor, Timón, Parmenas maud̶e Nicolás Antioquía puurud̶ebena jʉrʉ adausid̶au. Mau Nicolás griego basii maamina judio kĩra b̶uabachii. 6Chi ãbarãba maarã Jesusba bʉid̶arãmaa adoesid̶aud̶e, Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiduud̶e ãchi jua maarã ʉ̃rʉ kub̶usid̶au.

7Maud̶e ãbarãba Dachi Akõre bed̶ea aude jarasid̶au. Maka chi Jesusd̶e ijãabadaurã Jerusalend̶e maucha aude baraasii. Mau awara ãrea paarerã bid̶a ijãasid̶au.

Judiorãba Esteban araa ãbua imibiabadaurã duanuumaa adoebiped̶aad̶a

8Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba Esteban ãrea aid̶a b̶uasii. Ichi poyaabarii Estebanmaa deasii ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu ẽbẽrarã tãed̶e wau b̶uamera. 9Maud̶e waabenarã judiorã Cirene druad̶ebena maud̶e Alejandría puurud̶ebena panasid̶au. Ãchi judiorã araa ãbua imibadau de “Chi chibari baita bari trajabarii enakuaped̶aad̶arã” abachid̶au. Waabena judiorã Cilicia druad̶ebena maud̶e Asia druad̶ebena panasid̶au. Joma mau judiorã Esteban ome oa kachirua berrea duaneesid̶au. 10Maamina ãchiba Esteban ome poyaad̶aabasii, ichi Dachi Akõre Jauri kʉ̃risia kuitaad̶eeba berreabachiid̶eeba. 11Maud̶eeba ãchiba waabenarã ẽbẽrarãmaa chi nejarra deasid̶au naka setaa waud̶amera: «Daiba ũrisid̶au jãu ẽbẽraba Moisés ʉ̃rʉbena maud̶e Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua berrea b̶uu».

12Maka ãchiba puurud̶ebenarã, judiorã chi chõrarã maud̶e chi Moisesba b̶ʉd̶a jaradeabadaurã kĩrubikasid̶au. Maud̶eeba Esteban jidaud̶aped̶a chi ẽbẽrarã araa ãbua imibiabadaurã duanuumaa adoesid̶au. 13Maud̶e waabenarã ẽbẽrarã araa adoesid̶au setaa jarad̶amera. Maarãba naka jarasid̶au: «Jãu ẽbẽraba Dachi Akõre de mechiu biꞌia b̶uu ʉ̃rʉbena maud̶e chi Moisesba b̶ʉd̶a ʉ̃rʉbena kachirua berrea b̶uabarii. 14Ichiba jarasii Jesús Nazaretd̶ebenaba Dachi Akõre de mechiu ãrii maud̶e Moisesba jaradea b̶uad̶a kĩra diware waui. Jãuba maka berrea b̶uu daiba ũrisid̶au».

15Chi judiorã mechiurã joma aria akʉ duanuuba Esteban ichiaduud̶e unusid̶au ichi kĩedarr ángel kĩedarr kĩra b̶uu.

7

Estebanba jarad̶a

1Maud̶e paare mechiuba Estebanmaa id̶isii:

—¿Jãarãba jara panuu biawãraka?

2Estebanba naka panausii:

—Mʉ ãbarã judiorã, mʉ jaradea ua b̶uabadaurã, michuburia mʉ bed̶ea ũrísturu. Dachi nabẽraed̶ebena Abraham wabid̶a Mesopotamia druad̶e b̶uasiid̶e Harán puurud̶e b̶uad̶e wãi naed̶e Dachi Akõre chi Biꞌia nii ichimaa neesii. 3Dachi Akõreba ichimaa jarasii: “Bichi drua maud̶e bichi ded̶ebenarã b̶ʉiped̶a wãse chi drua mʉʉba unubiiruumaa”.7:3 Génesis 12:1.4Ara makʉd̶e Abraham caldeorã druad̶ebena wãped̶a Harán druad̶aa b̶uad̶e wãsii. Abraham akõre biusiid̶e Dachi Akõreba Abraham chi machi nau ʉ̃raud̶e panuu druad̶aa eneesii.7:4 Génesis 11:31—12:9.5Maamina aria Dachi Akõreba Abrahammaa drua ab̶a adaui b̶uu b̶istĩika bid̶a deabasii. Maumaarã biawãrad̶eeba jarasii ichimaa maud̶e chi ichid̶ebena needuurãmaa nau drua deai.7:5 Génesis 12:7; 13:15; 15:17-18; 17:8. Dachi Akõreba Abraham wabid̶a warr wãꞌãe b̶uasiid̶e maka jarasii. 6Maud̶e Dachi Akõreba Abrahammaa jarasii: “Chi bichid̶ebena neeruu puuru ãibena druad̶e b̶uai, aria ãibenarã chibari baita bari trajabadaurã nuread̶ai maud̶e mau ẽbẽrarãba ãchi 400 años biꞌiwãe panabi uru panad̶ai”. 7Maamina Dachi Akõreba Abrahammaa naka jarasii: “Mʉʉba chi ãchi bari trajabi panuu puuru kastikai. Mau maad̶akare bichid̶ebenarã jãu druad̶ebena waya wãaduud̶e, nau druad̶e mʉʉmaa biꞌia berread̶ai”.7:7 Génesis 15:13-16.

8»Maabae Dachi Akõreba Abrahammaa bed̶ea deasii joma ichid̶ebena needuurã mukĩra chi kakua tõod̶amera Dachi Akõred̶e b̶uu kuitaabiad̶ai baita. Maud̶eeba ichi warr Isaac adaud̶a 8 ewari baaruud̶e chi kakua tõosii.7:8 Génesis 21:3-4. Isaacba ichi warr Jacob ome arab̶aud̶e wausii. Jacoba ichi 12 warrarã ome arab̶aud̶e wausii.

9»Mau maad̶akare Jacob warrarãba ãchi ãba José kĩramaa panuud̶eeba ichi nedobʉisid̶au Egipto druad̶e chibari baita bari trajabarii b̶uamera.7:9 Dachi Akõreba José israeld̶ebenarã karibai baita jʉrʉ adausmina ãchiba ichi ida b̶usid̶au. Ara mau kĩra Jesús maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurã sid̶a ida b̶usid̶au. Génesis 37:26-28. Maamina aria Dachi Akõre ichi ome b̶uasii. 10Maud̶eeba joma ichi ãrea biꞌiwãe b̶uud̶ebena Dachi Akõreba karibasii. Ichimaa kʉ̃risia kuitaa deasii faraón chi Egiptod̶ebena reyba biꞌia unumera. Maud̶eeba chi mau druad̶ebena karr b̶usii, maud̶e chi rey ded̶ebena karr b̶usii.7:10 Génesis 41:37-46.

11»Mau ewarid̶e Egipto druad̶e maud̶e Canaán druad̶e jarrba wausid̶au. Mauba joma ãrea biꞌiwãe duanasii. Maud̶eeba Jacob warrarãba trigo nedod̶ai kʉ̃ria panasmina unud̶aabasii. 12Jacoba ũrisii Egipto druad̶e trigo barau. Maud̶eeba ichi warrarã araa trigo nedod̶e bʉikasii.7:12 Génesis 42:1-3. Mau wãaduu, chi nabena basii. 13Waya wãsid̶aud̶e Joseba ichi ãbarãmaa kuitaabiasii ichi ãchi ãba.7:13 Génesis 45:1-16. Maka chi Egiptod̶ebena reyba7:13 Chi Egiptod̶ebena reyba. Griego bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: faraón. José kai ẽbẽrarãd̶ebena nee b̶uu kuitaasii. 14Maad̶akare, Joseba jarabʉisii chi akõre Jacob maud̶e chi ded̶ebenarãd̶ebena joma Egiptod̶aa need̶amera. Maarã 75 basii.7:14 Génesis 45:9—47:12.15Maka Jacob Egipto druad̶e neesii. Aria biusii.7:15 Génesis 49:33. Ichi warrarã sid̶a aria biusid̶au. 16Maabae ãchi b̶ʉʉrʉ Siquem puurud̶aa adoesid̶au. Aria biud̶a jau b̶ubadau chob̶ead̶e b̶usid̶au. Mau chob̶ea Abrahamba Jamor warrarãmaa nedod̶a basii.7:16 Mau drua Siquem puurud̶e b̶uasii. (Génesis 33:19). Abrahamba biud̶a jau b̶ubadau chob̶ea Hebrón kaita b̶uu nedobʉisii. Génesis 23:15-18. Jacob mau chob̶ead̶e jau b̶usid̶au. Génesis 50:13.

Estebanba Moisés ʉ̃rʉbena jarad̶a

17»Dachi Akõreba Abraham ome bed̶ea dead̶a kãꞌãabariwãed̶e waui b̶uasii. Mau ewarid̶e israeld̶ebenarã Egipto druad̶e maucha ãrea baraasii. 18Maamina Egipto druad̶e rey wid̶i neesii. Mauba José ʉ̃rʉbena adua basii. 19Maud̶eeba dachi puuru setaa kũruaped̶a ãrea kachirua wausii. Miichuburi biꞌiwãe panabiasii. Ãchi warrarã ea adaud̶a b̶uid̶aped̶a ida biubiad̶ai a jarasii.7:19 Éxodo 1:8-22.

20»Mau ewarid̶e Moisés chi naweba adausii. Ichi ãrea mipitaa nibasii.7:20 Ãrea mipitaa nibasii. Nau sid̶a jara b̶uu «Dachi Akõreba ichi ãrea biꞌia unusii». Maud̶eeba chi akõrerãba ãchi ded̶e jed̶ako õbea uru panasid̶au. 21Maamina chi wãwa nub̶uisid̶aud̶e faraón kauba unuped̶a ichi warr kĩra waribisii.7:21 Éxodo 2:1-9.22Egiptod̶ebena ne kuitaa nureeba Moisesmaa ãchi kʉ̃risia kuitaa joma jaradeasid̶au. Maka ichi kʉ̃risiad̶eeba biꞌia berreabachii maud̶e poyaabariiba ne ãrea waubachii.

23»Moisés 40 años b̶uasiid̶e ichi ẽbẽrarã israeld̶ebenarã ichiad̶e wãi kʉ̃risiasii. 24Wãaruud̶e unusii Egiptod̶ebenaba Israeld̶ebena ab̶a kachirua wau b̶uu. Maud̶eeba Moisesba Israeld̶ebena karibad̶e wãsii. Maud̶e ichiba Egiptod̶ebena beasii Israeld̶ebena kachirua wau b̶uu kakua. 25Moisesba kʉ̃risiasii israeld̶ebenarãba kuitaad̶ai ichid̶eeba Dachi Akõreba ãchi kariba b̶uai. Maamina ãchiba kuitaad̶aabasii. 26Norema Moisesba unusii Israeld̶ebena ome chĩo panuu. Ãchi jua dead̶amera naka jarasii: “¡Machi arab̶au puurud̶ebenabʉ! ¿Sakãe jãka chĩo panuma?” 27Maamina chi sĩ b̶uad̶aba Moisés chĩataped̶a jarasii: “¿Kaiba bichi dai karr b̶usma? ¿Kaiba bichi dai juez b̶usma? 28¿Mʉ sid̶a beai kʉ̃ria b̶uka Egiptod̶ebena bead̶a kĩra?” 29Mau ũrisiid̶e Moisés miru wãsii.7:29 Éxodo 2:11-21. Maabae Madián druad̶e drua awarabena kĩra b̶uabachii. Madiand̶e b̶uud̶e warr ome unusii.

30»Cuarenta años basiid̶e ewari ab̶a Moisés drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e Sinaí ea kaita b̶uasii. Maud̶e ángel ab̶a bakuru jeed̶aa aoko nub̶uud̶e ichimaa unubisii.7:30 Ángel. Antiguo Testamentod̶e Dachi Akõre neeruud̶e b̶esed̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ángel.31Moisesba mau unusiid̶e kãare kʉ̃risiai adua basii. Maud̶eeba ara kaita wãsii biꞌia ichiai baita. Maud̶e Dachi Mechiu bed̶ea ũrisii. 32Ichimaa naka jarasii: “Mʉ bichi nabẽraed̶ebenarãba ijãa panad̶a Dachi Akõrebʉ, chi Abraham Akõre Mechiubʉ, Isaac Akõre Mechiubʉ maud̶e Jacob Akõre Mechiubʉ”.7:32 Sinaí ea ara mau Horeb abadau. Éxodo 3:1-6. Mau ũrisiid̶e Moisés wapeaba uri kob̶eesii. Mauba araa ichiai wapea b̶uasii. 33Maud̶e Dachi Mechiuba jarasii: “Nau ead̶e bichi mʉ daad̶e b̶uud̶eeba bichi jʉ̃rʉd̶e jʉ̃barii enase. 34Mʉʉba unu b̶uu mʉ puuru Egipto druad̶e ãrea biꞌiwãe b̶uu. Maud̶e mʉʉba ũri b̶uu ãchi kĩra nomaa berrea panuu. Maud̶eeba mʉ nee b̶uu ãchi kariba b̶uai baita. Mʉʉba bichi Egiptod̶aa bʉi”.7:34 Éxodo 3:7-10.

Moisés ida b̶uped̶aad̶a ʉ̃rʉbena Estebanba jarad̶a

35»Israeld̶ebenarãba Moisés ida b̶usid̶au. Ichimaa naka jarasid̶au: “¿Kaiba bichi dai karr b̶usma? ¿Kaiba bichi dai juez b̶usma?”7:35 Estebanba jara b̶uasii israeld̶ebenarãba Moisés ida b̶uped̶aad̶a kĩra, Jesús maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurã sid̶a ida b̶usid̶au. Maamina ara mau Moisés Dachi Akõreba Egiptod̶aa bʉisii israeld̶ebenarã jaradea ua b̶uabarii b̶uamera maud̶e ãchi mamauba adoemera. Chi ángel bakuru jeed̶aa nub̶uud̶e need̶a poyaad̶eeba maka wausii. 36Moisesba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãrea wau b̶uud̶eeba dachi nabẽraed̶ebenarãba Egiptod̶ebena karibasii. Mar Puriad̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau wausii kĩaraa biꞌia wãd̶ai baita. Maud̶e 40 años drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waubachii.7:36 Éxodo 7:3; 14:21-22; Números 14:32-33.37Ara mau Moisesba israeld̶ebenarãmaa jarasii: “Dachi Akõreba mʉ bʉid̶a kĩra ichi baita berreabarii ab̶a machimaa bʉii. Mau ẽbẽra ara machi puurud̶ebena bai. Mauba jaraaruu ijã́sturu”.7:37 Mauba jaraaruu ijã́sturu. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe. Deuteronomio 18:15-18.38Maud̶e Moisés drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e joma israeld̶ebenarã ome b̶uasii. Aria Sinaí ead̶e ichi ángel ome berreasii. Bed̶ea dachi saka nuread̶ai panuu ʉ̃rʉbena adauped̶a dachi nabẽraed̶ebenarãmaa jarasii.

39»Maamina Moisesba jarad̶a dachi nabẽraed̶ebenarãba ijãa kʉ̃riad̶aabasii. Ichi ida b̶usid̶au. Egipto druad̶aa waya wã kʉ̃ria panasid̶au. 40Moisés ead̶e b̶uasiid̶e ãchiba Aaronmaa jarasid̶au: “Jãu Moisesba dai Egiptod̶ebena karibasii. Maamina ichi sakasii kuitaad̶awẽa panuu. Maud̶eeba dai ãyaa adoemera dachi akõre wause”.7:40 Éxodo 32:1.41Ara makʉd̶e ãchiba paka warr kĩra wausid̶au. Maumaa ãnimara baa deasid̶au. Maud̶e ãchi juaba kaped̶aad̶a kakua kĩrajʉʉ bara b̶uabarii ewari wausid̶au.7:41 Éxodo 32:2-6.42Maud̶eeba Dachi Akõreba ãchi ida nuisii. Maud̶eeba maarãba ʉtaa id̶ibachid̶au chi bajãad̶e nub̶uu nekaebeamaa. Mau ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabadaurã kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu:

“Israeld̶ebenarã, machi 40 años drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e duanasid̶aud̶e ¿ãnimara mʉʉmaa baa deabachid̶aka?

43¡Makawãema! Maumaarã dachi akõre Moloc abadau paru de jira adoebachid̶au maud̶e machi dachi akõre Refán abadau ichi pusterrea adoebachid̶au.

Ara machiba chi maarã kĩra juaba ne kasid̶au ãchimaa biꞌia berread̶ai baita. Maud̶eeba mʉʉba machi awara duabʉikaaruu, Babilonia puuru audeara kaitawẽ”.7:42-43 Amós 5:25-27.

Estebanba Dachi Akõre de mechiu ʉ̃rʉbena jarad̶a

44»Drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e dachi nabẽraed̶ebenarãba Dachi Akõre de ãnimara e waud̶a adoebachid̶au kĩrabad̶ayua Dachi Akõre aria b̶uu ãchi baara. Dachi Akõreba Moisesmaa de e waubisii ichimaa unubid̶a kĩra. 45Mau maad̶akare ãchid̶ebena neeped̶aad̶arãba chi Dachi Akõre de ãnimara e waud̶a uru panasid̶au. Josué ãchi jaradea ua b̶uabarii basiid̶e mau de ãnimara e waud̶a nau druad̶aa adoesid̶au. Mau ewarid̶e Dachi Akõreba chi waabena puuru nau druad̶e panuu dachi nabẽraed̶ebenarã daad̶e duabʉikuasii. Maka nau drua joma juakaa adausid̶au.7:45 Josué 21:43-45. David ewarid̶e chi Dachi Akõre de ãnimara e waud̶a wabid̶a nau druad̶e b̶uasii. 46Mau David, Dachi Akõreba biꞌia unusii. Maud̶eeba ichiba Dachi Akõremaa id̶isii de biꞌia waubimera chi Jacob Bajãad̶ebena Akõre baita.7:46 2 Samuel 7:1-16.47Mau de ichi warr Salomonba wausii.7:47 2 Crónicas 3:1-2.48Maamina Dachi Akõre chi Mechiu nii juaba waud̶a ded̶e b̶uakau. Dachi Akõre baita berreabariiba kartad̶e naka b̶ʉsii:

49“Dachi Mechiu naka jarasii: Mʉ rey ãkau bajãabʉ. Nau iujãa mʉ jʉ̃rʉ b̶ubariibʉ.

Machiba ¿kãare de mʉ baita waud̶aima? ¿Sama mʉ kʉrrjĩrubid̶aima?

50¿Mʉʉba ara mʉ juaba ne joma waud̶awãeka?”

Estebanba judiorã ʉ̃rʉbena jarad̶a

51»¡Machi sõ chaarea nuree! ¡Sõd̶eeba ijãad̶akau!7:51 Sõd̶eeba ijãad̶akau. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: sõ tõowẽa b̶ee. Dachi Akõre bed̶ea ũri kʉ̃riad̶akau. Dachi Akõre Jauriba jara b̶uu machiba ewaricha ida b̶ubadau. Ara machi nabẽraed̶ebenarã kĩra nuree. 52Ãchiba Dachi Akõre baita berreabadaurã joma wãraasid̶au kachirua waud̶ai baita. Ẽbẽra Jipa nii neei jaraped̶aad̶arã sid̶a beabachid̶au.7:52 Isaías 53:11; Jeremías 23:5; 33:15. Ara mau kĩra machiba mau Ẽbẽra Jipa nii jidaud̶aped̶a beasid̶au. 53Dachi Akõreba angelerãd̶eeba Moisesba b̶ʉd̶a machimaa deasmina ¡machiba ijãad̶akau!

54»Mau bed̶ea ũrisid̶aud̶e chi judiorã mechiurã Esteban ome ãrea kĩruuduuba ãchi kid̶a kʉrrʉasid̶au. 55Maka panuud̶e Esteban Dachi Akõre Jaurid̶eeba b̶uasii. Bajãad̶aa ichiaruud̶e Dachi Akõre kĩrawãrea ted̶echoa maud̶e Jesús Dachi Akõre jua biare akʉ nub̶uu unusii. 56Naka jarasii:

—¡Ichiásturu! ¡Mʉʉba bajãa ewa nub̶uu unu b̶uu! ¡chi Ẽbẽra Ba B̶uad̶a Dachi Akõre jua biare akʉ nub̶uu unu b̶uu!7:56 Estebanba mau bed̶ead̶eeba jarasii Jesús ara Dachi Akõrebʉ. Marcos 14:62.

57Mau ũrisid̶aud̶e ãchi ãrea b̶iad̶aped̶a ãchi kʉʉrʉ juaba jʉ̃asid̶au. Maud̶e jomaurãba Esteban orra adausid̶au. 58Puuru awara adoed̶aped̶a mooba b̶ata kopaneesid̶au bead̶ayua. Chi ichi ʉ̃rʉbena jidea panaped̶aad̶aba ãchiba chi anab̶ari jʉ̃badau enad̶aped̶a kũudrãa kaita bʉikasid̶au numera. Mau kũudrãa Saulo abachid̶au.

59Mooba b̶atamaa panuud̶e Estebanba Dachi Akõremaa ʉtaa naka id̶isii: «Mʉ Mechiu Jesús, mʉ jauri adoese».

60Maabae õdarrd̶e kob̶eeped̶a jĩwa jarasii: «Mʉ Mechiu, naarã ẽbẽrarãba kachirua wau panuu kʉde uru b̶uarã́se».

Maka jaraped̶a biusii.

8

Jesusd̶e ijãabadaurã miru wãped̶aad̶a

1-2Sauloba Esteban beaped̶aad̶a biꞌia unusii. Maud̶e chi nuree Dachi Akõre kʉ̃riabadaurãba Esteban jau b̶ud̶aped̶a, ãrea jẽasid̶au.

Mau ewarid̶e ẽbẽrarãba Jerusalend̶e Jesusd̶e ijãabadaurã ãrea kachirua wau paneesid̶au. Maud̶eeba Jesusd̶e ijãabadaurã joma Judea druad̶aa maud̶e Samaria druad̶aa miru wãsid̶au. Jesusba bʉid̶arã Jerusalend̶e paneesid̶au. 3Maud̶e Sauloba chi Jesusd̶e ijãabadaurã jʉrʉsii waa ijãarãad̶amera. Decha wãped̶a mukĩrarã maud̶e wẽrarã jidaukuaped̶a jʉ̃a b̶ubadaumaa errb̶ari adoebachii.

Felipe Samaria druad̶aa wãd̶a

4Maamina Jerusalend̶ebena miru wãped̶aad̶aba ãchi wãaduucha chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jarabachid̶au. 5Felipe Samaria puurud̶aa wãsii maud̶e Jesusba waud̶a jaradeabachii.8:5 Mau Felipe Jesusba bʉid̶awãe basii. Maud̶e jarabachid̶au «Griego Felipe» maebʉrã «Felipe, chi bed̶ea bia jarabarii». Hechos 6:5; 8:4-13,26-40; 21:8-9. Aria jaradeabachii Jesús Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. 6Felipeba jara b̶uu ũrisid̶aud̶e maud̶e ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau wau b̶uu unusid̶aud̶e jomaurãba kauwa ũribachid̶au. 7Ãrea ẽbẽrarã jai kachirua bara nuree aribiakuasid̶au. Mau jai kachiruarã ãchi kakuad̶ebena b̶ia wãuribachid̶au. Maud̶e ãrea b̶akara bʉʉ nuree maud̶e jʉ̃rʉ nʉka nuree aribiakuabachid̶au. 8Chi ẽbẽrarã mau puurud̶ebenarã ãrea kĩrajʉʉ duanasid̶au.

9Jaibana Simón abadau aria b̶uasii. Ara ichi chi mechiu nii kʉ̃risiasiid̶eeba maud̶e ãrea chokae b̶uasiid̶eeba, Samariad̶ebenarã setaa kũrua uru b̶uasii.8:9 Griego bed̶ead̶e mau versículo nau sid̶a jara b̶uu «Mau Simonba wau b̶uu baita Samariad̶ebenarãba ãrea kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. Maud̶e ara ichi chi mechiu nii jarabachii».10Ichiba jaraaruu ẽbẽrarã chi kaebeu nureeba maud̶e chi mechiu nureeba kauwa ũribachid̶au. Jomaurãba jãu «Dachi Akõre Mimichia Poyaa Nii» abachid̶au. 11Mau jaibana kaad̶e wãsid̶au chi mauba ewari ãrea wau b̶uuba, setaa kũrua ua b̶uasiid̶eeba.

12Maamina Felipeba Jesucristod̶eeba Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena ãchimaa jaradea b̶uabachii. Maud̶e ãrea mukĩrarãba maud̶e wẽrarãba chi bed̶ea bia ijãad̶aped̶a boro easid̶au. 13Simón bid̶a ijãasii. Maabae boro eaped̶a Felipe baara nibad̶e wãsii. Felipeba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu wau b̶uu Simonba unusiid̶e kuitaa kʉ̃risiaswãe b̶eesii.

14Maud̶e chi Jesusba bʉid̶arã Jerusalend̶e nureeba ũrisid̶au Samariad̶ebenarãba Dachi Akõre bed̶ea ijãasid̶au. Maud̶eeba Pedro maud̶e Juan ãchimaa bʉisid̶au. 15Need̶aped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isid̶au maarãba ichi Jauri adaud̶amera. 16Maka wausid̶au Dachi Akõre Jauri wabid̶a mau ãbarãmaa neewẽa b̶uasiid̶eeba. Ab̶aburu Dachi Mechiu Jesús trʉ̃d̶eeba boro easid̶au. 17Pedroba maud̶e Juanba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iiduud̶e ãchi jua ãbarã ʉ̃rʉ kub̶usid̶au. Ara makʉd̶e Dachi Akõre Jauri adausid̶au.

18Maud̶e Simonba unusii Jesusba bʉid̶arãba ãchi jua ãbarã ʉ̃rʉ b̶uuduud̶e ãbarãba Dachi Akõre Jauri adoesid̶au. Mau unusiid̶e ãchimaa chi nejarra deai asii ara mau kĩra poyaa waui baita. 19Naka jarasii:

—Jãu poyaabarii mʉʉmaa deásturu, mʉa bid̶a mʉ jua barikiu ʉ̃rʉ kub̶uuruud̶e Dachi Akõre Jauri neemera.

20Maamina Pedroba jarasii:

—¿Makarã bichiba kʉ̃risia b̶uka chi Dachi Akõreba bari dea b̶uu nedobʉibadau? ¡Bichi chi nejarra ome b̶eraase! 21Bichi sõ Dachi Akõre daad̶e jipawãe b̶uud̶eeba nau traju dai ome waukau b̶uu. 22Mau kʉ̃risia kachirua ida b̶use. Dachi Mechiumaa chi chuburia ʉtaa id̶ise. Mau makarã, biawãra chi bichiba kachirua waui kʉ̃risia b̶uad̶a ichiba perdonai. 23Mʉʉba unu b̶uu bichi daiba wau panuu kakua ãrea kĩrajʉʉwẽa b̶uu. Kachiruaba bichi jʉ̃a uru b̶uu.

24Maud̶e Simonba jarasii:

—Mʉ baita Dachi Mechiumaa ʉtaa id̶ísturu chi machiba jaraped̶aad̶a makarãamera.

25Pedroba maud̶e Juanba chi bed̶ea Dachi Mechiu Jesús ʉ̃rʉbena jarad̶aped̶a Jerusalend̶aa waya wãsid̶au. Wãaduud̶e Samaria druad̶e ãrea puuru b̶eecha mau bed̶ea bia jara wãsid̶au.

Felipe chi Etiopiad̶ebena ome berread̶a

26Mau maad̶akare Dachi Mechiud̶e ángel ab̶a Felipemaa neeped̶a naka jarasii: «¡Jiraduse! Jerusalend̶ebena Gaza puurud̶aa wãbadau od̶e wãse». (Mau drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e wã b̶uu).8:26 Mau drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e wã b̶uu. Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «Id̶ibae mau od̶e ẽbẽrarã wãd̶akau».

27Ara makʉd̶e Felipe wãsii. Od̶e niid̶e ẽbẽra Etiopía druad̶ebena unusii. Mau ẽbẽra chi Etiopiad̶ebena reina8:27 Reina. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Candace. baita trajabarii mechiu basii.8:27 Trajabarii mechiu. Kajuma bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: eunuco. Mau jara b̶uu ichi kãra jasii chi reina joebayua. Maud̶eeba mauba chi reina chi nejarra joma nubachii. Ichi Jerusalend̶aa wã b̶uasii Dachi Akõremaa biꞌia berreai baita. 28Ichi druad̶aa waya wãaruud̶e sĩu b̶uasii ichi karretad̶e maud̶e karta ed̶a jara kãribasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba b̶ʉd̶a.

29Maka b̶uud̶e Dachi Akõre Jauriba Felipemaa jarasii: «Wãse jãu karreta kaita». 30Ara makʉd̶e araa pira wãped̶a ũrisii chi trajabarii mechiu niiba chi Dachi Akõre baita berreabarii Isaías karta jĩwa ed̶a jara b̶uu. Maud̶e Felipeba id̶isii:

—¿Bichiba ed̶a jara b̶uu kauwa ũri b̶uka?

31Ichiba panausii:

—Ab̶auba jaradeawẽebʉrã mʉʉba ¿saka kauwa ũriima?

Maud̶e ichiba Felipemaa jarasii atauped̶a ichi kaita akʉ b̶eemera. 32Ichiba Dachi Akõre bed̶ead̶e ed̶a jara b̶uad̶a nau basii:

«Oeja beabadaumaa adoebadau kĩra ichi bead̶e adoesid̶au.

Chi kara kõmaa panuud̶e oeja chũpea b̶uabarii kĩra ara mau kĩra ichi chũpea b̶uasii.

33Ichi ome nejuakaya waud̶aped̶a, ichi nebʉra kakua id̶id̶a ũrid̶ai kʉ̃riad̶aabasii. Maka ichi bead̶aped̶a, bʉisid̶au nau iujãad̶ebena. ¿Kaiba ichi warrarã ʉ̃rʉbena poyaa nebʉrʉima?»8:33 Isaías 53:7-8.

34Maabae chi Etiopiad̶ebena trajabarii mechiuba Felipemaa id̶isii:

—Dachi Akõre baita berreabariiba nama ¿kai ʉ̃rʉbena b̶ʉsma? ¿Ara ichi ʉ̃rʉbena b̶ʉska maebʉrã ab̶au ʉ̃rʉbena b̶ʉska? Michuburia jarase.

35Ara makʉd̶e Felipeba mau bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jara kob̶eesii. 36Maka panuud̶e bania b̶uumare wãsid̶au. Maud̶e chi trajabarii mechiuba jarasii:

—Ichiáse. Nama bania nub̶uu. ¿Kãareba mʉ poyaa boro eabiibai b̶uma? Mʉ ¿boro eai b̶uka?

37Felipeba jarasii:

—Bichiba Jesús Dachi Akõre Warr biawãra sõd̶eeba ijãa b̶uubʉrã, boro eai b̶uu.

Maud̶e chi trajabarii mechiuba panausii:

—Mʉʉba biawãra ijãa b̶uu Jesucristo Dachi Akõre Warr nii.8:37 Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau versículo wãꞌãe.

38Ara makʉd̶e ichi karreta b̶ari nub̶eebiped̶a, ãchi omea ed̶aa baniad̶e ed̶a wãsid̶au. Aria Felipeba ichi boro easii. 39Baniad̶ebena awara wãsid̶aud̶e, Dachi Mechiu Jauriba Felipe ãyaa adoesii. Chi trajabarii mechiuba ichi waa unuubasii, maamina od̶e kĩrajʉʉ wãsii. 40Maud̶e Felipe Azoto puurud̶e neesii. Maabae puurucha chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jara wãsii ab̶a Cesarea puurud̶e neeruud̶aa.

9

Sauloba Jesusd̶e ijãad̶a

1-2Mau ewarid̶e Sauloba wabid̶a Dachi Mechiud̶e ijãa nuree kenai baita b̶uabachii. Paare mechiu b̶uumaa wãped̶a id̶isii karta b̶ʉkua deamera. Mau karta Damasco puurud̶e judiorã araa ãbua imibadau decha adooi kʉ̃risia b̶uasii. Kartad̶e b̶ʉ b̶uasii chi ãchi tãed̶e Jesús Od̶e nibad̶a mukĩrarã maud̶e wẽrarã sid̶a jidauped̶a Jerusalend̶aa joma adooi b̶uu, jʉ̃a bʉikad̶ai baita. 3Sauloba mau karta adoeped̶a wãsii. Damasco puuru kaita neeruud̶e maka b̶uud̶e bajãad̶ebena ichi ad̶u ʉ̃d̶aa puri chebiwãsii. 4Mauba Saulo jeed̶a b̶aebisii. Maud̶e bed̶ea ũrisii. Mau bed̶eaba jarasii:

—Saulo, Saulo, ¿sakãe mʉ kachirua waui baita wãraa b̶uma?

5Maud̶e Sauloba id̶isii:

—Mʉ Mechiu, ¿bichi kaima?

Chi bed̶eaba panausii:

—Mʉ Jesusbʉ. Chi bichiba mʉ kachirua waui baita wãraa b̶uu. Chi subariimaa ʉ̃rʉ tʉaruud̶e, bichi ara du ab̶a puꞌuai.9:5 Chi subariimaa ʉ̃rʉ tʉaruud̶e, bichi ara du ab̶a puꞌuai. Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau wãꞌãe.6Jiraduped̶a Damasco puurud̶aa wãse.9:6 Chi b̶ee kartad̶e versículo 6 naka b̶ʉ kub̶uu: Maabae wapeaba uri kub̶uuba Sauloba naka jarasii. Jamaria ab̶auba jarai bichiba kãare waui b̶uu.

7Chi Saulo ome wãaduu ãrea perasid̶au. Ãchiba bed̶ea ũrisid̶amina ab̶a bid̶a unud̶aabasii. 8Saulo jeed̶abena jiradusii, maamina ichi dau bũasiid̶e, poyaa unuubasii. Maabae chi ichi ome wãaduuba ichi juad̶e jidaud̶aped̶a Damasco puurud̶aa adoesid̶au. 9Aria ichi ewari õbea dau pãriu b̶uasii, kowẽa b̶uasii maud̶e dowẽa b̶uasii.

10Damasco puurud̶e Jesucristod̶e ijãabarii ab̶a Ananías abadau b̶uasii. Dachi Mechiuba mau daumaa unubiiruba naka jarasii:

—¡Ananías!

Ichiba panausii:

—Mʉ nama b̶uu, mʉ Mechiu.

11Dachi Mechiuba jarasii:

—Jiraduped̶a Judas deemaa wãse. Mau de calle Jipa B̶uu abadaud̶e kub̶uu. Ara baaruud̶e jarase bichiba ẽbẽra Saulo Tarso puurud̶ebena ichiad̶e nee b̶uu. Ichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa b̶uu. 12Mʉʉba ichi unubisii mukĩra Ananias abadau ichimaa neeped̶a ichi ʉ̃rʉ jua kub̶uuruu ichi dauba waya unumera.

13Maud̶e Ananiasba jarasii:

—Mʉ Mechiu, mʉʉba jãu ẽbẽra ʉ̃rʉbena ũri b̶uu. Ãreaba jarabadau Jerusalend̶e ichiba bichi ẽbẽrarã ãrea kachirua wau b̶uu. 14Mau awara paare mechiurã trʉ̃d̶eeba nau puurud̶aa nee b̶uu chi bichid̶e ijãa nuree joma jidau uad̶oi baita.

15Maamina Dachi Mechiuba jarasii:

—Wãse. Mʉʉba ichi jʉrʉ adausii mʉ ʉ̃rʉbena berreamera judiowãerãmaa, ãchi reyrãmaa maud̶e israeld̶ebenarãmaa. 16Mʉʉba ichimaa kuitaabii saka ãrea dauchia jãadua b̶uai b̶uu mʉ ʉ̃rʉbena berreai baita.

17Ara makʉd̶e Ananias Saulo b̶uumaa wãsii. Chi ded̶e ed̶a wãped̶a ichi jua Saulo ʉ̃rʉ kub̶uped̶a jarasii: «Ãba Saulo, Dachi Mechiu Jesús, chi bichiba od̶e unubid̶aba, mʉ neebisii waya bichi dauba unumera maud̶e Dachi Akõre Jaurid̶eeba b̶eemera».

18Ara makʉd̶e Saulo daud̶ebena b̶eda kara kĩra panuu b̶aesid̶au. Maud̶e waya biꞌia unu b̶eesii. Jiraduped̶a boro eabisii. 19Maabae koped̶a kakua waya meserãa b̶eesii.

Saulo Damasco puurud̶e b̶uad̶a

Ewari aribia b̶eebasii Damascod̶ebena Cristod̶e ijãabadaurã baara. 20Maud̶e judiorã araa ãbua imibadau decha ichiba jaradea b̶eesii Jesús biawãra Dachi Akõre Warr nii. 21Joma mau ũriiduuba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. Ãchiba naka id̶i duanasid̶au: «¿Nauwãeka chi Jerusalend̶e Jesusd̶e ijãabadaurã kenai baita wãraa b̶uad̶a? ¿Nama nee b̶uuwãeka ãchi paare mechiurãmaa jʉ̃a b̶uu adooi baita?»

22Maamina Sauloba ewaricha arakʉd̶e kuitaabiabachii Jesús biawãra Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Mauba Damasco puurud̶ebena judiorãba kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii.

Saulo miruwãd̶a

23Ewari aribia baaruud̶e judiorã Damasco puurud̶ebenarãba Saulo bead̶ai baita bed̶ea deasid̶au. 24Maud̶eeba ãyadaa maud̶e ẽsabud̶e chi puurud̶e ed̶a wãbadau jʉ̃a panasid̶au. Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Sauloba kuitaasii. 25Maud̶eeba ẽsabud̶aa chi Jesusd̶e ijãabadaurãba Saulo ẽ mechiud̶e ed̶a joad̶aped̶a, maabae chi puuru mooba ad̶u karaad̶a chob̶ea nub̶uud̶e ʉ̃rʉʉba ed̶aa bʉisid̶au.

Saulo Jerusalend̶aa wãd̶a

26Saulo waya Jerusalend̶aa wãsiid̶e chi Jesusd̶e ijãabadaurã ome b̶uai kʉ̃ria b̶uasii.9:26 Saulo Jerusalend̶aa waya wãi naed̶e drua awarad̶e año õbea b̶eesii. Gálatas 1:17-19. Maamina ichi wapea panasid̶au. Ãchiba ijãad̶aabasii ichiba biawãra Jesusd̶e ijãa b̶uu. 27Maamina Bernabeba Saulo adoesii chi Jesusba bʉid̶arãmaa. Maabae ichiba nebʉrʉsii saka Sauloba Dachi Mechiu od̶e unusii, Dachi Mechiu ichi ome berread̶a maud̶e saka Sauloba Damasco puurud̶e Jesús ʉ̃rʉbena wapeawẽa berreabachii. 28Maka Saulo ãchi ome b̶eesii. Maud̶e Jerusalend̶e Dachi Mechiu Jesús ʉ̃rʉbena wapeawẽa berrea nibabachii. 29Judiorã chi griego bed̶ead̶e berreabadaurã ome Jesús ʉ̃rʉbena berreabachii maamina ichi bead̶ai kʉ̃ria panasid̶au. 30Ãbarãba mau kuitaasid̶aud̶e Saulo Cesarea puurud̶aa adoesid̶au. Maad̶akare ichi puuru Tarso puurud̶aa bʉisid̶au.

31Maumisa Judea druad̶e, Galilea druad̶e maud̶e Samaria druad̶e ãbarã jirukaraayuwãe duanasid̶au maud̶e ne baraakuasid̶au. Dachi Mechiu wapea panuud̶eeba nibasid̶au maud̶e Dachi Akõre Jauri poyaad̶eeba ãbarã aude baraasii.

Ẽbẽra Eneas abadau aribiad̶a

32Mau ewarid̶e Pedro ẽbẽrarã Dachi Akõred̶erã ichia nibabachii joma mau druad̶e. Ewari ab̶a ãbarã Lida puurud̶e nuree ichiad̶e wãsii. 33Aria ẽbẽra Eneas abadau unusii. Mau ẽbẽra b̶akara bʉʉ niid̶eeba 8 año kʉd̶ad̶e b̶uasii. 34Maud̶e Pedroba jarasii:

—Eneas, Jesucristoba bichi aribiabisii. ¡Jiraduse! Bichi kʉd̶a tõse.

Ara makʉd̶e Eneas jiradusii. 35Lida puurud̶e panabadaurã maud̶e Sarón druad̶e panabadaurã jomaurãba Eneas aribiabid̶a unusid̶aud̶e, Dachi Mechiud̶e ijãasid̶au.

Dorcas chokae jiradud̶a

36Mau ewarid̶e Jesusd̶e ijãabarii wẽra Tabita abadau Jope puurud̶e b̶uasii. Griego bed̶ead̶e ichi trʉ̃ Dorcas abachid̶au.9:36 Tabita. Mau trʉ̃ arameo bed̶ead̶e Dorcas abadau. Griego bed̶ead̶e jara panuu «b̶ii». Mau neekauba ne biꞌia wau b̶uabachii. Chi nejarr barauwãe nuree ãrea aid̶akuabachii. 37Ewari ab̶a Dorcas ẽpermaped̶a biusii. Maabae chi kakua jeraad̶aped̶a pieza ʉtʉbenad̶aa adoesid̶au. 38Jope puuru Lida kaita b̶uasii. Chi Jesús baara nibabadaurãba ũrisid̶au Pedro Lidad̶e b̶uu. Maud̶eeba ẽbẽra ome ichimaa bʉisid̶au naka chi chuburia id̶id̶amera: «Daimaa isa neese».

39Ara makʉd̶e Pedro ãchi ome wãsii. Neesid̶aud̶e ichi chi biud̶a nub̶uumaa adoesid̶au. Aria joma pẽdrãarã jẽa duanasid̶au. Ãchiba Pedromaa Dorcasba paru kaapirukua b̶uad̶a unubisid̶au. 40Maud̶e Pedroba joma awara wãbiasii. Õdarrd̶e kob̶eeped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isii Dorcas chokae jiradubimera. Ʉtaa id̶iped̶a chi biud̶a nub̶uumaa ichiaruud̶e jarasii:

—Tabita, ¡jiraduse!

Ara makʉd̶e mau chi dau bũasii. Pedro unusiid̶e akʉ b̶eesii. 41Pedroba ichi juad̶e jidauped̶a jiradubisii. Maabae ãbarã maud̶e pẽdrãarã iukuaped̶a Dorcas chokae jiradud̶a unubiasii. 42Joma Jope puurud̶e mau ʉ̃rʉbena kuitaasid̶au. Maka ãreaba Dachi Mechiud̶e ijãasid̶au. 43Maabae Pedro Jope puurud̶e ãrea b̶eesii ẽbẽra Simón abadau ded̶e. Mau Simonba ãnimara e poabibarii basii.

10

Angelba Corneliomaa berread̶a

1Cesarea puurud̶e ẽbẽra Cornelio abadau b̶uasii. Ichi Italia druad̶ebena kokoroarã chi jaradea ua b̶uabarii basii. 2Mau Cornelio ichi ded̶ebenarã baara joma jipa nureasii. Dachi Akõre wapeadee panasid̶au. Cornelioba judiorã aid̶ai baita chi nejarra ãrea deabachii maud̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uabachii. 3Ewari ab̶a ãsa ʉ̃rʉ hora õbea basiid̶e Dachi Akõreba Cornelio daumaa unubisii ángel ichimaa arakʉd̶e neeruu. Mauba jarasii:

—¡Cornelio!

4Cornelioba chi ángel kĩedarrmaa apii ichiaped̶a ãrea wapeaba id̶isii:

—¿Kãare kʉ̃ria b̶uma?

Maabae chi angelba jarasii:

—Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ibarii maud̶e chi nejarr barauwãe nuree aid̶abarii ichiba biꞌia unu b̶uu ichimaa ne baa dearuu kĩra. 5Maud̶eeba Jope puurud̶aa ẽbẽrarã bʉikase Simón, ara mau Pedro abadau jʉrʉd̶e wãd̶amera. 6Mau mar iikaa june Simón chi ãnimara e poabibarii ded̶e b̶uu.10:6 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Mau Simón Pedroba bichimaa jarai saka waui b̶uu.

7Ángel ichi ome berreaped̶a wãsii. Wãsiid̶e Cornelioba chi ichi baita bari trajabadau ome maud̶e kokoroa ab̶a iusii. Mau kokoroaba Cornelio aid̶abachii maud̶e Dachi Akõre wapeadee nibasii. 8Cornelioba unud̶a joma nebʉrʉped̶a Jope puurud̶aa bʉikasii.

Dachi Akõreba Pedro daumaa unubid̶a

9Norema ʉmada jipa baaruud̶e ãchi od̶e Jope puuru kaita needuud̶e, Pedro de ʉ̃rʉd̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶e wãsii. 10-11Jarrbisia b̶uud̶eeba ko kʉ̃ria b̶uasii. Ne chuu panuumisa Dachi Akõreba Pedro bajãa ewaaruu daumaa unubisii. Bajãad̶ebena ẽeboro waib̶ʉa kĩra b̶uu ed̶aa neeruu unusii. Mau ẽeboro miducha jʉ̃karaba jʉ̃ b̶uasii. 12Mau ẽeborod̶e ed̶a didiwaraa ãnimara panasid̶au, jʉ̃rʉ kimare nuree, jeed̶a ursu nuree maud̶e ibanarã. (Chi nuree ãnimara judiorãba kod̶akau duanasid̶au). 13Maka b̶uud̶e Pedroba mimi ũrisii. Mau mimiba jarasii:

—Pedro, jiraduse. Beaped̶a kose.

14Maamina Pedroba jarasii:

—Mʉ Mechiu, ¡makawãema! Chi daiba kod̶aabai panuu chiko maebʉrã chi bichi daad̶e biꞌiwãe b̶uu mʉʉba kokau.10:14 Levítico 11:1-32.

15Chi mimiba waya jarasii:

—Chi Dachi Akõreba biꞌia b̶ud̶a mau miadaa b̶uu a jararã́se.10:15 Marcos 7:13-19.

16Maka berrearuu Pedroba b̶es õbea ũrisii. Maabae chi ẽeboro waya bajãad̶aa wãsii. 17Mau unud̶akare Pedroba kuitaa kʉ̃risiaswãe b̶eesii. Wabid̶a mauba kãare jara b̶uu kʉ̃risia b̶uumisa chi Cornelioba bʉid̶arãba Simón de id̶id̶aped̶a chi de poraamaa neesid̶au. 18Ãchiba jĩwa id̶isid̶au Simón, ara mau Pedro abadau nau ded̶e b̶uu kuitaa.

19Pedroba unud̶a wabid̶a kʉ̃risia b̶uud̶e Dachi Akõre Jauriba ichimaa jarasii: «Ẽbẽrarã õbea panuuba bichi jʉrʉ panuu. 20Jiraduped̶a isa ed̶aa wãse. Maarã baara wãabai a kʉ̃risiarã́se, mʉʉba maarã neebiasiid̶eeba».

21Ara makʉd̶e Pedro ed̶aa wãsii Cornelioba bʉid̶arãmaa. Ichiba jarasii:

—Chi machiba jʉrʉ panuu mʉʉbʉ. ¿Kãare sãad̶e neesid̶ama?

22Ãchiba panausid̶au:

—Dai kokoroarã chi jaradea ua b̶uabarii Cornelioba bʉisii. Ichi ẽbẽra jipa nii maud̶e Dachi Akõre wapeadee nii. Joma judiorãba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia kʉ̃risia panuu. Dachi Akõre angelba bichi ichi deemaa neei iusii bichi bed̶ea ũrimera.

23Maabae Pedroba deed̶aa wãbisii. Mau ẽsabud̶e Pedro baara paneesid̶au. Norema Pedro jiraduped̶a ãchi baara wãsii. Maud̶e chi nuree ãbarã Jope puurud̶ebena ãchi baara wãsid̶au.

Pedro Cornelio ome berread̶a

24Mau norema Cesarea puurud̶e neesid̶au. Cornelioba ichi ded̶ebenarã maud̶e ichi kõpaerorã biarã iusiid̶eeba ichi ded̶e esed̶au panasid̶au. 25Pedro chi de kaita neesiid̶e Cornelioba araa irsibid̶e wãsii. Pedro daad̶e jeed̶a õdarrd̶eeba kob̶eeped̶a ichimaa biꞌia berrea kob̶eesii. 26Maamina jiradubiped̶a, Pedroba naka jarasii:

—¡Jiraduse! Mʉ sid̶a ẽbẽra mukĩra nii, bichi kĩra.

27Pedro Cornelio ome berrea nid̶aud̶e ed̶a wãsii. Aria ẽbẽrarã ãrea panuu unusii. 28Maabae Pedroba jarasii:

—Machiba kuitaa panuu dai judiorã judiowãerã baara nibad̶akau panuu maud̶e judiowãerã ded̶e ed̶a wãd̶akau panuu. Maamina Dachi Akõreba mʉʉmaa kuitaabisii ab̶au ʉ̃rʉbena mʉʉba mau Dachi Akõre daad̶e biꞌiwãe b̶uu a jaraabai, maebʉrã mau miadaa b̶uu a jaraabai. 29Maud̶eeba mʉ iud̶e bʉisid̶aud̶e wãabai awẽa urusii. Jãabae mʉʉba kuitaa kʉ̃ria b̶uu sakãe mʉ adaud̶e bʉisid̶ama.

30Maud̶e Cornelioba jarasii:

—Ewari kimare basii ara nau horaka, ãsa ʉ̃rʉ hora õbead̶e, mʉʉba chiko kod̶akau ewari wau b̶uasii. Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa b̶uud̶e ẽbẽra mʉ daad̶e akʉ nub̶uu unusii. Mau paru ted̶echoa b̶uasii. 31Mau ẽbẽraba mʉʉmaa jarasii: “Cornelio, bichiba ʉtaa id̶i b̶uad̶a Dachi Akõreba biꞌia ũrisii. Ichiba kĩraba b̶uu chi bichiba chi nejarr barauwãe nuree aid̶abarii. 32Maabae ẽbẽrarã Jope puurud̶aa bʉikase Simón, ara mau Pedro abadau jʉrʉd̶e wãd̶amera. Mau mar iikaa june Simón chi ãnimara e poabibarii ded̶e b̶uu. Mau Simón, ara mau Pedro neeruud̶e ichiba bichimaa berreai”.10:32 Mau Simón, ara mau Pedro neeruud̶e ichiba bichimaa berreai. Mau griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e wãꞌãe.

33Ara makʉd̶e mʉʉba bichi jʉrʉbisii. Maud̶e bichi sõbia niid̶eeba, neesii. Jãabae joma dai nama Dachi Akõre daad̶e panuu Dachi Mechiuba bichimaa jarabi b̶uu ũrid̶ai baita.10:33 Dachi Mechiu. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre.

34Maud̶e Pedroba jarasii:

—Biawãra ʉ̃raburu mʉʉba kuitaaruu Dachi Akõreba ab̶a chi ab̶au aude kʉ̃riakau.10:34 Deuteronomio 10:16-17.35Maumaarã puuruchabena ichi wapeaba jipa wau nuree biꞌia unubarii. 36Dachi Akõreba chi bed̶ea bia Jesucristo ʉ̃rʉbena jarabiasii israeld̶ebenarãmaa, Dachi Akõre baara biꞌia nuread̶amera. Mau Jesucristo jomaurã Mechiubʉ. 37Machiba kuitaa panuu joma Judea druad̶e Jesús ʉ̃rʉbena nebʉrʉbadau. Naed̶e Galilead̶e Juanba jaradea b̶uasii ẽbẽrarã boro ead̶amera. 38Mau ewarid̶e Dachi Akõreba ichi Jauri maud̶e ichi poyaabarii Jesús Nazaretd̶ebenamaa deasii.10:38 Lucas 3:2-22. Dachi Akõre ichi ome b̶uasiid̶eeba Jesusba ne bia wau nibasii maud̶e ẽbẽrarã jʉbawãe niiba kachirua uru panuu joma aribiabiabachii. 39Judiorã druad̶e maud̶e Jerusalén puurud̶e Jesusba waud̶a daiba joma unusid̶au. Ichiba ne bia wausmina judiorãba cruzd̶e jirab̶u beasid̶au.

40Ara mau Jesús Dachi Akõreba ewari õbead̶e chokae jiradubiped̶a waabenarãmaa unubiasii. 41Dachi Akõreba jomaurãmaa unubiabasii maamina daimaa unubiasii mau baita adoesiid̶eeba. Ichi chokae jiradusiid̶e dai ichi ome kosid̶au maud̶e dosid̶au. 42Jesusba dai bʉisii joma ẽbẽrarãmaa naka jarad̶amera: Dachi Akõreba ichi b̶usii chi chokae nuree maud̶e biuped̶aad̶a ãchi juez b̶uamera. 43Joma Dachi Akõre baita berreabadaurãba mau ʉ̃rʉbena berreasid̶au. Maarãba kuitaabiasid̶au barikiuba Jesusd̶e ijãaruubʉrã, mau ẽbẽraba kachirua wau b̶uad̶a Dachi Akõreba ichid̶eeba perdonai.

Dachi Akõre Jauri judiowãerãmaa need̶a

44Pedro wabid̶a berrea b̶uud̶e joma chi ichi ũri panuumaa Dachi Akõre Jauri neesii. 45-46Maud̶e ãibena bed̶ead̶e berrea duaneesid̶au maud̶e Dachi Akõremaa biꞌia berrea duaneesid̶au. Judiorã Jesusd̶e ijãabadaurã Pedro ome neeped̶aad̶aba mau ũrisid̶aud̶e kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii Dachi Akõreba ichi Jauri judiowãerãmaa deasiid̶eeba. 47Maud̶e Pedroba jarasii:

—Dachi Akõre Jauri adoesid̶au dachiba adoeped̶aad̶a kĩra. ¿Kaiba baniaba boro earãaba ad̶aima?

48Maabae Pedroba ãchi Jesucristo trʉ̃d̶eeba boro eabisii. Mau maad̶akare ãchiba chi chuburia id̶isid̶au ichi ãchi ome aribia b̶uamera.

11

Pedroba ãbarã Jerusalend̶ebenarãmaa berread̶a

1Mau maad̶akare Jesusba bʉid̶arãba maud̶e waabenarã ãbarã Judea druad̶e nureeba ũrisid̶au judiowãerãba Dachi Akõre bed̶ea ijãasid̶au. 2Maud̶eeba Pedro Jerusalend̶aa wãsiid̶e chi nuree ãbarã judiorãba11:2 Ãbarã judiorãba. Mau ewarid̶e judiorã chi mukĩra kakua tõobadaurã abachid̶au, maud̶e chi judiowãerã chi mukĩra kakua tõod̶akaurã abachid̶au. ichi ome kĩru berreasid̶au. 3Naka jarasid̶au:

—¿Sakãe bichi judiowãerã ded̶e ed̶a wãped̶a jãarã ome ko b̶uasma?

4Maabae Pedroba ichi makad̶a ãchimaa joma nebʉrʉsii.

5—Jope puurud̶e b̶uasiid̶e mʉʉba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uasii. Maud̶e ẽeboro waib̶ʉa kĩra b̶uu Dachi Akõreba mʉ daumaa unubisii. Mau miducha jʉ̃karaba jʉ̃ b̶uu bajãad̶ebena ed̶aa mʉʉmaa neesii. 6Mʉʉba biꞌia ichiasii kãare ed̶a b̶uu kuitaai baita. Didiwaraa ãnimararã panasid̶au, jʉ̃rʉ kimare nuree, jeed̶a ursu nuree maud̶e ibanarã. 7Maka b̶uud̶e mimi ũrisii. Mau mimiba mʉʉmaa jarasii: “Pedro, jiraduse. Beaped̶a kose”. 8Maamina mʉʉba jarasii: “Mʉ Mechiu, ¡makawãema! Chi daiba kod̶aabai panuu chiko maebʉrã chi bichi daad̶e biꞌiwãe b̶uu mʉʉba mau kokau”. 9Maud̶e bajãad̶ebena chi mimiba mʉʉmaa waya jarasii: “Chi Dachi Akõreba biꞌia b̶ud̶a mau miadaa b̶uu arã́se”. 10Maka berrearuu mʉʉba b̶es õbea ũrisii. Maabae chi ẽeboro waya bajãad̶aa wãsii.

11»Maka b̶uud̶e ẽbẽra õbea mʉ b̶uu ded̶e neesid̶au. Ãchi jaradea ua b̶uabariiba Cesarea puurud̶ebena mʉʉmaa bʉisii. 12Dachi Akõre Jauriba mʉ maarã baara wãabai a kʉ̃risiawẽa wãbisii. Cesarea puurud̶e need̶aped̶a dai ãchi jaradea ua b̶uabarii ded̶e ed̶aa wãsid̶au. Nau 6 ãbarã mʉ baara panasid̶au. 13Mau ẽbẽraba daimaa nebʉrʉsii ángel ichi ded̶e b̶uu unusii. Mauba ichimaa jarasii: “Jope puurud̶aa ẽbẽrarã bʉikase Simón, ara mau Pedro abadau jʉrʉd̶e wãd̶amera. 14Mauba jarai saka Dachi Akõreba bichi maud̶e bichi ded̶ebenarã karibai”.

15»Mʉ mau berrea b̶uud̶e Dachi Akõre Jauri ãchimaa neesii dachimaa naed̶e need̶a kĩra.11:15 Hechos 2:1-4.16Maud̶e chi Dachi Mechiuba jarad̶a mʉʉba kĩrabasii: “Biawãra Juanba baniaba ẽbẽrarã boro easii, maamina Dachi Akõreba ichi Jauri machimaa deai”.11:16 Dachi Akõreba ichi Jauri machimaa deai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõreba machi ichi Jauriba boro eai. Lucas 3:16.17Dachi Mechiu Jesucristod̶e ijãa panuud̶eeba Dachi Akõreba dachimaa ichi Jauri deasii. Ichi Jauri ãchimaa deasiid̶eeba ¿mʉʉba saka ichiba waud̶a ʉ̃rʉbena kachirua jaraima?

18Jerusalend̶ebena ãbarãba mau ũrisid̶aud̶e waa kachirua jarad̶aabasii, maumaarã Dachi Akõremaa naka biꞌia berreasid̶au:

—¡Biawãra Dachi Akõreba judiowãerã karibasii ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a ichimaa need̶amera! ¡Maka ewaricha ichi baara chokae panad̶ai!

Ãbarã Antioquía puurud̶ebena

19Esteban biud̶akare ẽbẽrarãba chi Jesusd̶e ijãabadaurã kachirua waud̶ai baita wãraasid̶au. Maud̶eeba ãbarã Jerusalend̶ebena miru wãurisid̶au. Fenicia druad̶aa, Chipre islad̶aa maud̶e Antioquía puurud̶aa wãsid̶au. Ãchi wãaduucha chi bed̶ea Jesús ʉ̃rʉbena ab̶a judiorãmáburu jarabachid̶au. 20Maka panuud̶e chi nuree Jesusd̶e ijãabadaurã Chipred̶ebena maud̶e Cirene puurud̶ebena Antioquiad̶e panad̶e wãsid̶au. Maarãba griegorãmaa chi bed̶ea bia Dachi Mechiu Jesús ʉ̃rʉbena jara kopaneesid̶au. 21Dachi Mechiuba ichi poyaad̶eeba ãchi aid̶akuasii. Maud̶eeba ãchiba jara panuu ãreaba ijãasid̶au. Ãchiba chi naed̶e kachirua kʉ̃risia badaped̶aad̶a ida b̶ud̶aped̶a Jesucristod̶e ijãa kopaneesid̶au.

22Ãbarã Jerusalend̶ebenarãba mau kuitaasid̶aud̶e Bernabé Antioquiad̶aa bʉisid̶au. 23-24Mau Bernabé ẽbẽra jipa nibasii. Jesusd̶e ãrea ijãa nibasii; Dachi Akõre Jaurid̶eeba nibasii. Bernabé Antioquiad̶e neesiid̶e unusii Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba ãbarã kariba b̶uu. Maud̶eeba ichi ãrea kĩrajʉʉsii. Maud̶e ichiba jomaurãmaa jarabachii sõd̶eeba ewaricha Dachi Mechiud̶e biawãra ijãad̶amera. Maka b̶uud̶e ãreaba Dachi Mechiud̶e ijãasid̶au.

25Mau maad̶akare Bernabé Tarso puurud̶aa Saulo jʉrʉd̶e wãsii. Unusiid̶e Antioquiad̶aa adoesii. 26Aria año ab̶a ijãabadaurã baara paneesid̶au, maud̶e ãrea ẽbẽrarãmaa Jesucristo ʉ̃rʉbena jaradeabachid̶au. Mau Antioquía puurud̶e ẽbẽrarãba chi Jesusd̶e ijãabadaurã “cristiano” abachid̶au. Mau chi nabena ewari basii maka trʉ̃aped̶aad̶a.

27Mau ewarid̶e Dachi Akõre baita berreabadaurã Jerusalend̶ebena Antioquiad̶aa wãsid̶au. 28Ab̶a Agabo abadau ʉkʉ nub̶eeped̶a Dachi Akõre Jaurid̶eeba jarasii joma nau druad̶e jarrba waud̶ai neei. Mau jarrba biawãra neesii Claudio Romad̶ebena chi aude mechiu basiid̶e.11:28 Mau Claudio Romad̶ebena chi aude mechiu nii basii año 41d̶ebena ab̶a 54d̶aa. Año 46d̶e Judea druad̶e jarrba ãrea basii.29Maud̶eeba Jesusd̶e ijãabadaurã Antioquiad̶e panuu bed̶ea deasid̶au chi nejarra ãbarã Judea druad̶e nuree baita urubʉid̶ai baita. Ãchicha poyaa deaduu kĩra dead̶ai asid̶au. 30Mau chi nejarr peped̶aad̶akare, Bernabé maud̶e Saulomaa urubʉisid̶au chi Judead̶ebena ijãabadaurã nubadaurã baita.

12

Pedro jʉ̃a b̶uad̶a awara wãd̶a

1Mau ewarid̶e chi rey Herodesba chi nuree ãbarã jidaubiaped̶a kachirua waubiasii.12:1 Mau Herodes «Agripa chi nabena» abadau. Ab̶aburu nau Hechos capítulo 12d̶e unu b̶uu. Herodes chi Mechiu ãicheke basii. Judiorã druad̶ebena rey basii año 41d̶ebena ab̶a 44d̶aa. Ichi warr sid̶a «Agripa» trʉ̃ jarabachid̶au. Hechos 25:13; 26:32.2Juan ãba Santiago espadaba beabisii.12:2 Santiago ara mau «Jacob» abadau. Marcos 10:35-40.3Herodesba unusii judiorã mau kakua kĩrajʉʉsid̶au. Maud̶eeba Pedro sid̶a jidaubisii. Maka wausii pan ẽesãabibariiwãe kobadau ewarid̶e.12:3 Éxodo 12:1-27.4Pedro jidaubiped̶a jʉ̃abisii. Maabae kokoroarã 16 adoeped̶a kimãrecha Pedro nubiasii. Herodesba kʉ̃risia b̶uasii Pascua ewari wãꞌãed̶akare, Pedro nebʉra jarai jomaurã daad̶e. 5Pedro jʉ̃abaud̶e jidau uru panuumisa ãbarãba Dachi Akõremaa ãrea ʉtaa id̶i panasid̶au ichi karibamera.

6Herodesba chi Pedro nebʉra jarai naed̶e, mau ẽsabud̶e Pedro kokoroarã ome panuu ẽsa kãi b̶uasii. Kaena omeeba jʉ̃ b̶uasii. Chi jʉ̃abadaumare poraa chi nuree kokoroarãba nu panasid̶au. 7Maka b̶uud̶e Dachi Mechiud̶e angelba Pedromaa unubisii. Mauba chi jʉ̃abadaumare ʉ̃d̶aa nub̶eebisii. Mauba Pedro orr wauped̶a ʉ̃rʉmabisii. Maud̶e jarasii: «Isa jiraduse».

Makaaruud̶e Pedro juad̶e kaena jʉ̃ b̶uu ena b̶aesid̶au. 8Maabae chi angelba jarasii:

—Paru jʉ̃se. Jʉ̃rʉd̶e jʉ̃barii sid̶a jʉ̃se.

Pedroba maka wausiid̶e chi angelba jarasii:

—Bichiba paru anab̶ari jʉ̃barii jʉ̃ped̶a mʉ baara neese.

9Ara makʉd̶e Pedro chi ángel baara wãsii, maamina ichiba adua b̶uasii chi angelba wau b̶uu biawãra maka b̶uu. Dachi Akõreba ichi daumaa mau unubisii a kʉ̃risia b̶uasii. 10Maka b̶uud̶e kokoroarã chi naa nu panuu maud̶e chi mawãare nu panuumare wãyaa wãsid̶au. Maka wãd̶aped̶a chi poraa mechiu jiorr waud̶amaa neesid̶au. Needuud̶e mau poraa ichi du ab̶a ewa wãsii. Maabae wãsid̶au. Awara waparaa wãaduud̶e chi ángel Pedro ome b̶uad̶a wãꞌãesii.

11Maabáeburu Pedroba kuitaasii Dachi Akõreba ichi daumaa mau unuubasii. Ichi du ab̶a jarasii: «Jãabae ʉ̃raburu mʉʉba kuitaasii Dachi Mechiuba biawãra ángel bʉiped̶a mʉ Herodes juad̶ebena kariba b̶uasii. Chi judiorãba mʉ kachirua wau kʉ̃ria panad̶ad̶ebena biawãra kariba b̶uasii».

12Pedroba biawãra karibasii kuitaasiid̶e Juan nawe María deemaa wãsii. Mau Juan, ara mau Marcos abachid̶au. María ded̶e ãrea ãbarãba ãbua Dachi Akõremaa ʉtaa id̶imaa panasid̶au. 13Maud̶e Pedroba poraa awareeba iusii. Maabae ãwera ab̶a de nubarii Rode abadau neesii kai maka nii kuitaayua. 14Rodeba Pedro mimi kuitaasiid̶e, kĩrajʉʉsii. Maamina chi poraa ewaabasii. Maumaarã, ed̶a waa pira wãped̶a ãbarãmaa jarasii Pedro awara nii. 15Maud̶e jomaurãba Rodemaa jarasid̶au:

—Bichi kĩrawãe b̶uu.

Maamina ichiba mau biawãra asii. Maud̶e ãchiba jarasid̶au:

—Maka b̶uubʉrã mau ángel Pedrod̶ebʉ.12:15 Chi nuree judiorãba kʉ̃risiasid̶au ãchicha ara ãchi ángel uru nuree, maud̶e chi ẽbẽra biud̶akare mau neebarii. Mau ángel ara ãchi kĩra nii.

16Maka panuud̶e Pedroba akabichia dud̶auba b̶uasii. Chi poraa ewasid̶aud̶e ãchiba unusid̶au biawãra Pedro maka nii. Mau ʉ̃rʉbena kuitaa kʉ̃risiad̶aabasii. 17Maamina Pedroba ichi juaba jarasii chũpead̶amera. Maabae joma nebʉrʉsii sakaburu Dachi Mechiuba ichi jʉ̃a b̶uad̶a aid̶asii. Joma nebʉrʉped̶a jarasii:

—Joma mau Santiagomaa maud̶e waabena ãbarãmaa jarásturu.12:17 Mau Santiago Jesús ãbabʉ. Santiago ara mau «Jacob» abadau. Karta Santiago abadau mau Santiagoba b̶ʉsii.

Maad̶akare Pedro ãyaa wãsii.

18Ewarisiid̶e kokoroarã pera ororoa nub̶eesii, kuitaad̶aabasiid̶eeba Pedro samaa wãsii. 19Herodesba ichi jʉrʉbiasii, maamina chi kokoroarãba unud̶aabasii. Herodesba ãchimaa mau ʉ̃rʉbena ãrea id̶iped̶a joma kenabiasii. Mau maad̶akare Herodes Judead̶ebena Cesarea puurud̶aa b̶uad̶e wãsii.

Herodes biud̶a

20Mau ewarid̶e chi rey Herodes Tirod̶ebenarã ome maud̶e Sidond̶ebenarã ome kĩramaa b̶uasii. Maarã ichi ome sõbia panad̶ai kʉ̃ria panasid̶au, ichi druad̶ebena chiko nedobachid̶aud̶eeba. Maud̶eeba ãchi bed̶ea dead̶aped̶a ãbua wãsid̶au ichi ome biꞌia berread̶ai baita. Naed̶e Blasto abadaumaa wãsid̶au. Mau Blasto chi Herodes baita trajabarii chi mechiu basii. Maud̶e ãchiba jara panuu Blastomaa ijãabid̶aped̶a ichid̶eeba Herodesmaa chi chuburia id̶isid̶au biꞌia berread̶ai baita.

21Herodesba ewari jarad̶a neesiid̶e, ichi paru bia jʉ̃ped̶a, chi rey ãkaud̶e sĩu b̶uad̶e wãped̶a maabae puurud̶ebenarãmaa berreamaa b̶eesii. 22Maka b̶uud̶e ãchiba jĩwa jarabachid̶au: «¡Cha berrea b̶uu ẽbẽrawãema, maumaarã ab̶a Dachi Akõrebʉ!»

23Ara makʉd̶e Dachi Mechiud̶e ángel ab̶aba Herodes ẽpermabisii, jãuba Dachi Akõremaa bia berreabasiid̶eeba. Maabae ichi ãsurraba ko beasid̶au.

24Chi Dachi Mechiu bed̶ea kaitawẽ jaradead̶e wãbachid̶au maud̶e ãreaba mau ijãasid̶au.12:24 Dachi Mechiu Bed̶ea. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre bed̶ea.

25Bernabeba maud̶e Sauloba Jerusalend̶e chi nejarra ãbarã baita dead̶aped̶a waya wãsid̶au. Juan, ara mau Marcos abadau, adoesid̶au.

13

Dachi Akõre Jauriba Saulo maud̶e Bernabé bʉikad̶a

1Ãbarã Antioquía puurud̶ebena tãed̶e Dachi Akõre baita berreabadaurã, maud̶e Cristo ʉ̃rʉbena jaradeabadaurã nureasii. Bernabé, Saulo, Lucio Cirened̶ebena maud̶e Simón b̶uasii. Simón trʉ̃ «Chi Parr» abachid̶au. Manaén sid̶a b̶uasii. Ichi Galilea druad̶ebena jaradea ua b̶uabarii Herodes ome ãbua warisii.13:1 Galilea druad̶ebena jaradea ua b̶uabarii Herodes. Mau Herodes «Antipas» abachid̶au.

2Earab̶a ãbarãba chiko kod̶akau ewari wau panuud̶e Dachi Mechiumaa biꞌia berrea panasid̶au. Maka panuud̶e Dachi Akõre Jauriba ãchimaa jarasii: «Bernabé maud̶e Saulo mʉʉba iusii. Maud̶eeba ãchi awara adáusturu chi mʉʉba waubia b̶uu waud̶amera».

3Maarãba chiko kod̶akau ewari waud̶aped̶a, Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶aped̶a ãchi jua Bernabé maud̶e Saulo ʉ̃rʉ kub̶usid̶au. Maabae bʉisid̶au.

Saulo maud̶e Bernabé wãped̶aad̶a

4Ãchi Dachi Akõre Jauriba bʉikasiid̶eeba Seleucia puurud̶aa wãsid̶au. Maad̶akare jãbad̶e Chipre isla kub̶uud̶aa wãsid̶au. 5Salamina puurud̶e need̶aped̶a judiorã araa ãbua imibadau decha Dachi Akõre bed̶ea jaradeasid̶au. Ãchi aid̶ai baita Juan Marcos ãchi baara nibasii.13:5 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Juan. Ichi Bernabé ẽbẽrarãd̶ebena basii. Colosenses 4:10.

6Joma mau druad̶e nid̶aud̶e Pafos puurud̶e neesid̶au. Aria judio Barjesús abadau unusid̶au. Mau Barjesús jaibana basii. Setaa jarabachii ichi Dachi Akõre baita berreabarii. 7Ichi Chipred̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii Sergio Paulo abadaumaa b̶uabachii. Mau Sergio Paulo kʉ̃risia kuitaa b̶uasii. Ewari ab̶a ichiba Bernabé maud̶e Saulo iubisii Dachi Akõre bed̶ea ũri kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba. 8Maamina ãchiba jaradea panuud̶e jaibana Barjesusba setaa jarabachii chi jaradea ua b̶uabariiba Dachi Akõre bed̶ea ijãarãamera. (Barjesús trʉ̃ griego bed̶ead̶e Elimas abadau). 9Maabae Saulo, Dachi Akõre Jauri ichi baara b̶uabachiid̶eeba, Elimasmaa apii ichiaped̶a naka jarasii:

10—Jʉbawãe nii warr, ¡bichiba ne joma jipa b̶uu kʉ̃riakau! ¡Kachirua waui baita b̶uabarii maud̶e setaa jarabarii! ¿Sakãe ara bichiba Dachi Mechiu biawãra bed̶ea seta a b̶uma? 11Jãabae dai Mechiuba ichi poyaad̶eeba bichi nebʉra kastikai. Bichi dau pãriu b̶eei. Ewari ãrea b̶uai ʉmada unuwẽa b̶ee.

Ara makʉd̶e Elimas dau pãriusii maabae ichi juad̶e erta inibad̶ai jʉrʉ kob̶eesii. 12Sergio Pauloba mau unusiid̶e ãchiba Dachi Mechiu ʉ̃rʉbena jaradea panuu ãrea biꞌia ũrisiid̶eeba ijãasii.

Pisidia druad̶aa wãped̶aad̶a

13Pablo maud̶e ichi ome nibad̶a Pafos puurud̶ebena Panfilia druad̶aa jãbad̶e wãsid̶au. Aria puurud̶e neesid̶au. Maamina Juan Marcosba ãchi b̶ʉiped̶a Jerusalend̶aa waya wãsii.13:13 Mau Juan Marcos waya wãd̶a Pabloba biꞌiwãe b̶uu unusii. Hechos 15:38.

14Ãchi Perged̶e panaped̶a wãsid̶au Antioquía puurud̶aa. Mau puuru Pisidia druad̶e b̶uu. Aria bari panabadau ewarid̶e judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ed̶a wãd̶aped̶a akʉ paneesid̶au. 15Maabae chi mechiurãba chi Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a jĩwa ed̶a jarasid̶au. Maabae Pablo maud̶e Bernabé akʉ panuumaa naka jarad̶e wãbiasid̶au:

—Ãbarã, machiba dai aid̶ad̶ai baita bed̶ea jarad̶ai uru panuubʉrã, jarásturu.

16Maud̶e Pablo jiraduped̶a juaba jarasii joma chũpead̶amera. Maabae jarasii:

—Israeld̶ebena maud̶e judiowãerã Dachi Akõre wapea nureerã, ũrísturu: 17Israeld̶ebena Dachi Akõreba dachi nabẽraed̶ebenarã jʉrʉ adausii. Ãchi Egipto druad̶e ãibena druad̶ebena kĩra panasid̶aud̶e Dachi Akõreba puuru mechiu neebiasii. Maabae ichi poyaad̶eeba ãchi Egipto druad̶ebena adaukuasii.13:17 Éxodo 1:7; 12:51.18Mau maad̶akare ãchi drua sirua wãꞌãe b̶uud̶e Dachi Akõreba ãchi 40 años dauchia jãadua b̶uasii.13:18 Dauchia jãadua b̶uasii. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: nu b̶uasii. Números 14:34.19Maabae Canaán druad̶e Dachi Akõreba 7 puuru poyaabipeda ãchi drua dachi nabẽraed̶ebenarãmaa deasii.13:19 Josué 11:15-23.20Egiptod̶aa wãped̶aad̶ad̶ebena ab̶a ãchi drua adauduud̶aa 450 años b̶uasii.13:20 Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «Maabae 450 año panuud̶e Dachi Akõreba ichi puurumaa ãchi juezrã deabachii».

»Mau maad̶akare Dachi Akõreba ichi puurumaa juezrã deabachii ab̶a Dachi Akõre baita berreabarii Samuel ewarid̶aa.13:20 Jueces 2:16-19.21Mau ewarid̶e ãchiba Dachi Akõremaa chi chuburia id̶isid̶au ẽbẽra ab̶a ãchi rey bamera. Maud̶eeba Dachi Akõreba Quis warr Saúl b̶usii.13:21 1 Samuel 8:1-9; 10:23-25. Mau Saulo Benjamind̶ebena need̶a basii. Cuarenta años israeld̶ebenarã rey b̶uasii. 22Maamina Dachi Akõreba Saulo ãyaa wãbiped̶a David b̶usii ãchi rey b̶uamera. David ʉ̃rʉbena Dachi Akõreba naka jarasii: “Mʉʉba Isaí warr David biꞌia unu b̶uu. Mʉʉba waubii kʉ̃ria b̶uu ichiba joma waumera”.13:22 1 Samuel 13:14; Salmos 89:20; Isaías 44:28.

23»Maabae Dachi Akõreba naed̶e jarad̶a kĩra wausii. Ichiba Davidd̶ebena neeped̶aad̶ad̶ebena ab̶a b̶usii israeld̶ebenarã Dachi Karibabarii b̶uamera.13:23 2 Samuel 7:12-16; Salmos 132:11-13,17. Mau ẽbẽra Jesusbʉ. 24Mau Jesús neei naed̶e Juanba joma israeld̶ebenarãmaa jaradea b̶uasii ãchi kachirua ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera. Chi maka wauduu ichiba boro eakuabachii. 25Ichi biui ewari ʉ̃rʉ ba b̶uasiid̶e Juanba jarasii: “Machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma? Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶awãema.13:25 Juan 1:20. Maamina chi mʉare neei mʉ audeara chi mechiu nii. Mauba jʉ̃rʉd̶e jʉ̃barii mʉ mau enai baita biꞌiwãe b̶uu”.13:25 Lucas 3:16.

26»Machi ãbarã Abrahamd̶ebena neeped̶aad̶arã maud̶e machi judiowãerã Dachi Akõre wapea nuree, Dachi Akõreba dachimaa mau bed̶ea dachi karibai ʉ̃rʉbena bʉisii.13:26 Dachimaa. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: machimaa.27Jerusalend̶ebenarãba maud̶e ãchi karrarãba Jesús dachi Karibabarii kuitaad̶aabasii. Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a bari panabadau ewaricha jĩwa ed̶a jarabadamina ichi ʉ̃rʉbena b̶ʉped̶aad̶a kuitaad̶aabasii. Maumaarã Jesús beabisid̶aud̶e mau bed̶eaba jara b̶uu biawãra wausid̶au. 28Mauba ab̶a bid̶a kãare kachirua waud̶a unud̶aabasmina ãchiba Pilatomaa jarasid̶au beamera. 29Dachi Akõre kartad̶e ichi bead̶ai ʉ̃rʉbena b̶ʉped̶aad̶a joma mau maad̶akare ichi cruzd̶ebena ed̶aa adaud̶aped̶a jau b̶usid̶au. 30Maamina Dachi Akõreba ichi chokae jiradubisii. 31Mau maad̶akare Jesusba ichi baara Galilead̶ebena Jerusalend̶aa wãped̶aad̶arãmaa ichi b̶es ãrea unubiasii. Mau ẽbẽrarãba ichi ʉ̃rʉbena joma israeld̶ebenarãmaa berrea panuu.

32-33»Ara mau kĩra daiba nau bed̶ea bia jara panuu: Dachi Akõre dachi nabẽraed̶ebenarãba ome bed̶ea deasii maud̶e dachi, ãchid̶ebena neeped̶aad̶arã ewarid̶e mau bed̶ea dead̶a joma wausii. Jesús chokae jiradubisii salmo omed̶e b̶ʉ kub̶uu kĩra. Naka jara b̶uu:

“Bichi mʉ Warrbʉ. Id̶i bichi mʉ Warr aaruu”.13:32-33 Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Id̶i mʉ bichi akõre basii. Salmos 2:7. Mau salmod̶e berrea b̶uu Dachi Akõreba ichi Warr israeld̶ebenarã chi Mechiu b̶ʉd̶a ʉ̃rʉbena.

34»Dachi Akõreba Jesús biu b̶uad̶a chokae jiradubisii waya biurãamera. Mau ʉ̃rʉbena ichi kartad̶e naka jarasii:

“Mʉʉba chi Davidmaa karibai jarad̶a machi ome biawãra waui”.13:34 Isaías 55:3.

35Maud̶eeba waabena salmod̶e nau jara b̶uu:

“Mʉ, chi bichi baita bari trajabarii jipa nii bichiba ida b̶eraabiibai”.13:35 Salmos 16:10.

36»David chokae b̶uasiid̶e Dachi Akõreba ichid̶eeba wausii ichiba kʉ̃ria b̶uad̶a kĩra. Maabae David biud̶akare jau b̶usid̶au ichi nabẽraed̶ebenarã jau b̶uped̶aad̶amare. Maabae ichi b̶eraasii. 37Maamina Dachi Akõreba chokae jiradubid̶a b̶eraabasii.

38Maud̶eeba ãbarã, nau kuitásturu: machiba kachirua waubadau Dachi Akõreba Jesusd̶eeba perdonai. 39Moisesba b̶ʉd̶ad̶e b̶ʉ kub̶uu Dachi Akõreba chi dachiba kʉ̃riaduu kachirua waubadau kĩrabaabai. Maamina joma Jesusd̶e ijãaduu ichiba jipa panuu abarii. Mau machimaa jara panuu. 40Kauwa panásturu chi Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a machi ome makarãamera. Naka b̶ʉsid̶au:

41“Machiba, chi Dachi Akõreba jara b̶uu ida b̶ubadaurã, ¡ichiásturu! ¡Perásturu! ¡Biústuru!

Mʉʉba machi ewarid̶e ne kachirua waui.

Mau ab̶auba machimaa jaraaruu sid̶a ijãad̶aabai”».13:41 Habacuc 1:5.

42Pablo maud̶e Bernabé judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena wãaduud̶e ẽbẽrarãba chi chuburia id̶isid̶au chi ab̶abena bari panabadau ewari neeruud̶e mau ʉ̃rʉbena berread̶amera.13:42 Ẽbẽrarãba. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: judiowãerã nureeba.43Chi araa ãbua duanad̶a wãꞌãesiid̶e ãrea judiorã maud̶e chi griegorã judiorã kĩra panabadaurã Pablo maud̶e Bernabé baara wãsid̶au. Ãchiba mau ẽbẽrarãmaa ãrea jarasid̶au Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba ãchi kariba b̶uu ijãa panad̶amera.

44Chi ab̶abena bari panabadau ewarid̶e neeruu, puuru beraa joma araa ãbua imisid̶au chi judiorã araa imibadau ded̶e, Dachi Mechiu bed̶ea ũrid̶ai baita. 45Maamina chi judiorã karrarãba ẽbẽrarã ãrea ãchi ded̶e unusid̶aud̶e Pablo kakua sõd̶e jiwaa duaneesid̶au. Pabloba jaradea b̶uud̶e ãchiba seta abachid̶au maud̶e Pablo ʉ̃rʉbena kachirua berreabachid̶au. 46Mau Pabloba maud̶e Bernabeba wapeawẽa ãchimaa naka jarasid̶au:

—Biawãra daiba machimaa Dachi Akõre bed̶ea naa jarad̶ai panasid̶au. Maamina machiba mau bed̶ea ida b̶u panuud̶eeba maud̶e machimaarã ewaricha Dachi Akõre ome chokae b̶uai kʉ̃riad̶awẽed̶eeba, daiba judiowãerãmaa mau bed̶ea jarad̶e wãd̶ai. 47Daiba maka waud̶amera Dachi Mechiuba naka jarasii:

“Mʉʉba bichi ʉ̃d̶aa kĩra b̶usii judiowãerãba mʉ ʉ̃rʉbena kuitaad̶amera.

Bichiba joma nau druad̶e nureerãmaa kuitaabiai chi mʉʉba karibai ʉ̃rʉbena”».13:47 Isaías 49:6.

48Judiowãerãba mau ũrisid̶aud̶e kĩrajʉʉsid̶au. Ara makʉd̶e chi Dachi Mechiu bed̶ea biꞌia b̶uu asid̶au. Chi Dachi Akõreba ewaricha ichi baara chokae nuread̶ai duanud̶aba ijãasid̶au. 49Maabae Dachi Mechiu bed̶ea joma mau druad̶e jarasid̶au.

50Maamina judiorãba Dachi Akõre wapea nuree wẽrarã chi mechiurãmaa maud̶e mukĩra chi mechiurãmaa jarasid̶au Pablo maud̶e Bernabé kachirua waud̶amera. Maka ãchi puurud̶ebena duabʉisid̶au. 51Mau Pabloba maud̶e Bernabeba puurud̶ebena ioro jora ãchi jʉ̃rʉd̶ebena neapesid̶au Dachi Akõreba kastikai unubiad̶ai baita. Maabae Iconio puurud̶aa wãsid̶au. 52Maamina chi Jesusd̶e ijãabadaurã Antioquiad̶e panuu ãrea kĩrajʉʉ panasid̶au maud̶e Dachi Akõre Jaurid̶eeba panasid̶au.

14

Iconio puurud̶e panad̶a

1Iconio puurud̶e ãchiba waubadau kĩra Pablo maud̶e Bernabeba judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ed̶a wãsid̶au. Ãchiba jaradea panuu kakua ãrea judiorã maud̶e griegorãba Jesusd̶e ijãasid̶au. 2Maamina judiorã Jesús ijãad̶akaurãba judiowãerãmaa chi ãbarã ʉ̃rʉbena kachirua kʉ̃risiabiasid̶au. 3Maamina Pablo maud̶e Bernabé aria aribia panasid̶au. Dachi Mechiuba kariba b̶uu sõd̶eeba ijãa panuud̶eeba ichi ʉ̃rʉbena wapeawẽa jaradeabachid̶au. Maud̶e Dachi Mechiuba ãchi aid̶asii ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau waud̶amera. Maka kuitaabiasii ichi sõbiad̶eeba ãchiba jaradea panuu biawãra. 4Maamina mau puurud̶ebenarãba aꞌawaraa kʉ̃risia nureasii. Chi nuree judiorã baara panasid̶au maud̶e chi waabenarã Pablo maud̶e Bernabé baara panasid̶au. 5Judiorã maud̶e judiowãerã chi puurud̶ebena karrarã ome bed̶ea deasid̶au Pablo maud̶e Bernabé puꞌuabiad̶aped̶a mooba b̶ata bead̶ai baita. 6Maamina mau kuitaasid̶aud̶e Licaonia druad̶aa miru wãsid̶au. Listra puurud̶aa maud̶e Derbe puurud̶aa wãsid̶au. Joma mau Licaonia druad̶e nibasid̶au. 7Aria chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jarabachid̶au.

Listra puurud̶e panad̶a

8Listra puurud̶e ẽbẽra chi naweba adaud̶ad̶eed̶ebena jʉ̃rʉ bʉʉ nii b̶uasii. Maka poyaa nibaka basii. 9Mau ẽbẽraba ũri akʉ b̶uasii Pabloba Jesús ʉ̃rʉbena berreamaa b̶uu. Pabloba maumaa ichiaruud̶e kuitaasii ichiba biawãra ijãa b̶uu Jesusba ichi poyaa aribiabii. 10Maud̶eeba Pabloba ichimaa jĩwa jarasii:

—¡Jiraduse! ¡Jipa akʉ nub̶eese!

Ara makʉd̶e ichi jĩidruped̶a nibad̶e wãsii. 11Pabloba waud̶a unusid̶aud̶e mau puurud̶ebenarãba Licaonia bed̶ead̶e jĩwa jara kopaneesid̶au:

—¡Dachi Akõre ome dachimaa ẽbẽra kĩra ed̶aa neesid̶au!

12Ãchiba Bernabé Zeus abachid̶au maud̶e Pablo Hermes abachid̶au, ichi chi bed̶ea jarabariid̶eeba.14:12 Zeus. Latín bed̶ead̶e «Júpiter» abadau. Hermes. Latín bed̶ead̶e «Mercurio» abadau. Chi Listra puurud̶ebenarãmaarã, Zeus maud̶e Hermes Dachi Akõre kĩra nibasid̶au.

13Listra puuru kĩraare Zeus de mechiu kub̶uasii. Mamauba chi Zeus paareba paka maud̶e nepono chi puurud̶e ed̶a wãbadaumaa adoesii. Ichiba maud̶e chi waabenarã baarauba mau paka baa dea kʉ̃risia panasid̶au Pablo maud̶e Bernabé baita. 14Maamina chi Jesusba bʉid̶arã Bernabé maud̶e Pabloba mau kuitaasid̶aud̶e ãchi paru anab̶ari jʉ̃badau kõekuad̶aped̶a ẽbẽrarã tãed̶e pira wãd̶aped̶a naka jĩwa jarasid̶au:

15—Machiba, ¿sakãe jãka wau panuma? Dai biawãra ẽbẽrarãbʉ, machi kĩra. Machimaa jarad̶e nee panuu chi biawãe b̶ee ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõre chokae nii ijãad̶amera. Mau Dachi Akõreba bajãa, nau iujãa, mar maud̶e joma mamed̶a duanuu wausii. 16Naed̶e Dachi Akõreba ichi adua nuree puurumaa ara ãchiba wau kʉ̃ria panuu ida waubiabachii. 17Maamina ewaricha biꞌia wau b̶uud̶eeba ichiba kuitaabi b̶uu ichi biawãra nii. Ichiba bajãad̶ebena kui neebibarii maud̶e ne uu nub̶uu chaubiabarii. Maka ichiba dachi b̶i jãwaa kobiabarii maud̶e sõd̶e kĩrajʉʉbiabarii.

18Pablo maud̶e Bernabeba maka jara panasid̶amina mau ẽbẽrarãba beraa ãchimaa paka baa deasid̶au.

19Listrad̶e panuud̶e waabenarã judiorã Antioquía puurud̶ebena maud̶e Iconio puurud̶ebena neesid̶au.14:19 Mau Antioquía Pisidia druad̶e b̶uu. Hechos 13:44-51. Iconio puuru. Hechos 14:1-6. Ãchiba Listrad̶ebenarãmaa Pablo ʉ̃rʉbena kachirua kʉ̃risiabiasid̶au. Maud̶eeba jomaurãba Pablo mooba b̶atasid̶au. Ichi biusii kʉ̃risiasid̶aud̶eeba puuru awara erta adoesid̶au.14:19 2 Corintios 11:25.20Maabae Jesusd̶e ijãabadaurã Pablomaa araa ãbua imisid̶aud̶e, maka panuud̶e ichi jiradusii. Jiraduped̶a waya puurud̶aa wãsii. Norema Bernabé ome Derbe puurud̶aa wãsid̶au.

21Derbe puurud̶e Pablo maud̶e Bernabeba chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jarasid̶aud̶e ãreaba ijãasid̶au. Mau maad̶akare Listra puurud̶aa, Iconio puurud̶aa maud̶e Antioquiad̶aa waya wãsid̶au. 22Puurucha ãbarã aid̶abachid̶au Jesusd̶e biꞌia ijãad̶amera. Ãchiba Jesusd̶e ijãa panuu ida b̶urãad̶amera naka jarabachid̶au: «Ãrea biꞌiwãe panad̶ai panuu, Dachi Akõre juad̶e panad̶ai baita, ichid̶irã baara». 23Puurucha ãbarã tãed̶e chi ijãabadaurã nubadaurã14:23 Ijãabadaurã nubadaurã. 1 Timoteo 3:1-7. b̶usid̶au. Maabae Dachi Akõremaa ʉtaa id̶id̶aped̶a, chiko kod̶akau ewari waud̶aped̶a chi Dachi Mechiud̶e ijãa panuurã ichi juad̶e b̶usid̶au.

Siria druad̶e b̶uu Antioquiad̶aa waya wãped̶aad̶a

24Mau maad̶akare Pisidia druare wãsid̶au Panfilia druad̶aa needuud̶aa. 25Dachi Akõre bed̶ea Perge puurud̶e jaradead̶aped̶a Atalía puurud̶aa wãsid̶au. 26Maad̶akare jãbad̶e Siria druad̶ebena Antioquiad̶aa waya wãsid̶au. Mau puurud̶ebena ãbarãba ãchi naed̶e bʉi panasid̶au Dachi Akõreba kʉ̃ria b̶uu waud̶amera maud̶e Dachi Akõre juad̶e b̶usid̶au ichi sõbiad̶eeba aid̶amera. 27Need̶aped̶a ãbarã araa ãbua imisid̶au. Maud̶e nebʉrʉsid̶au joma Dachi Akõreba ãchid̶eeba waud̶a. Jarasid̶au saka Dachi Akõreba wausii judiowãerã bid̶a Jesusd̶e ijãad̶amera. 28Aria Jesusd̶e ijãabadaurã baara ewari ãrea paneesid̶au.

15

Jesusd̶e ijãabadaurã Jerusalend̶e araa ãbua imiped̶aad̶a

1Mau ewarid̶e chi nuree Judea druad̶ebenarã Antioquía puurud̶aa wãsid̶au. Aria ãchiba ãbarã judiowãerãmaa jaradea paneesid̶au Moisesba b̶ʉd̶a kĩra mukĩra chi kakua tõod̶aabasiibʉrã, Dachi Akõreba karibaabai.15:1 Génesis 17:12.2Maud̶eeba Pablo maud̶e Bernabeba ãchi ome ãrea kĩru berreasid̶au. Ãbarãba Pablo, Bernabé maud̶e chi nuree ijãabadaurã Jerusalend̶aa bʉisid̶au mau ʉ̃rʉbena ãbua berread̶amera chi Jesusba bʉid̶arã ome maud̶e ijãabadaurã nubadaurã ome.

3Ãbarã Antioquiad̶ebenarãba bʉisid̶aud̶e ãchi Fenicia druad̶e maud̶e Samaria druad̶e nibasid̶au. Puurucha nebʉrʉsid̶au saka judiowãerãba ãchi kʉ̃risia chõra ida b̶ud̶aped̶a Jesusd̶e ijãasid̶au. Mau bed̶ea ũrisid̶aud̶e joma ãbarã kĩrajʉʉsid̶au.

4Jerusalend̶e neesid̶aud̶e chi ãbarã, chi Jesusba bʉid̶arã maud̶e chi ijãabadaurã nubadaurãba ãchi biꞌia irsibisid̶au. Pablo maud̶e Bernabeba joma Dachi Akõreba ãchiba judiowãerã tãed̶e wauped̶aad̶a nebʉrʉsid̶au. 5Maamina chi nuree fariseorã Jesusd̶e ijãabadaurãba jiradud̶aped̶a jarasid̶au:

—Joma ãbarã judiowãerã mukĩra chi kakua tõod̶ai panuu. Ãchimaa jaradead̶ai panuu Moisesba b̶ʉd̶a waud̶amera.

6Maka chi Jesusba bʉid̶arã chi ijãabadaurã nubadaurã baara araa ãbua imisid̶au mau ʉ̃rʉbena berread̶ai baita. 7Berrea duanuu ãrea bad̶akare Pedro jiraduped̶a jarasii:

—Ãbarã, machiba kuitaa panuu machid̶ebena Dachi Akõreba mʉ naed̶e jʉrʉ adausii judiowãerãba chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena ũrid̶aped̶a ijãad̶amera.15:7 Hechos 10:1-43.8Dachi Akõreba jomaurã sõ kuitaa b̶uu. Mau judiowãerãba ijãasid̶aud̶e Dachi Akõreba kuitaabiasii ãchi biꞌia irsibisii. Ichi Jauri ãchimaa deasii dachimaa naed̶e dead̶a kĩra.15:8 Hechos 10:44-47.9Dachi Akõreba dachi ãchi ome kĩra aꞌawaraa waubasii. Ãchiba ijãasid̶aud̶e ãchi sõ jeraasii. 10Machiba ¿sakãe Dachi Akõreba kuitaabiad̶a ãyaa waud̶ai kʉ̃ria panuma? ¿Sakãe dachi maud̶e dachi nabẽraed̶ebenarãba poyaa waud̶aabad̶a ãchimaa waubiai kʉ̃ria panuma? 11¡Makawãema! Dachiba ijãa panuu Dachi Mechiu Jesusba ichi sõbiad̶eeba dachi maud̶e ãchi karibai.

12Bernabé maud̶e Pabloba nebʉrʉsid̶au Dachi Akõreba ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau ãchid̶eeba judiowãerã tãed̶e waud̶a. Mauba kuitaabiasii ichi ãchi ome b̶uasii. Maud̶e jomaurãba chũpea ũri duanasid̶au. 13Mau joma berreaped̶aad̶akare Santiagoba jarasii:15:13 Mau Santiago Jesús ãbabʉ. Santiago ara mau «Jacob» abadau. Karta Santiago abadau mau Santiagoba b̶ʉsii.

—Ãbarã, mʉ bed̶ea ũrísturu. 14Simonba dachimaa nebʉrʉsii Dachi Akõreba judiowãerã ʉ̃rʉbena kʉ̃risia b̶uud̶eeba jãabae ãchi jʉrʉ adausii ichi puurud̶ebena nuread̶amera. 15Simonba jarad̶a Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a kĩra b̶uu. Naka b̶ʉ kub̶uu:

16“Mau maad̶akare mʉ waya neei. Chi Davidba ichi juad̶e ua b̶uad̶a de pãeb̶arid̶a b̶aed̶a kĩra b̶uu.

Mʉʉba mau waya biꞌia waui.

17Maka chi waabena ẽbẽrarã, joma judiowãerã chi mʉʉba jʉrʉ adaud̶arãba mʉ jʉrʉd̶ai.

18Dachi Mechiuba maka jara b̶uu. Ichiba nabẽraed̶eed̶ebena joma mau arakʉd̶e kuitaabia b̶uu”.15:18 Amós 9:11-12.

19»Maud̶eeba mʉʉmaarã, dachiba chi judiowãerã Dachi Akõred̶e ijãa panuumaa ne ãrea waud̶ai panuu a jarad̶aabai panuu. 20Maumaarã kartad̶e b̶ʉd̶ai panuu Dachi Akõre kuenda juaba ne kaped̶aad̶amaa kiuru baa deaped̶aad̶a kod̶aabai panuu, dachi kakuaba barikia kachirua wau kʉ̃ria b̶uu nibad̶aabai panuu, ãnimara otãabara bead̶a kod̶aabai panuu maud̶e oa sid̶a kod̶aabai panuu. 21Maka waud̶aabai panuu dachi nabẽraed̶ebena ewarid̶e Moisesba b̶ʉd̶a puurucha jaradeabadaud̶eeba. Bari panabadau ewaricha mau Moisesba b̶ʉd̶a dachi judiorã araa ãbua imibadau decha jĩwa ed̶a jarabadau.

22Maka b̶uud̶e, chi Jesusba bʉid̶arã, ijãabadaurã nubadaurã maud̶e joma ãbarãba mau biꞌia ũrisid̶au. Maud̶eeba chi nureeba jʉrʉ adausid̶au Pablo, Bernabé ome Antioquiad̶aa wãd̶amera. Silas maud̶e Judas jʉrʉ adausid̶au. Judas ara mau Barsabás abachid̶au. Chi waabenarã ãbarãba ãchi biꞌia nuree unusid̶au. 23Ãchi ome karta naka b̶ʉ urubʉisid̶au:

Jesusba bʉid̶arã, chi ijãabadaurã nubadaurã maud̶e joma ãbarãba nau karta b̶ʉʉduu, chi judiowãerã Antioquía puurud̶ebena baita, Siria druad̶ebena baita maud̶e Cilicia druad̶ebena baita. Daiba kʉ̃ria panuu machi biꞌia panad̶ai. 24Daiba ũrisid̶au chi nuree namabena ẽbẽrarã machimaa wãd̶aped̶a ãchiba ãchimaa jaradea panuu kakua machi ãrea jirukaraad̶aped̶a kuitaa kʉ̃risiad̶awẽa paneesid̶au.15:24 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Ãchiba jaradea panuu machi mukĩra chi kakua tõod̶ai panuu maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a waud̶ai panuu. Hechos 15:1,5. Maamina mau ẽbẽrarã daiba bʉid̶aabasii.

25Maud̶eeba daiba bed̶ea arab̶aud̶e deasid̶au chi daid̶ebenarã machimaa bʉid̶ai baita. Maarã wãd̶ai chi dachiba kʉ̃ria panuu ãba Bernabé maud̶e Pablo baara. 26Bernabé maud̶e Silas beraa biukausid̶au Dachi Mechiu Jesucristo kakua. 27Daiba Judas maud̶e Silas bʉiduu. Mau ãbarãba daiba nau kartad̶e b̶ʉʉduu kĩra jarad̶ai.

28Dachi Akõre Jaurimaarã maud̶e daimaarã bibuara b̶uu ne chi chaarea waubiad̶aabai. Náturu daiba kʉ̃ria panuu machiba waud̶amera: 29Dachi Akõre kuenda juaba ne kaped̶aad̶amaa kiuru baa deaped̶aad̶a kod̶aabai panuu, dachi kakuaba barikia kachirua wau kʉ̃ria b̶uu nibad̶aabai panuu, ãnimara otãabara bead̶a kod̶aabai panuu maud̶e oa sid̶a kod̶aabai panuu. Joma mau wauduubʉrã biꞌia panad̶ai. Biꞌia panásturu.

30Maabae chi ãchiba bʉiped̶aad̶arã Antioquía puurud̶aa wãsid̶au. Need̶aped̶a joma ãbarã araa ãbua imibiad̶aped̶a mau karta deasid̶au. 31Ãbarãba mau karta jĩwa ed̶a jarasid̶aud̶e ãrea kĩrajʉʉsid̶au, mauba ãchi sõbia paneebiasiid̶eeba. 32Judas maud̶e Silas Dachi Akõre baita berreabadaurã basii. Maud̶eeba ne ãrea jarasid̶au ãbarãba biꞌia ijãad̶amera maud̶e chaarea panad̶amera. 33Judas maud̶e Silas aria aribia panad̶aped̶a ãbarãba ãchi bʉiped̶aad̶amaa waya biꞌia wãbiasid̶au. 34Maamina Silasba kʉ̃risiasii biꞌia b̶uu Antioquiad̶e b̶eei.15:34 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe.

35Pablo maud̶e Bernabé Antioquiad̶e paneesid̶au. Maarã maud̶e ãbarã ãrea baarauba chi ijãabadaurã jaradea panasid̶au maud̶e Dachi Mechiu bed̶ea jarabachid̶au.

Pablo maud̶e Bernabé ãchi o kawa wãped̶aad̶a

36Mau maad̶akare Pabloba Bernabemaa jarasii: «Puurucha Dachi Mechiu bed̶ea jaradea panad̶amaa waya wãd̶ai ãbarã saka panuu kuitaad̶ai baita».

37Maud̶e Bernabeba Juan Marcos ãchi ome adoe kʉ̃ria b̶uasii. 38Maamina Pabloba mau adoe kʉ̃riabasii, mau Juan Marcosba ãchi naed̶e Panfilia druad̶e b̶ʉisiid̶eeba, maud̶e ãchi baara chi Dachi Akõre traju wau nibai ida b̶usiid̶eeba.15:38 Hechos 13:13.39Pablo Bernabé ome mau kakua kĩru kopanuuba berread̶aped̶a ãchi o kawa wãsid̶au. Bernabeba Marcos jʉrʉped̶a jãbad̶e Chipre druad̶aa adoesii. 40Maud̶e Pabloba Silas jʉrʉ adausii ichi baara wãmera. Ãbarãba ãchi Dachi Mechiu juad̶e b̶usid̶au ichi sõbiad̶eeba aid̶amera. 41Maabáeburu wãsid̶au. Siria druad̶e maud̶e Cilicia druad̶e nibaaduud̶e puurucha ãbarã aid̶abachid̶au Dachi Mechiud̶e biꞌia ijãad̶amera.

16

Timoteo Pablo baara nibad̶a

1Maud̶e Pablo Derbe puurud̶e neeped̶a Listra puurud̶aa wãsii.16:1 Pablo Bernabé ome naed̶e mau puuru omed̶aa wã panasii. Hechos 14:6-23. Aria Jesusd̶e ijãa nii Timoteo abadau b̶uasii. Timoteo nawe judio basii; Jesusd̶e ijãa nibasii. Ichi akõre griego basii. 2Ãbarã Listrad̶ebenaba maud̶e Iconio puurud̶ebenaba mau Timoteo ʉ̃rʉbena biꞌia jarabachid̶au. 3Maud̶e Pabloba Timoteo adoe kʉ̃ria b̶uasii. Maamina jomaurãba kuitaa panasid̶au Timoteo akõre griego basii. Maud̶eeba Pabloba Timoteo chi kakua tõosii judiorã mau druad̶e nureeba ichi ʉ̃rʉbena kachirua kʉ̃risiarãad̶amera. Maabáeburu wãsid̶au. 4Ãchi wãaduu puurucha jarasid̶au Jesusba bʉid̶arãba maud̶e ijãabadaurã nubadaurã Jerusalend̶e nureeba kartad̶e b̶uped̶aad̶a ãbarãba maka wau panad̶amera.16:4 Hechos 15:23-29.5Maka ãbarãba Dachi Mechiud̶e biꞌia ijãasid̶au maud̶e ewaricha ãrea maucha imisid̶au.

Pabloba Macedoniad̶ebena ẽbẽra unud̶a

6Pablo ichi ome nibad̶a sid̶a Frigia druad̶e maud̶e Galacia druad̶e nibasid̶au Dachi Akõre Jauriba chi bed̶ea Jesús ʉ̃rʉbena Asia druad̶e ida jarabiad̶aabasiid̶eeba. 7Misia drua kaita neesid̶aud̶e Bitinia druad̶aa wãd̶ai kʉ̃risiasid̶au, maamina Jesús Jauriba ida kabiabasii.16:7 Jesús Jauri. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Dachi Akõre Jauri maebʉrã ab̶aburu Jauri.8Maud̶eeba Misia druad̶e mard̶e wãd̶aped̶a Troas puurud̶aa neesid̶au. 9Ẽsabud̶aa Dachi Akõreba Pablo daumaa unubisii ẽbẽra Macedonia druad̶ebena ʉkʉ nub̶uu. Mau ẽbẽraba Pablomaa naka chi chuburia id̶isii: «Macedoniad̶aa dai aid̶ad̶e neese». 10Pabloba mau unusiid̶eeba daiba kuitaasid̶au Dachi Akõreba dai iukua b̶uasii chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena Macedoniad̶ebenarãmaa jarad̶amera. Ara makʉd̶e wãd̶ai baita paneesid̶au.

11Troas puurud̶ebena jipa wãd̶aped̶a Samotracia islad̶e neesid̶au. Norema Neápolis puurud̶e neesid̶au. 12Arabena Filiposd̶aa wãsid̶au. Mau drua Macedoniad̶ebena puuru mechiu basii. Mau puurud̶e Romad̶ebenarã ãrea panabachid̶au. Aria ewari b̶aꞌãra panasid̶au. 13Bari panabadau ewarid̶e dai puuru awara wãd̶aped̶a doed̶aa wãsid̶au. Kʉ̃risiasid̶au aria judiorãba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ibadau. Wãaduud̶e wẽrarã ãbua panuu unusid̶au. Jeed̶a akʉ paneed̶aped̶a daiba ãchimaa berreasid̶au. 14Mau wẽrarãd̶ebena ab̶a Lidia abachid̶au. Mau Tiatira puurud̶ebena basii. Paru pupuchia b̶ee nedobʉibachii. Mau judiowãe wẽraba Dachi Akõre wapeadee b̶uasii. Dachi Mechiuba ichi sõ wausiid̶eeba Pabloba berrea b̶uu Lidiaba kauwa ũriped̶a ijãasii. 15Lidia maud̶e joma ichi ded̶ebenarã boro easid̶aud̶e daimaa chi chuburia id̶isii ichi ded̶e paneed̶amera. Naka jarasii:

—Machimaa mʉʉba biawãra Dachi Mechiud̶e ijãasiibʉrã, mʉ ded̶e panad̶e nésturu.

Maka dai ichi ded̶e paneebiasii.

Pablo maud̶e Silas jʉ̃aped̶aad̶a

16Ewari ab̶ad̶e Dachi Akõremaa ʉtaa id̶ibadaumaa wãaduud̶e daiba chi bari trajabarii ãwera jai kachirua uru b̶uu unusid̶au. Mau chi ãweraba chi jai kachiruad̶eeba ne jarabachii kãare sãai b̶uu. Maud̶eeba ichi chibarirãba ãrea chi nejarra adaubachid̶au. 17Mau ãwera dai kaad̶e b̶ia wãbachii:

—Dachi Akõre Mechiuba nau ẽbẽrarã bʉikasii jaradead̶amera saka Dachi Akõreba chi ẽbẽrarã ichiba kastikai bad̶a karibabarii.

18Ichiba ewari ãrea maka jĩwa b̶ia nibasiid̶eeba Pablo waa ũri kʉ̃riabasii. Ichimaa ichiaped̶a chi jai kachiruamaa jarasii:

—Mʉʉba Jesucristo trʉ̃d̶eeba bichimaa jaraaruu: nau ãwerad̶ebena ãyaa wãse.

Ara makʉd̶e chi jai kachirua wãsii.

19Maud̶e chi ãwera chibarirãba kuitaasid̶au ichid̶eeba waa chi nejarra adaud̶aabai. Maud̶eeba Pablo maud̶e Silasba jidaud̶aped̶a puurud̶ebena karrarãmaa adoesid̶au. 20Chi jaradea ua b̶uabadaurã daad̶e nub̶ud̶aped̶a jarasid̶au:

—Cha panuu judiorãba dachi puuru kĩrubikabia panuu. 21Chi dachi romad̶ebenarãba waud̶akau jãarãba mau jaradea panuu.

22Maud̶e joma chi aria panuuba Pablo maud̶e Silas orra adoesid̶au. Maka panuud̶e chi jaradea ua b̶uabadaurãba ãchi paru ẽetabid̶aped̶a bakuruba ubisid̶au.16:22 2 Corintios 11:25.23Ãrea ud̶aped̶a jʉ̃a kub̶usid̶au. Chi jʉ̃a duanuu nubariimaa jarasid̶au ãrea numera. 24Ara makʉd̶e chi jʉ̃a duanuu nubariiba Pablo maud̶e Silas jʉ̃abadau ded̶e waa ed̶a id̶u b̶uud̶e ãchi jʉ̃rʉ sepod̶e kaatʉ nub̶usii.

25Ẽsabud̶e ẽsa baaruud̶e Pabloba maud̶e Silasba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i panasid̶au maud̶e ichimaa kari panasid̶au. Mau waabena jʉ̃a duanuurãba ũri panasid̶au. 26Maka b̶uud̶e ioromia ãrea wãsii. Mauba chi jʉ̃abadau de jʉ̃rʉ ãrea urisii. Ara maud̶e chi poraa ewakuasii. Joma chi jʉ̃a duanuu kaenaba jʉ̃a duanad̶a ena wãurisid̶au. 27Maud̶e chi jʉ̃a duanuu nubarii ʉ̃rʉmasii. Chi poraa ewa poe unusiid̶e kʉ̃risiasii chi jʉ̃a duanad̶a joma jĩichoasid̶au. Maud̶eeba ichi espada erta adausii ichi du ab̶a biui baita. 28Maamina Pabloba jĩwa jarasii:

—Bichi du ab̶a biurã́se. Dai joma nama panuu.

29Maabae chi jʉ̃a b̶ee nubariiba ʉ̃d̶aa koabarii adoebiped̶a Pablo maud̶e Silas panuumaa isa ed̶aa wãsii. Wapeaba uri kub̶uuba ãchi jʉ̃rʉ kaita õdarrd̶eeba kob̶eesii. 30Maabae ãchi awara adoeped̶a id̶isii:

—Mʉʉba ¿kãare sãaima Dachi Akõreba mʉ karibamera?

31Ãchiba panausid̶au:

—Bichiba maud̶e bichi ded̶ebenarãba Dachi Mechiu Jesucristo ijãaduubʉrã, ichiba machi karibai.

32Maabae Dachi Mechiu bed̶ea ichimaa maud̶e joma ichi ded̶ebenarãmaa jarasid̶au. 33Ara mau ẽsabud̶e chi jʉ̃a duanuu nubariiba ãchi chi tõoped̶aad̶a jeraasii. Mau maad̶akare ichi maud̶e joma ichi ded̶ebenarã boro easid̶au. 34Pablo maud̶e Silas ichi deed̶aa adoeped̶a kobiasii. Dachi Akõred̶e ijãasid̶aud̶eeba ichi maud̶e chi ichi ded̶ebenarã ãrea kĩrajʉʉsid̶au.

35Norema chi jaradea ua b̶uabadaurãba chi jʉ̃a b̶ee nubariimaa naka jarad̶e bʉisid̶au: «Pablo maud̶e Silas awara bʉikase».

36Maabae chi jʉ̃a b̶ee nubariiba Pablomaa jarasii:

—Chi jaradea ua b̶uabadaurãba jarabʉisid̶au, mʉʉba machi awara wãbiamera. Maud̶eeba namabena jirukaraayuwãe wã́sturu.

37Maamina Pabloba chi karrarãmaa jarasii:

—Dai romad̶ebenarãmina, dai nebʉra biꞌia ichiad̶awẽa, jomaurã daad̶e pebiad̶aped̶a jʉ̃asid̶au. Mau ¿dai awara mirubia bʉikad̶ai kʉ̃ria panuka? ¡Makawãema! ¡Ara ãchi neebiásturu, dai namabena adoed̶amera!

38Chi jʉ̃abadau de nubadaurãba Pabloba jarad̶a chi jaradea ua b̶uabadaurãmaa jarad̶e wãsid̶au. Pablo maud̶e Silas romad̶ebenarã nuree ũrisid̶aud̶e wapeasid̶au. 39Ara makʉd̶e ãchimaa wãd̶aped̶a chi chuburia id̶isid̶au ãchiba wauped̶aad̶a kʉde b̶eerãad̶amera. Maabae chi jʉ̃abadau ded̶ebena adoed̶aped̶a, chi chuburia id̶isid̶au puurud̶ebena ãyaa wãd̶amera. 40Pablo maud̶e Silas chi jʉ̃abadau ded̶ebena wãd̶aped̶a Lidia deemaa wãsid̶au. Aria chi ãbarã unusid̶aud̶e, berreasid̶au Dachi Mechiud̶e biꞌia ijãad̶amera. Maabáeburu wãsid̶au.

17

Tesalónica puurud̶e kĩrubikaped̶aad̶a

1Pablo, Silas maud̶e chi ãchi baara nibaped̶aad̶a Anfípolis puurud̶e maud̶e Apolonia puurud̶e wãd̶aped̶a Tesalónica puurud̶e neesid̶au. Aria judiorã araa ãbua imibadau de kub̶uasii. 2Pabloba waubarii kĩra chi judiorã araa ãbua imibadau deemaa wãsii. Misad̶e õbea bari panabadau ewaricha ãchi ome bed̶ea b̶uabachii. 3Ichiba arakʉd̶e jaradeabachii Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ãrea biꞌiwãe b̶uai b̶uasii maud̶e biuped̶a chokae jiradui b̶uasii. Mau awara naka jarabachii: «Mʉʉba machimaa jara b̶uu Jesús biawãra Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶abʉ».

4Chi nuree judiorãba mau ijãad̶aped̶a Pablo maud̶e Silas ome ãbua paneesid̶au. Maud̶e ãrea griegorã Dachi Akõre wapea nureeba maud̶e chi nuree wẽrarã mechiurãba ijãasid̶au. 5Maamina judiorã Jesusd̶e ijãawẽa nuree sõd̶e kachirua duaneesid̶au. Maud̶eeba ẽbẽra kachiruarã ãrea jʉrʉd̶aped̶a puuru kĩrubikabiad̶e wãsid̶au. Ãchi kʉ̃ria, Jasón ded̶e ed̶a wãd̶aped̶a, Pablo maud̶e Silas jidausid̶au jomaurã daad̶e ãchi nebʉra ichiad̶ai baita. 6Maamina ãchi unud̶aabasii. Maud̶eeba Jasón maud̶e chi waabenarã ãbarã jidaud̶aped̶a chi puurud̶ebena karrarãmaa errb̶ari adoesid̶au. Jomaurãba b̶ia jarasid̶au: «Naarã ẽbẽrarã joma nau iujãad̶e nebʉra wau panuu, ara mau kĩra namaa neesid̶au. 7Mau awara Jasonba maarã mukĩrarã ichi ded̶e biꞌia irsibisii. Maarãba waud̶akau Romad̶ebena chi aude mechiu niiba17:7 Romad̶ebena chi aude mechiu niiba. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: César. Kajuma bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: emperador. waubi b̶uu kĩra. Bari jara panuu ichi audeara rey ab̶a mechiu nii, Jesús abadau».

8Mau ũrisid̶aud̶e puurud̶ebenarã maud̶e ãchi karrarã kĩrusid̶au. 9Maka panuud̶e chi karrarãba Jasonmaa maud̶e waabenarãmaa jarasid̶au chi nejarra dead̶ai panuu wãbiad̶ai baita. Deasiid̶aud̶e ida wãbiasid̶au.

Pablo maud̶e Silas Berea puurud̶e panad̶a

10Ara mau ẽsabud̶e ãbarãba Pablo maud̶e Silas Berea puurud̶aa bʉisid̶au. Need̶aped̶a judiorã araa ãbua imibadau deed̶aa wãsid̶au. 11Berea puurud̶ebena judiorã Tesalónica puurud̶ebenarã kĩra panad̶aabasii. Maumaarã Jesús ʉ̃rʉbena ũri kʉ̃ria panasid̶au. Ewaricha Dachi Akõre bed̶ea ãrea kauwa ichiabachid̶au chi ãchiba jara panuu biawãra kuitaad̶ai baita.17:11 Ãchiba Dachi Akõre karta chi nabena ichiabachid̶au. Mau ewarid̶e Dachi Akõre karta wid̶i wabid̶a wãꞌãe basii.12Mauba ãrea judiorãba Jesusd̶e ijãasid̶au. Maud̶e ãrea griego wẽrarã chi mechiurãba maud̶e mukĩrarãba ijãasid̶au.

13Maumisa judiorã Tesalónica puurud̶ebenarãba kuitaasid̶au Pabloba Dachi Akõre bed̶ea Berea puurud̶e jaradea b̶uu. Maud̶eeba araa wãsid̶aud̶e arabenarã kĩrubikabiasid̶au kachirua waud̶amera. 14Ara makʉd̶e ãbarãba Pablo mard̶aa bʉisid̶au. Maamina Silas maud̶e Timoteo Berea puurud̶e paneesid̶au. 15Chi Pablo baara wãped̶aad̶arãba ichi Atenas puurud̶aa adoesid̶au. Maabae Pabloba ãchi jarabʉisii Silas maud̶e Timoteo ichimaa isa need̶amera. Ara makʉd̶e chi ãbarã waya wãsid̶au.

Pablo Atenas puurud̶e b̶uad̶a

16Atenas puurud̶e Pabloba Silas maud̶e Timoteo esed̶au b̶uumisa, Dachi Akõre kuenda juaba ne kaped̶aad̶a ãrea mau puurud̶e unusiid̶e, ichi kĩra nomaasii. 17Maka b̶uud̶e Pablo judiorã araa ãbua imibadau ded̶e ãchi ome maud̶e judiowãerã Dachi Akõre wapea nuree ome Jesús ʉ̃rʉbena berrea b̶uabachii. Mau awara puurud̶e ewaricha ẽbẽrarã ãrea duanuumaa berrea b̶uabachii. 18Aria chi nuree kuitaa nuree Epicureod̶ebenarã maud̶e Estoicod̶ebenarã berrea paneesid̶au Pablo ome.17:18 Chi Griego Epicuro abadau 300 año nibasii Jesús wãwa adaui naed̶e. Nau Epicuroba jaradeabachii ẽbẽrarã kĩrajʉʉ panad̶ai jʉrʉd̶ai panuu maud̶e waabenarã ome biꞌia panad̶ai panuu. Chi ichiba jaradead̶a ũribadaurã «epicureorã» abachid̶au. Ãchiba kʉ̃risiabachid̶au ãchi akõre mechiu ãrearãba ẽbẽrarã ʉ̃rʉbena kʉ̃risiad̶aka basii. Maud̶e Estoicod̶ebenarãba june griego Zeno abadau bed̶ea ũribachid̶au. Maarãba jaradeabachid̶au dachi ẽbẽra kakuaba kʉ̃ria panuu. Dachiba maucha kuitaad̶ayu adaud̶ai b̶uu maud̶e joma dastu waud̶ai b̶uu aid̶ad̶ai jʉrʉd̶awẽa. Maarã chi nureeba jarabachid̶au: «¿Kãare jara kʉ̃ria b̶uma, nau chi bed̶ea ãrea niiba?»

Waabenarãba jarabachid̶au: «Daimaarã, ãibena druad̶ebena akõre mechiu ʉ̃rʉbena jaradea b̶uu».

Maka jarabachid̶au Pabloba jaradeamaa b̶uad̶ad̶eeba chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena maud̶e jaradeabachid̶eeba dachi biud̶a maad̶akare waya chokae jiradud̶ai.17:18 Chi nureemaarã, mau griegorãpa kʉ̃risiasid̶au Dachi Akõre chi mukĩra «Jesús» abachid̶au maud̶e Dachi Akõre chi wẽra «Chokae Jiradubibarii» abachid̶au.19-20Maabae Pablo chi ãchi araa ãbua imibadaumaa adoesid̶au. Mama chi «Areópago» abachid̶au. Naka jarasid̶au:

—Bichiba jaradea b̶uu daimaarã kʉ̃risia wid̶ibʉ. Mau daiba wabid̶a ũrid̶akau. Maud̶eeba kuitaa kʉ̃ria panuu kãare jara b̶uu. ¿Bichiba daimaa jaradeawẽka?

21Joma Atenas puurud̶ebenarãba maud̶e ãibena druad̶ebenarã aria nureeba kʉ̃risia wid̶i ũrid̶áituru nebʉrʉbadaud̶eeba maka id̶isid̶au. 22Maud̶e Pablo ãchi ẽsa Areopagod̶e ʉkʉ nub̶eeped̶a jarasii:

—Machi Atenas puurud̶ebenarã, mʉʉba unu b̶uu machiba ne ãread̶e ijãabadau. 23Puurud̶e wãaruud̶e mʉʉba unusii machiba Dachi Akõre kuenda juaba ne kaped̶aad̶a de ãrea kob̶ee. Ne baa deabadaud̶e nau bed̶ea b̶ʉ kub̶uu unusii: “Dachi Akõre chi dachiba adua panuu baita waud̶a”. Chi machiba adua panuu Dachi Akõremaa maumaa biꞌia berreabadau. Ara mau Dachi Akõre ʉ̃rʉbena mʉʉba machimaa jaramaa b̶uu. 24Mau Dachi Akõreba nau iujãa maud̶e nama ed̶a nub̶uu sid̶a joma wausii. Ichi bajãad̶ebena Mechiubʉ maud̶e nau iujãad̶ebena Mechiubʉ. Ichi ẽbẽraba waud̶a ded̶e b̶uakau.17:24 1 Reyes 8:27; Hechos 7:48-50.25Biꞌia b̶uai baita id̶ikau ẽbẽraba ichi baita ne waumera.17:25 Salmos 50:9-12. Ichiaburu joma dachimaa dea b̶uu chokae nuread̶amera, ʉ̃yabad̶amera maud̶e ne joma dachiba uru b̶uai b̶uu uru nuread̶amera.

26»Ichiba ẽbẽra ab̶ad̶ebena ẽbẽrarã ãrea neebiasii joma nau druad̶e nuread̶amera. Ichiba b̶usii maarã ẽbẽrarã ab̶a sakaed̶e nuread̶ai maud̶e sama nuread̶ai. 27Maka wausii ẽbẽrarãba ichi jʉrʉd̶amera maud̶e jua tud̶uka nureeba poyaa unud̶amera. Biawãra Dachi Akõre dachichad̶ebena kaitawẽ b̶uuwãe, 28“ichid̶eeba dachi panabadaud̶eeba, dachi nibabadaud̶eeba maud̶e dachi chokae nureed̶eeba”. Maud̶eeba chi nuree machid̶ebena bed̶ea mipitaa b̶ʉbadaurãba jarasid̶au: “Dachi ichi warrarãbʉ”.17:28 Griego «Arato» abadauba Zeus ʉ̃rʉbena maka b̶ʉsii.

29»Dachi Akõre warrarãbʉrã, kʉ̃risiad̶aabai panuu Dachi Akõre nee waud̶a, parata waud̶a maebʉrã mo waud̶a, mau ẽbẽraba ara ichi kʉ̃risiad̶eeba wausiid̶eeba. 30Ẽbẽrarãba chi Dachi Akõre naed̶e adua panad̶a, ichiba mau ida b̶usii. Maamina id̶ibae jara b̶uu joma druachad̶ebenarãba kachirua ida b̶ud̶aped̶a ichid̶e ijãad̶amera. 31Ewari ab̶a b̶usii joma nau iujãad̶ebenarã jipa nebʉra kastikai baita, chi ichiba ẽbẽra jʉrʉ adaud̶a kakua. Mau ẽbẽra jomaurãmaa kuitaabiasii ichi biu b̶uad̶a chokae jiradubisiid̶eeba.

32Mau biu b̶uad̶a chokae jiradubid̶a ʉ̃rʉbena ũrisid̶aud̶e chi nureerãba ʉisid̶au. Maamina waabenarãba jarasid̶au:

—Jãad̶akare bichiba mau ʉ̃rʉbena berrea b̶uu waya ũrid̶ai.

33Maabae Pablo ãchi baara b̶uad̶a wãsii. 34Chi nuree aria duanad̶aba Pablo bed̶ea ijãasid̶au. Ab̶a Dionisio basii. Mau chi Areopagod̶ebena basii. Maud̶e wẽra Dámaris abadauba maud̶e waabenarãba ijãasid̶au.

18

Pablo Corintod̶e b̶uad̶a

1Mau maad̶akare Pablo Atenas puurud̶ebena Corinto puurud̶aa wãsii. 2-3Aria judio Aquila abadau unusii. Mau Aquila Ponto druad̶ebena basii.18:2-3 Ponto ara mau «Bitinia» abachid̶au. Hechos 16:7. Chi kima Priscila ome Italia druad̶ebena neeped̶aad̶a b̶aꞌãra ba b̶uasii. Italiad̶ebena nee panasii, Romad̶ebena chi karr Claudioba joma judiorã Romad̶e nuree duabʉikasiid̶eeba.18:2-3 Claudioba maka wausii año 49d̶e. Corintod̶e Pablo ãchimaa wãsii ãchi kĩra paru de wau kuitaa b̶uud̶eeba. Maabae ãchi baara b̶eesii ãbua trajai baita. 4Bari panabadau ewaricha Pablo judiorã araa ãbua imibadau ded̶e berrea b̶uabachii judiorãba maud̶e griegorãba Jesusd̶e ijãad̶amera.

5Maka b̶uud̶e Silas maud̶e Timoteo Macedonia druad̶ebena neesid̶au. Maad̶akare Pabloba ewaricha Dachi Akõre bed̶ea jaradea b̶uabachii. Ichiba judiorãmaa jarabachii Jesús biawãra Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. 6Maamina ichiba jara b̶uu ãchiba ida b̶usid̶au. Maud̶e ichi ʉ̃rʉbena kachirua berreabachid̶au. Maud̶eeba Pabloba chi paru jʉ̃ b̶uu neapesii, chi ãchiba wauped̶aad̶a ichiba mau kʉ̃riawẽa b̶uu unubiai baita. Naka jarasii:

—Machiba mau bed̶ea ijãad̶awẽebʉrã, mʉ kakuawãe. Chi mʉʉba machi baita waui b̶uad̶a, mau joma wausii. Jãabae nau tõpe mʉ judiowãerãmaa wãi.

7Maud̶e judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena wãped̶a Ticio Justo abadau ded̶e jaradead̶e wãsii. Mau ẽbẽraba Dachi Akõre wapeadee b̶uasii. Ichi de, chi judiorã araa ãbua imibadau de jãkaa kub̶uasii.18:7 Ticio Justo. Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e ab̶aburu naka b̶ʉ kub̶uu: Justo. Chi nureerãba kʉ̃risia panuu mau Justo Pabloba «Gayo» abachii. Romanos 16:23; 1 Corintios 1:14.8Judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena chi karr Crispo abachid̶au.18:8 Mau Crispo ʉ̃rʉbena Pabloba b̶ʉsii 1 Corintios 1:14d̶e. Mau Crispoba maud̶e joma ichi ded̶ebenarãba Dachi Mechiud̶e ijãasid̶au. Mau awara ãrea Corintod̶ebenarãba ũrisid̶au Pabloba Jesús ʉ̃rʉbena jaradea b̶uu. Chi ijãad̶aped̶a boro easid̶au.

9Ewari ab̶aud̶e ẽsabud̶e Dachi Akõreba Pablo daumaa unubisii Dachi Mechiuba ichimaa naka jaraaruu: «Wapearã́se. Jaradea b̶uase. Maud̶e chũpearã́se. 10Mʉ bichi ome b̶uu. Ab̶au bid̶a bichi poyaa kachirua waubai, mʉʉba ẽbẽrarã ãrea nau puurud̶e uru b̶uud̶eeba». 11Maud̶eeba Pabloba año ab̶a ʉ̃rʉ ẽsa Dachi Akõre bed̶ea aria jaradea b̶eesii.

12Galión abadau Acaya druad̶ebena chi karr b̶eesiid̶e chi judiorã chiya berread̶aped̶a Pablo jidaud̶aped̶a18:12 Mau Galión Acaya druad̶ebena jaradea ua b̶uabarii basii año 51d̶e. ichi mau Galión kĩraare adoesid̶au. 13Ãchiba jarasid̶au:

—Cha b̶uuba ẽbẽrarãmaa jara b̶uu Dachi Akõre kʉ̃riad̶ai panuu, maamina dachi romad̶ebenarãba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra jaradeakau.

14Pablo berrearuu basiid̶e, Galionba judiorãmaa jarasii:

—Nau ẽbẽraba kachirua waud̶a basirã maebʉrã kachirua mechiu waud̶a basirã mʉʉba machi bed̶ea ũrikausii. 15Maamina machiba ab̶aburu bed̶ea ʉ̃rʉbena, machi Dachi Akõre trʉ̃ ʉ̃rʉbena maud̶e machi Moisesba b̶ʉd̶a ʉ̃rʉbena berrea panuu. Maud̶eeba ara machi du ab̶a ichiásturu. Mʉʉba mau ʉ̃rʉbena nebʉra kastikai baita b̶uwãema.

16Maka jaraped̶a duabʉikuasii. 17Maud̶e jomaurãba judiorã araa ãbua imibadau ded̶ebena chi karr Sóstenes jidaud̶aped̶a ara aria sĩsid̶au.18:17 Jomaurãba. Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: griegorãba. Maamina Galionba mau ʉ̃rʉbena kʉ̃risiabasii.

Pablo waya Antioquiad̶aa wãd̶a

18Pablo Corintod̶e ewari ãrea b̶eesii. Maabae chi ãbarãmaa wãaruu aped̶a, Siria druad̶aa wãsii Priscila maud̶e Aquila baara. Jãbad̶e ataui naed̶e Cencrea puurud̶e Pabloba ichi boro metabisii. Mau wausii unubiyua chi Dachi Akõremaa waui a jarad̶a ichiba mau joma waud̶a. 19Wãaduud̶e, Éfeso puurud̶e need̶aped̶a Pablo Aquila maud̶e Priscila ome b̶uad̶a ãyaa wãsii. Maud̶e judiorã araa ãbua imibadau deed̶aa wãped̶a judiorã ome Jesús ʉ̃rʉbena berreasii. 20Ãchiba maumaa chi chuburia id̶isid̶au aria ãchi baara maucha ãrea b̶eemera, maamina b̶ee kʉ̃riabasii. 21Maamina wãaruud̶e naka jarasii:

—Dachi Akõreba kʉ̃riaruubʉrã mʉ waya machi ichiad̶e neei.18:21 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e nau sid̶a b̶ʉ kub̶uu: Mʉ Jerusalend̶aa wãi b̶uu bari panabadau ewarid̶e b̶uai baita.

Maabae jãbad̶e atauped̶a Efesod̶ebena wãsii. 22Cesarea puurud̶e neeped̶a Pablo Jerusalend̶aa chi ãbarã ichiad̶e wãsii. Mamauba Antioquía puurud̶aa wãsii.

Apolos Efesod̶aa need̶a

23Pablo aria aribia b̶uasiid̶e Galacia druad̶e maud̶e Frigia druad̶e nibasii. Puurucha chi Jesusd̶e ijãabadaurã jaradeasii biꞌia ijãad̶amera. 24Maumisa judio Apolos abadau Éfeso puurud̶e neesii. Mau Apolos Alejandría puurud̶ebena basii. Mau biꞌia berreabachii maud̶e Dachi Akõre karta ãrea kuitaa nibasii. 25Mau Apolosmaa naed̶e Dachi Mechiu Jesús O ʉ̃rʉbena jaredeabachid̶au. Jesús ʉ̃rʉbena ãrea kĩrajʉʉ berreabachii maud̶e arakʉd̶e jaradea b̶uabachii. Maamina boro eai ʉ̃rʉbena chi Juanba jaradea b̶uad̶áturu kuitaa b̶uasii.18:25 Marcos 1:1-8.26Maud̶e Apolosba judiorã araa ãbua imibadau ded̶e wapeawãe jaradea b̶uasii. Ichiba jaradea b̶uu Aquilaba maud̶e Priscilaba ũrisid̶au. Maud̶eeba ichi ãyaa adoed̶aped̶a Dachi Akõre O ʉ̃rʉbena biꞌia jaradeasid̶au.

27Mau maad̶akare Apolos Acaya druad̶aa wãi kʉ̃ria b̶uasii. Maud̶eeba ãbarã Efesod̶ebenaba karta chi arabena baita b̶ʉsii biꞌia irsibid̶amera. Aria neesiid̶e Apolosba Dachi Akõre sõbiad̶eeba chi Jesusd̶e ijãaped̶aad̶a ãrea aid̶asii. 28Apolos aria b̶uumisa, jomaurã daad̶e Dachi Akõre bed̶ea b̶ʉd̶aba kuitaabiabachii Jesucristo Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a. Maud̶eeba judiorãba poyaa ab̶a bid̶a panaud̶aabasii.

19

Pablo Efesod̶e b̶uad̶a

1Apolos Corintod̶e b̶uumisa Pablo drua ea id̶aa b̶uare wãsiid̶e Éfeso puurud̶e neesii. Aria chi nuree Cristod̶e ijãabadaurã unusii. 2Ichiba mau ãbarãmaa id̶isii:

—Machiba Cristod̶e ijãasid̶aud̶e ¿Dachi Akõre Jauri machiba irsibisid̶aka?

Ãchiba panausid̶au:

—Daiba wabid̶a Dachi Akõre Jauri ʉ̃rʉbena ũrid̶akau.

3Maud̶e Pabloba id̶isii:

—Maka b̶uubʉrã ¿saka boro eabisid̶ama?

Ãchiba panausid̶au:

—Juanba jarad̶a kĩra boro easid̶au.

4Maud̶e Pabloba jarasii:

—Juanba jarabachii ẽbẽrarãba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera. Maka wauduubʉrã ichiba boro eabachii. Mau awara jarabachii chi ichi kaad̶e neeruu ijãad̶amera. Mau Jesús basii.19:4 Jesús. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Cristo.

5Mau ũrisid̶aud̶e Dachi Mechiu Jesús trʉ̃d̶eeba boro easid̶au. 6Maabae Pabloba ichi jua ãchi ʉ̃rʉ kub̶usiid̶e Dachi Akõre Jauri ãchimaa neesii. Maud̶e bed̶ea didiwaraad̶e berreasid̶au maud̶e Dachi Akõre baita berreasid̶au. 7Mau ãchi 12 kĩra panasid̶au.

8Jed̶ako õbea Pablo judiorã araa ãbua imibadau deed̶aa wã b̶uabachii. Aria wapeawẽa judiorã ome berrea b̶uabachii Dachi Akõreba ichi warr Jesusd̶eeba, ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena, mau ãchiba ijãad̶amera. 9Maamina waabenarã sõ chaareakuad̶aped̶a ijãad̶aabasii. Ẽbẽrarã daad̶e Jesús chi O ʉ̃rʉbena kachirua berreabachid̶au. Maud̶eeba Pablo jãmabena ãyaa wãsii. Ichiba chi ijãabadaurã jaradeabadau deed̶aa adoesii. Mau de Tiranod̶e basii. Aria ewaricha jaradeabachii. 10Año ome maka wausii. Maka joma Asia druad̶ebena judiorãba maud̶e judiowãerãba Dachi Mechiu Jesús ʉ̃rʉbena ũrisid̶au.

Esceva warrarãba wauped̶aad̶a

11Dachi Akõreba ãrea ẽbẽrarãba ne poyaa waud̶akau mechiu Pablod̶eeba waubachii. 12Barikiu paru Pabloba jʉ̃ b̶uad̶a ẽbẽrarãba chi ẽpermo nureerãmaa adoebachid̶au. Mauba chi ẽpermo nuree aribiabiabachid̶au maud̶e jai kachiruarã sid̶a ẽbẽrarã kakuad̶ebena duabʉibachid̶au.

13Mau ewarid̶e chi nuree judiorãba jai kachirua duabʉikua nibabachid̶au. Maarãba Dachi Mechiu Jesús trʉ̃d̶eeba jai kachirua ẽbẽrarã kakuad̶ebena duabʉikad̶ai chaa panasid̶au. Naka jarabachid̶au: «Pabloba jaradea b̶uu Jesús trʉ̃d̶eeba mʉʉba jaraaruu: ãyaa wãse».

14Chi maka wau panuu judio Esceva warrarã basii. Maarã 7 panasid̶au. Esceva paare mechiurãd̶ebena basii.19:14 Ãreamaarã mau Escevaba jai kachirua duabʉiruud̶e ara ichi paare mechiu abachii chi nejarra adaui baita.15Ewari ab̶a jai kachirua duabʉi panuud̶e jai kachiruaba maarã 7 ẽbẽrarãmaa jarasii: «Jesús mʉʉba kuitaa b̶uu. Maud̶e Pablo sid̶a mʉʉba kuitaa b̶uu. Maamina machi ¿kairãma?»

16Maabae chi ẽbẽra jai kachirua bara b̶uuba ãchi orra adauped̶a joma poyaakuasii. Ãrea sĩkuasiid̶eeba ãchi kakua joma kõekuaped̶a, maabae ded̶ebena ewaraa pira wãsid̶au. 17Joma Efesod̶e nuree judiorãba maud̶e griegorãba mau kuitaasid̶aud̶e wapeasid̶au. Maud̶e Dachi Mechiu Jesús trʉ̃ ʉ̃rʉbena biꞌia berreasid̶au.

18Mau ewarid̶e ãrea Jesusd̶e ijãa panuurã aria need̶aped̶a chi ãchiba kachirua wauped̶aad̶a jomaurã daad̶e jarasid̶au. 19Chi jaibana kĩra kuitaa nureerãba ãchi jaradeabadau karta araa ãbua adoesid̶au jomaurã daad̶e baad̶ai baita. Joma mau karta sãabe chi nejarr juasiisid̶aud̶e 50.000 parata id̶ibachid̶au.19:19 Parata 50.000 adaui baita ẽbẽraba 50.000 ewari trajai b̶uu.20Maka Dachi Akõreba ichi poyaad̶eeba waud̶a kakua chi Dachi Mechiu Jesús ʉ̃rʉbena bed̶ea kaitawẽ trʉ̃ poasii. Maud̶e Jesusd̶e ijãabadaurã aude baraasii.

21Mau maad̶akare Pabloba ichi sõd̶e kʉ̃risiasii Macedonia druad̶e maud̶e Acaya druad̶e nibaped̶a Jerusalén puurud̶aa wãi. Maud̶e jarasii: «Jerusalend̶e b̶uaped̶a mʉ Roma puurud̶aa wãi b̶uu». 22Maud̶eeba ichi aid̶abadaurã Timoteo maud̶e Erasto Macedonia druad̶aa naa bʉisii maamina ichi Asia druad̶e b̶eesii.

Éfeso puurud̶ebenarã kĩrubikaped̶aad̶a

23Mau ewarid̶e Jesús Od̶e duanuu kakua ẽbẽrarã ãrea kĩrubikasid̶au. 24Mau nakabachii: ẽbẽra Demetrio abadau b̶uasii. Mau ẽbẽra chi paratad̶eeba ne waubarii basii. De bistĩikau waubachii, Artemisa de mechiu kĩra.19:24 Latín bed̶ead̶e Artemisa «Diana» abachid̶au. Griegorãmaarã, chi Dachi Akõre kĩra nii wẽra Artemisaba wẽrarã aid̶abachii warrarã ãrea adaukuad̶amera. Mau wau b̶uud̶eeba Demetrioba maud̶e chi ichi ome ne waubadaurã bid̶a chi nejarra ãrea irsibibachid̶au. 25Demetrioba mau ẽbẽrarã maud̶e waabenarã ne waubadaurã iukuaped̶a, maabae naka jarasii: «Kõpaerorã, machiba kuitaa panuu, nau traju wauduuba dachiba chi nejarr ãrea irsibibadau. 26Maamina machiba unu panuu maud̶e ũri panuu jãu Pabloba Dachi Akõre kĩra nii juaba kaped̶aad̶a chi biawãrawãe abarii. Ichiba nau Efesod̶e maud̶e beraa joma Asia druad̶e maka jara nii. Maud̶eeba ãrea ẽbẽrarãba Artemisa ida b̶uuduu. 27Mauba chi dachiba ne waubadau ẽbẽrarãba mau kachirua unu paneed̶ai. Chi Artemisa de mechiu sid̶a waa trʉ̃ poa panad̶aabai. Makarã Asia druad̶e maud̶e joma nau druad̶e bid̶a chi Artemisad̶e ijãa panuuba waa aude kʉ̃risiad̶aabai».

28Mau bed̶ea ũrisid̶aud̶e ãrea kĩrud̶aped̶a b̶ia jara duaneesid̶au: «¡Ãrea biꞌia nii Artemisa Efesod̶ebena!»

29Maka panuud̶e joma puurud̶ebenarã kuitaa kʉ̃risiad̶awẽa pira wãurisid̶au. Maud̶e waabenarãba Pablo baara nibabadau ome jidaud̶aped̶a teatrod̶aa adoesid̶au: ab̶a Gayo basii maud̶e chi ab̶abena Aristarco basii. Maarã Macedonia druad̶ebena basii. 30Pablo aria ẽbẽrarã ome berread̶e wã kʉ̃ria b̶uasii, maamina chi Jesusd̶e ijãabadaurãba ida bʉid̶aabasii. 31Mau awara waabenarã Asiad̶ebena karrarãba Pablomaa jarad̶e bʉisid̶au. Ichi ome kõpaerorãd̶eeba chi chuburia id̶isid̶au teatrod̶aa wãrãamera. 32Maud̶e ãbua duanuud̶e joma kĩrubika nub̶uasii. Maud̶e joma kĩra aꞌawaraa b̶ia duanasid̶au. Ãreaba adua panasid̶au sakãe araa ãbua duanuu.

33Maka panuud̶e judiorãba Alejandro jʉrʉ adausid̶au ichiba kãare jarai b̶uu a jarad̶ai baita. Maabae chi puuru daad̶e wãbisid̶au, ãchimaa berreamera. Maud̶e Alejandroba juaba chũpeabiasii ichi nebʉra ʉ̃rʉbena arakʉd̶e berreai kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba. 34Maamina ichi judio nii kuitaasid̶aud̶e jomaurãba hora ome naka b̶ia jarasid̶au: «¡Ãrea biꞌia nii Artemisa Efesod̶ebena!»

35Maabae mau puurud̶ebena secretarioba ẽbẽrarã chũpea panabiasii maabae jarasii: «Efesod̶ebenarã, jomaurãba kuitaa panuu, dachi puurud̶ebenarãba chi Artemisa de mechiu b̶uu maud̶e chi ara ichi kĩra juaba kaped̶aad̶a, bajãad̶ebena b̶aed̶a biꞌia nubadau. 36Ab̶au bid̶a mau poyaa setaad̶e ad̶aabai. Maud̶eeba chũpea panad̶ai panuu. Ne waud̶ai naed̶e ãrea kʉ̃risiad̶ai panuu. 37Nau ẽbẽrarãba dachi chi Artemisa de mechiud̶ebena nechiruad̶awẽa panumina maebʉrã ichi ʉ̃rʉbena kachirua berread̶awẽa panumina machiba namaa adoesid̶au. 38Demetrio maud̶e chi kõpaerorã ãchi jidea kʉ̃ria panuubʉrã Romad̶ebena juezmaa wãd̶ai panuu mau jarad̶ai baita. 39Maamina june nebʉra uru panuubʉrã, chi puurud̶ebenarã araa ãbua duanuumaa jarásturu. Maarãburu mau ichiad̶ai. 40Mau id̶i wauped̶aad̶a kakua Romad̶ebenarãba poyaa jarad̶ai daiba kĩrubikabiad̶ai panuu. Jãarãba sakãe maka wausid̶ama a id̶iiduubʉrã ¿saka panaud̶aima?»

41Mau jaraped̶a, joma ãchi decha bʉikasii.

20

Pablo Macedonia druad̶aa maud̶e Greciad̶aa wãd̶a

1Maka kĩrubika duanuu apiisid̶aud̶e Pabloba chi Jesusd̶e ijãa nuree iukuaped̶a ãchi ome berreasii Dachi Mechiud̶e biꞌia ijãad̶amera. Maabae wãaruu aped̶a Macedonia druad̶aa wãsii.20:1 Griego bed̶ead̶e chi nuree kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: ãchi bʉrʉped̶a.2Joma mau druad̶e nibasiid̶e ãbarã aid̶abachii Dachi Mechiud̶e biꞌia ijãad̶amera.20:2 Pablo año ab̶a ẽsa Macedonia druad̶e b̶uasii. Maud̶e Pabloba Karta Ome Corinto abadau b̶ʉsii. Maabae Grecia druad̶e neesii. 3Aria jed̶ako õbea b̶uasii. Pablo Siria druad̶aa jãbad̶e wãi baita kub̶ud̶e kuitaasii judiorãba ichi kachirua waud̶ai baita bed̶ea deasid̶au. Maud̶eeba Macedonia druad̶aa wãsii. 4Ichi baara naarã Asia druad̶aa wãsid̶au: Berea puurud̶ebena Pirro warr Sópater, Tesalónica puurud̶ebena Segundo maud̶e Aristarco, Derbe puurud̶ebena Gayo, Asia druad̶ebena Tíquico maud̶e Trófimo maud̶e Timoteo.20:4 Asia druad̶aa. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.5Mau ãbarã dai naa wãd̶aped̶a Troas puurud̶e esed̶au panasid̶au. 6Pan ẽesãabibariiwãe kobadau ewari basiid̶e dai Filipos puurud̶ebena jãbad̶e wãsid̶au. Ewari jua ab̶ad̶e ãchi ome Troas puurud̶e unusid̶au. Aria 7 ewari paneesid̶au.

Troas puurud̶e duanad̶a

7Maabae nabena ewari misad̶e Jesusd̶e ijãabadaurã ome araa ãbua panasid̶aud̶e pan b̶ʉad̶aped̶a kosid̶au.20:7 Pan b̶ʉad̶aped̶a kosid̶au. Chi nureemaarã, mau chi Jesús kĩrabad̶ai baita kobadau jara b̶uu. Maud̶e Pabloba jaradea b̶uasii. Norema wãi b̶uud̶eeba ẽsabud̶e ẽsab̶aare baaruud̶aa berrea b̶uasii. 8De jã ʉtʉbenad̶e araa ãbua duanasid̶au maud̶e ʉ̃d̶aa koabadaurã ãrea ʉ̃d̶aa nub̶uasii. 9Maud̶e kũudrãa Eutico abadau poraa kaebeu boroa ichiabadaumare akʉ b̶uasii. Pablo ãrea berreamaa b̶uud̶eeba mau kũudrãa dapokeaba kãi nub̶eeped̶a, de jã ʉtʉ õbead̶ebena b̶aesii. Jiradubid̶e wãsid̶aud̶e biu nub̶uu unusid̶au. 10Pablo ed̶aa neeped̶a chi kũudrãa ʉ̃rʉ õdarrd̶eeba kob̶eeped̶a bʉrʉsii. Maabae jarasii:

—Perarã́sturu. Nau chokae b̶uma.

11Pablo waya ded̶e ed̶a wãped̶a pan b̶ʉaped̶a, kosii. Maabae wabid̶a berrea b̶uud̶e ewarisiid̶e wãsii. 12Chi kũudrãa deed̶aa chokae adoesid̶au. Maud̶eeba jomaurã kĩrajʉʉ duaneesid̶au.

Troas puurud̶ebena Mileto puurud̶aa wãped̶aad̶a

13Pablo Asón puurud̶aa od̶e wãi kʉ̃riasii. Maamina dai jãbad̶e naa wãbiasii. Aria ichi ataui asii. Dai ara makʉd̶e wãsid̶au. 14Aso puurud̶e Pablo ome unusid̶aud̶e jãbad̶e atausii. Maabae Mitilene puurud̶aa wãsid̶au. 15Arabena wãd̶aped̶a, norema Quío isla kĩraare wãsid̶au. Mau norema Samos puurud̶e neesid̶au. Maabae Trogiliod̶aa wãd̶aped̶a Mileto puurud̶e neesid̶au.20:15 Trogiliod̶aa wãd̶aped̶a. Griego bed̶ead̶e ãrea kartad̶e mau wãꞌãe.16Pablo Asia druad̶e ãrea b̶uamaaba, Éfeso puurud̶aa wãyaa wãsii. Ichi isa Jerusalend̶aa neei kʉ̃ria b̶uasii, makasirã poyaa neei, Pentecostés ewarid̶e aria b̶uai baita.

Pabloba ãbarã Efesod̶ebenarãmaa berread̶a

17Mileto puurud̶e b̶uud̶e Pabloba Efesod̶ebena ijãabadaurã nubadaurã iubiasii. 18Ichimaa neesid̶aud̶e Pabloba jarasii: «Machiba kuitaa panuu mʉ nau Asia druad̶e neesiid̶eed̶ebena saka machi tãed̶e nibabachii. 19Mʉʉba chi Dachi Akõreba waubi b̶uu wau b̶uasiid̶e chi aude mechiu nibai kʉ̃riabasii. B̶esed̶e jẽa b̶uabachii, judiorãba mʉ kachirua wau kʉ̃ria panasiid̶eeba. 20Maamina mʉʉba jomaurã daad̶e maud̶e machi decha machi aid̶ai baita jaradea b̶uabachii. Chi machi baita aude bibuara b̶uu jaradea b̶uabachii. 21Judiorãmaa maud̶e judiowãerãmaa mʉʉba jarasii kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera maud̶e Dachi Mechiu Jesucristod̶e ijãad̶amera.

22»Jãabae Dachi Akõre Jauriba mʉ Jerusalend̶aa wãbi b̶uud̶eeba araa wãi.20:22 Dachi Akõre Jauriba mʉ Jerusalend̶aa wãbi b̶uud̶eeba. Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «mʉ jaurid̶e wãi b̶uu kuitaa b̶uud̶eeba». Maamina mʉʉba adua b̶uu aria mʉ kãare sãai. 23Ab̶aburu kuitaa b̶uu Dachi Akõre Jauriba mʉʉmaa kuitaabi b̶uu puurucha mʉ ãrea biꞌiwãe b̶uai maud̶e jʉ̃a b̶uai. 24Maamina mʉʉba mau ʉ̃rʉbena kʉ̃risiakau, mʉ biꞌia b̶uai jʉrʉwẽed̶eeba. Ab̶aburu chi Dachi Mechiu Jesusba mʉʉmaa waubi b̶uu mau joma wau kʉ̃ria b̶uu.20:24 Chi b̶ee kartad̶e griego bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: chi mʉ isa piraaruud̶e, kĩrajʉʉ ara bai. Mauburu chi bed̶ea bia Dachi Akõreba ichi sõbiad̶eeba kariba b̶uu ʉ̃rʉbena mʉʉba jara b̶uai.

25»Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uai ʉ̃rʉbena mʉʉba machimaa jara b̶uabachii. Maamina jãabae kuitaa b̶uu machiba mʉ waa unud̶aabai. 26-27Mʉʉba wapeaweã Dachi Akõreba machi baita wau kʉ̃ria b̶uu joma arakʉd̶e jara b̶uabachii. Maud̶eeba id̶i mʉʉba jaraaruu: ab̶a karibawẽebʉrã, mʉ nebʉra wãꞌãe nii.

28»Dachi Akõreba ichi Warr oad̶eeba ẽbẽrarã ichi baita nedosii.20:28 Dachi Akõreba ichi Warr oad̶eeba. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Dachi Mechiuba ara ichi oad̶eeba. Dachi Akõre Jauriba machi b̶usii ãbarã nu panad̶amera. Maud̶eeba ara machi du ab̶a ãrea kauwa panásturu maud̶e Dachi Akõred̶e ijãabadaurã joma nu panásturu. 29Mʉʉba kuitaa b̶uu mʉ wãsiid̶e ẽbẽra kachiruarã usa kachirua kĩra machi tãed̶e need̶ai ãbarã ãyaa wãbiad̶ai baita. 30Ara machid̶ebenarã bid̶a setaa jaradead̶ai Jesusd̶e ijãabadaurã ãyaa wãd̶amera. 31Maud̶eeba kauwa panásturu. Kĩrabásturu mʉʉba año õbea ãyadaa maud̶e ẽsabud̶e jẽa b̶uuba machicha chi setaa jaradeabadaurã ʉ̃rʉbena kauwa nuread̶ai jara b̶uasii.

32»Jãabae ãbarã, mʉʉba machi Dachi Akõre juad̶e b̶uuruu. Ichi sõbiad̶eeba dachi kariba b̶uu ʉ̃rʉbena bed̶ea kĩrabásturu. Mau bed̶ead̶eeba machi poyaa aude biꞌia ijãad̶ai. Ichiba deai jarad̶a ichi sõbiad̶eeba machiba adaud̶ai maud̶e joma chi ichi baita biꞌia b̶ud̶arãba mau adaud̶ai.

33»Mʉʉba waabena chi nejarra, nee, maebʉrã paru ara mʉ baita kʉ̃riabasii. 34Machiba ãrea kuitaa panuu ara mʉ juaba trajasii mʉʉba uru b̶uai b̶uu adaui baita maud̶e mʉ baara nibabadaurãmaa deai baita. 35Joma mʉʉba wausiid̶eeba machimaa kuitaabiasii ãrea traja panuud̶eeba chi nejarr barauwãe ked̶ee aid̶ad̶ai panuu. Kĩrabad̶ai panuu Dachi Mechiu Jesusba naka jarasii: “Bibuara b̶uu ab̶aumaa deai, chi mau adaui bad̶amaarã”».

36Maka jarasiid̶e Pablo õdarrd̶e kob̶eeped̶a joma ãchi baara Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isid̶au. 37Maabae biꞌia wãbid̶ai baita joma ãrea jẽa panuuba Pablo bʉrʉd̶aped̶a ĩyaasid̶au. 38Ãrea kĩra nomaasid̶au waa unud̶aabai asiid̶eeba. Maabae ichi jãbad̶aa dead̶e wãsid̶au.

21

Jerusalend̶aa wãped̶aad̶a

1Mau ãbarã b̶ʉid̶aped̶a dai jãbad̶e Cos islad̶aa jipa wãsid̶au. Norema Rodas islad̶aa wãd̶aped̶a Patará puurud̶e neesid̶au. 2Mau Patarad̶e jãba Fenicia druad̶aa wãi baita nub̶uu unusid̶aud̶e maud̶e ataud̶aped̶a wãsid̶au. 3Wãaduud̶e Chipre isla mechiu jua sordoare unusid̶au maamina Siria druare wãsid̶au, aria Tiro puurud̶e chi trajabadaurãba chi jãbad̶ebena chi ne adoeduu awara jirakuad̶ai panasid̶aud̶eeba.

4Aria daiba chi Jesusd̶e ijãabadaurã unuped̶aad̶ad̶eeba ãchi ome 7 ewari paneesid̶au. Maud̶e ãchiba Dachi Akõre Jaurid̶eeba Pablomaa jarasid̶au Jerusalend̶aa wãrãamera. 5Maamina 7 ewari basiid̶e dai wãsid̶au. Joma ãbarã, ãchi wẽrarã maud̶e ãchi warrarã dai baara puuru awara wãsid̶au. Aria mar iikaa ibud̶e õdarrd̶e duaneed̶aped̶a Dachi Akõremaa ʉtaa id̶isid̶au. 6Maabae wãd̶ai ad̶aped̶a jãbad̶e atausid̶au. Ãchi deed̶aa wãsid̶au.

7Maabae Tirod̶ebena jãbad̶e wãd̶aped̶a Tolemaida puurud̶e neesid̶au. Aria ãbarã ichiad̶e wãd̶aped̶a mau ome ewari ab̶a paneesid̶au. 8Norema wãd̶aped̶a Cesarea puuru mechiud̶e neesid̶au. Aria Felipe ded̶e paneesid̶au. Mau Felipe chi bed̶ea bia Jesús ʉ̃rʉbena jarabarii basii. Ãbarã aid̶abadaurã 7 jʉrʉ adauped̶aad̶ad̶ebena ab̶a basii.21:8 Hechos 6:1-6; 8:1-13,26-40.9Ichiba kaurã duurã kimare uru b̶uasii. Mau wẽrarã Dachi Akõre baita berreabadaurã basii.

10Aria ewari b̶aꞌãra panuud̶e Dachi Akõre baita berreabarii Agabo Judea druad̶ebena neesii. 11Dai ichiad̶e neesiid̶e Pablo kʉrrd̶e jʉ̃barii adausii. Mauba ara ichi jʉ̃rʉ maud̶e jua jʉ̃ped̶a naka jarasii:

—Dachi Akõre Jauriba naka jara b̶uu: nau kʉrrd̶e jʉ̃barii chibari judiorãba Jerusalend̶e naka jʉ̃d̶ai. Maabae judiowãerãmaa jidau dead̶ai.

12Mau ũrisid̶aud̶e daiba maud̶e ãbarã Cesarea puurud̶ebenarãba Pablomaa chi chuburia id̶isid̶au Jerusalend̶aa wãrãamera. 13Maamina Pabloba jarasii:

—¿Sakãe jẽa panuma? ¿Sakãe mʉ jãka kĩra nomaabi panuma? Ab̶aburu mʉ jʉ̃d̶ai baita b̶uwãema, maumaarã mʉ Mechiu Jesús kakua Jerusalend̶e biui baita b̶uu.

14Maud̶e daiba ichimaa jara paneesid̶au wãrãamera maamina daiba ichi kʉ̃risia poyaad̶aabasii. Maud̶eeba waa mau ʉ̃rʉbena berread̶aabasii. Maumaarã jarasid̶au:

—Makase, Dachi Mechiuba kʉ̃ria b̶uu kĩra waui.

15Maabae wãd̶ai baita joma waud̶aped̶a Jerusalend̶aa wãsid̶au. 16Waabenarã Jesusd̶e ijãabadaurã Cesarea puurud̶ebena dai baara wãsid̶au. Ãchiba ẽbẽra Nasón21:16 Nasón. Griego bed̶ead̶e naka b̶u kub̶uu: Mnasón. abadaumaa adoed̶aped̶a dai ichi ded̶e paneesid̶au. Mau Chipred̶ebena basii. Jesusd̶e ijãa b̶uu ãrea ba b̶uasii.

Pablo Jerusalend̶e Santiago ome berread̶a

17Jerusalend̶e neesid̶aud̶e ãbarãba dai ãrea kĩrajʉʉ adoesid̶au. 18Norema Pablo dai ome Santiago ichiad̶e wãsid̶au.21:18 Mau Santiago Jesús ãbabʉ. Santiago ara mau «Jacob» abadau. Ãbarã nubadaurã sid̶a joma aria duanasid̶au. 19Maabae Pabloba «ajá» aped̶a Dachi Akõreba chi Pablod̶eeba judiowãerã tãed̶e waud̶a joma arakʉd̶e nebʉrʉsii. 20Mau ũrisid̶aud̶e ãbarãba Dachi Akõremaa biꞌia berreasid̶au. Maabae ãchiba Pablomaa jarasid̶au:

—Ãba, bichiba kuitaa b̶uu judiorã ãreaba Jesusd̶e ijãa panuu. Maud̶e Moisesba b̶ʉd̶a ãchiba ãrea ijãabadau. 21Maamina bichi ʉ̃rʉbena setaa ũrisid̶au. Waabenarãba ãchimaa jarasid̶au bichiba joma judiorã griego tãed̶e nureerãmaa Moisés ida b̶ubi b̶uu, ãchi warrarã mukĩra chi kakua tõobiakau maud̶e waabena dachi judiorãba waubadau sid̶a waubiakau. 22¿Saka waud̶aima mau setaa kuitaad̶amera? Bichi need̶a kãꞌãabariwãed̶e kuitaad̶ai. Maabae biawãra bichi kachirua waud̶ai baita araa ãbua imid̶ai.21:22 Maabae biawãra bichi kachirua waud̶ai baita araa ãbua imid̶ai. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.

23Maud̶eeba daimaarã bichiba naka waui b̶uu: dai tãed̶e ãbarã kimare panuu. Ãchiba Dachi Akõre daad̶e ne waud̶ai jaraped̶aad̶a joma wauduu. 24Mau ãbarã Dachi Akõre de mechiud̶aa adoese. Aria Dachi Akõre daad̶e biꞌia nuread̶ai baita wáusturu. Ãchiba Dachi Akõremaa dead̶ai panuu bichiaburu dease. Makarã ãchi poyaa boro metad̶ai kuitaabiad̶ai baita ãchiba ne waud̶ai jaraped̶aad̶a joma wausid̶au.21:24 Números 6:13-20. Mauba jomaurãba kuitaad̶ai chi bichi ʉ̃rʉbena jara panuu seta b̶uu maud̶e kuitaad̶ai bichi biawãra jipa nibabarii Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra. 25Maamina judiowãerã Jesusd̶e ijãabadaurãba waud̶ai panuu daiba kuitaa jarad̶aped̶a kartad̶e b̶ʉsid̶au: Dachi Akõre kuenda juaba ne kaped̶aad̶amaa kiuru baa deaped̶aad̶a kod̶aabai panuu, dachi kakuaba barikia kachirua wau kʉ̃ria b̶uu nibad̶aabai panuu, ãnimara otãabara bead̶a kod̶aabai panuu maud̶e oa sid̶a kod̶aabai panuu.21:25 Hechos 15:28-29.

26Norema Pabloba mau ẽbẽrarã ichi baara adoeped̶a, ne wausid̶au Dachi Akõre daad̶e biꞌia nuread̶ai baita. Maud̶e Dachi Akõre de mechiud̶aa wãd̶aped̶a jarasid̶au sãu ewarid̶e Dachi Akõre daad̶e biꞌia panad̶ai. Mau ewarid̶e ãchicha Dachi Akõremaa ãnimara baa dead̶ai panasid̶au.

Judiorãba Pablo jidauped̶aad̶a

27Maamina 7 ewari bamaa b̶uud̶e waabenarã judiorã Asia druad̶ebena Dachi Akõre de mechiu dud̶a panasid̶au. Mau judiorãba Pablo unusid̶aud̶e joma ẽbẽrarã aria duanuu kĩrubikad̶aped̶a Pablo jidausid̶au. 28Maud̶e jĩwa jara panasid̶au: «¡Israeld̶ebenarã, dai aid̶ásturu! Nau ẽbẽraba druacha jaradea b̶uu dachi israeld̶ebenarã, Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre de mechiu sid̶a kachirua b̶eei. ¡Mau awara griegorã Dachi Akõre de mechiu ed̶a adoesii!21:28 Judiorã Dachi Akõre de mechiu kaita wãd̶ai panasid̶au maamina griegorã awara paneed̶ai panasid̶au. ¡Ichiba nau de ab̶aburu Dachi Akõre baita b̶uu kachirua b̶eebisii!»

29Maka jarasid̶au Trófimo Efesod̶ebena Pablo ome puurud̶e niiba unuped̶aad̶ad̶eeba. Kʉ̃risiasid̶au Pabloba Trófimo Dachi Akõre de mechiu kaita ed̶a adoe b̶uasii.

30Maud̶e joma Jerusalend̶ebenarã kĩrud̶aped̶a pira wãurisid̶au. Pablo jidaud̶aped̶a Dachi Akõre de mechiu dud̶a jeed̶a erta adoesid̶au. Maabae chi poraa joma jʉ̃akuasid̶au. 31Pablo bea kʉ̃ria panuumisa ab̶auba Romad̶ebena kokoroa chi aude mechiuba jarad̶e wãsii joma Jerusalend̶e panuurã kĩrusid̶au. 32Ara makʉd̶e ichi kokoroarã mechiurã iuped̶a ẽbẽrarã kĩru panuumaa pira wãsid̶au. Judiorãba ãchi needuu unusid̶aud̶e Pablo sĩ panad̶a ida b̶usid̶au. 33Kokoroa chi aude mechiu araa neesiid̶e, Pablo jidauped̶a kaena omeeba jʉ̃bisii. Maabae ẽbẽrarã pĩchua imi nub̶uumaa id̶isii Pablo kai maud̶e kãare wausii kuitaai. 34Maud̶e jomaurã kĩra aꞌawaraa b̶ia duanasid̶au. Maamina kokoroa chi aude mechiuba kuitaa ũrikau basii ẽbẽrarã ãrea kĩrubika panuud̶eeba. Maud̶eeba Pablo kokoroarã duanabadaumaa adoebisii. 35Chi jʉ̃rʉmetamaa neesid̶aud̶e mamauba kokoroarãba Pablo jira adoesid̶au, judiorã ãrea kĩramaa panuud̶eeba. 36Ãchiba kokoroarã kaad̶e jĩwa jarabachid̶au: «¡Jãu beatásturu!»

Pabloba judiorãmaa jarad̶a

37Kokoroarãba Pablo ãchi duanabadau deed̶aa ed̶a adoeduud̶e, Pabloba griego bed̶ead̶e naka jarasii:

—¿Biꞌia b̶uka mʉ bichi ome berreai?

Chi kokoroarã aude mechiuba panausii:

—¿Bichiba griego bed̶ea kuitaa nika? 38¿Bichiwãeka chi Egiptod̶ebena, ẽbẽrarã naed̶e kĩrubikaped̶a, moded̶ebenarã 4.000 drua sirua wãꞌãe b̶uud̶aa adoesiiwãeka?

39Maud̶e Pabloba jarasii:

—Makawãema, mʉ judiobʉ. Cilicia iujãa druad̶ebenabʉ. Tarso puuru mechiud̶ebenabʉ. Michuburia puuru daad̶e ida berreabise.

40Chi kokoroarã aude mechiuba ida berreabisii. Maabae Pablo jʉ̃rʉmetad̶e b̶ari nub̶uuba ichi juaba ẽbẽrarã chũpeabiasii. Chũpeabiasiid̶e hebreo bed̶ead̶e berreasii.

22

1Pabloba jarasii: «Ãbarã maud̶e chõrarã, ũrísturu. Ara mʉ ʉ̃rʉbena jaraaruu».

2Ichi hebreo bed̶ead̶e berrea b̶uu ũriped̶aad̶ad̶eeba ãchi chũpea duaneesid̶au. Maud̶e Pabloba jarasii:

3«Mʉ judiobʉ. Cilicia druad̶e Tarso puurud̶e mʉ danaba mʉ adausii. Maamina mʉ nama Jerusalend̶e warisii. Jaradeabarii Gamalielba mʉʉmaa joma dachi nabẽraed̶ebenarã Moisesba b̶ʉd̶a ãrea jaradeasii.22:3 Hechos 5:34-39. Mʉʉba Dachi Akõre ãrea ijãa b̶uabachii machiba ijãabadau kĩra. 4Mauba, mʉʉba chi O Wid̶i ijãa panuurã wãraa b̶uabachii. Mukĩrarã maud̶e wẽrarã jʉ̃a bʉikabiabachii. Maud̶e chi nuree beabiasii. 5Mau chi paare mechiuba maud̶e joma judio mechiurãba kuitaa panuu. Ãchiba mʉʉmaa karta deasid̶au judiorã Damasco puurud̶ebenarãba mʉʉba chi O Wid̶i ijãabadaurã jidaui b̶uu mau kuitaad̶amera. Maud̶e mʉ Damasco puurud̶aa wãsii ãchi nama Jerusalend̶aa eneeped̶a chi mechiurãba kastikad̶amera.

6»Maamina Damasco puurud̶e neeruud̶e ʉmada jipa baaruud̶e bajãad̶ebena mʉ ad̶u ãrea ʉ̃d̶aa puri chebiwãsii. 7Mʉ jeed̶a b̶aesiid̶e mimi ũrisii. Mauba mʉʉmaa jarasii: “Saulo, Saulo, ¿sakãe mʉ wãraa b̶uma?” 8Mʉʉba id̶isii: “Mʉ Mechiu, ¿bichi kaima?” Ichiba panausii: “Mʉ Jesús Nazaretd̶ebenabʉ, chi bichiba wãraa b̶uu”. 9Chi mʉ ome nibaped̶aad̶aba mau ʉ̃d̶aa ted̶echoaruu unusid̶aud̶e perasid̶au, maamina chi mʉ ome berrearuu ũrid̶aabasii.22:9 Perasid̶au. Ãrea karta griego bed̶ead̶e mau bed̶ea wãꞌãe.10Maud̶e mʉʉba id̶isii: “Mʉ Mechiu, ¿bichiba kãare kʉ̃ria b̶uma mʉʉba waui?” Dachi Mechiuba panausii: “Jiraduped̶a Damasco puurud̶aa wãse. Mʉʉba jamaria jarai kãare waui b̶uu”. 11Mau ʉ̃d̶aa ted̶echoaruuba mʉ dau pãriubisii. Maud̶eeba chi mʉ ome nibad̶aba mʉ juad̶e jidaud̶aped̶a Damasco puurud̶aa adoesid̶au.

12»Aria ẽbẽra Ananias abadau b̶uasii. Mau ẽbẽraba Dachi Akõre wapea b̶uud̶eeba Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra waubachii. Maud̶eeba joma judiorã Damasco puurud̶ebenaba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia berreasid̶au. 13Mau Ananiasba mʉ ichiad̶e neesiid̶e ara kaita wãped̶a jarasii: “Ãba Saulo, waya bichi dauba unuse”. Ara makʉd̶e mʉ dau aribiaped̶a ichi unusii. 14Maabae Ananiasba jarasii: “Dachi Akõre dachi nabẽraed̶ebena ome b̶uad̶aba bichi adoesii ichiba kʉ̃ria b̶uu kuitaamera, chi Jipa nii unumera maud̶e ichi berrearuu ũrimera. 15Joma bichiba unud̶a maud̶e ũrid̶a jomaurãmaa jarai. 16¡Waa esed̶ause! Jiraduped̶a bichi boro eabise. Ʉtaa id̶ise. Bichiba kachirua waud̶a ichiba joma perdonai”.

17-18»Mau maad̶akare mʉ waya Jerusalend̶aa neesii. Ewari ab̶a Dachi Akõre de mechiud̶aa wãped̶a ichimaa ʉtaa id̶i b̶uasii. Maud̶e Dachi Akõreba mʉ daumaa Dachi Mechiu unubisii. Ichiba mʉʉmaa jarasii: “Jerusalend̶ebena isa ãyaa wãse. Chi bichiba mʉ ʉ̃rʉbena jara b̶uu namabenarãba ijãad̶aabai”. 19Mʉʉba naka panausii: “Maamina, mʉ Mechiu, ãchiba ãrea kuitaa panuu naed̶e mʉ judiorã araa ãbua imibadau decha wãped̶a chi bichid̶e ijãa nuree jidauped̶a sĩbachii maud̶e jʉ̃a b̶ubachii. 20Bichi ʉ̃rʉbena berrea b̶uu kakua Esteban beasid̶aud̶e mʉ sid̶a aria b̶uasii. Mau beaduu mʉʉba biꞌia unusii. Mau awara ãchi paru anab̶ari jʉ̃badau mʉʉba nu b̶uasii”. 21Maamina Dachi Mechiuba mʉʉmaa jarasii: “Wãse. Mʉʉba bichi kaitawẽ judiowãerãmaa bʉii”».

Pablo kokoroarã mechiu juad̶e

22Pabloba jara b̶uu judiorãba chũpea ũri duanasid̶au. Maamina Dachi Mechiuba ichi judiowãerãmaa bʉii asiid̶e, b̶ia bara b̶eesid̶au:

«¡Jãu ẽbẽra nibaabai b̶uu! ¡Beásturu!»

23Maka b̶ia panuud̶e, chi ãchi paru anab̶ari jʉ̃badau ẽekuad̶aped̶a ioro jora ʉtaa jãrapesid̶au. 24Maud̶eeba kokoroa chi aude mechiuba jarasii Pablo kokoroarã duanabadau ded̶e ed̶a adoed̶aped̶a pebid̶amera. Maka waubisii Pabloba jaramera sakãe judiorã ichi ome kĩramaa panuu. 25Maamina ichi pebebad̶ai baita jʉ̃ʉduud̶e Pabloba kokoroarã jaradea ua b̶uabarii aria b̶uumaa jarasii:

—¿Machiba Romad̶ebena ab̶a pebebad̶ai panuka ichi nebʉra ichiad̶ai naed̶e?22:25 Romad̶ebena leyd̶e b̶ʉ kub̶uasii, ẽbẽra Romad̶ebena poyaa sĩd̶aabai, ped̶aabai maebʉrã bead̶aabai, ichi nebʉra ichiad̶ai naed̶e.

26Mau ũrisiid̶e kokoroa chi aude mechiumaa wãped̶a jarasii:

—¿Bichiba kuitaa b̶uka kãare wauruu? Jãu ẽbẽra romad̶ebenabʉ.

27Maabae kokoroa chi aude mechiuba Pablomaa wãped̶a id̶isii:

—¿Biawãra bichi romad̶ebenaka?

Pabloba panausii:

—Maerã, mʉ romad̶ebenabʉ.

28Kokoroarã chi aude mechiuba jarasii:

—Mʉʉba chi nejarra ãrea deasii Romad̶ebena bai baita.

Pabloba jarasii:

—Mʉ danaba mʉ adausiid̶eed̶ebena romad̶ebenabʉ.

29Ara makʉd̶e chi Pablomaa id̶ikad̶ai baita panad̶aba ida b̶usid̶au. Kokoroarã chi aude mechiuba Pablo Romad̶ebena kuitaasiid̶e ãrea wapeasii Romad̶ebena pebebabii baita jʉ̃bisiid̶eeba.

Pablo judio chi mechiu nureerã daad̶e b̶uad̶a

30Norema kokoroa chi aude mechiuba wabid̶a kuitaa kʉ̃ria b̶uasii sakãe judiorãba Pablo jidea panasid̶au. Maud̶eeba ichi kaenaba jʉ̃ b̶uad̶a ena b̶usii.22:30 Kaenaba jʉ̃ b̶uad̶a. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Maabae ichiba joma paare mechiurã maud̶e judiorã mechiurã araa ãbua imibiasii. Maud̶e Pablo adoeped̶a ãchi daad̶e b̶usii.

23

1Pabloba judiorã karrarãmaa ichiaped̶a jarasii:

—Mʉ ãbarã, mʉ jirukaraayuwãe b̶uu kuitaa b̶uud̶eeba id̶i bid̶a Dachi Akõre daad̶e biꞌia niba.

2Maud̶e chi paare mechiu Ananiasba chi Pablo kaita panuumaa jarasii ichi iimaa sĩd̶amera. 3Maud̶eeba Pabloba Ananiasmaa jarasii:

—¡Bichi Dachi Akõreba sĩi! ¡Bichiba chi judiorã paare mechiu kĩra waukau!23:3 ¡Bichiba chi judiorã paare mechiu kĩra waukau! Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: bichi de torroa purud̶a kĩra b̶uu. Mateo 23:27-28; Ezequiel 13:10-16. Bichi jamaria akʉ b̶uu Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra mʉ nebʉra kastikai baita maamina ¡mʉ sĩbisiid̶eeba ara mau Moisesba b̶ʉd̶a ida b̶u b̶uu!

4Maud̶e chi aria panuuba Pablomaa jarasid̶au:

—Chi paare mechiu Dachi Akõreba b̶ud̶a ¿bichiba saka kachirua jara b̶uma?

5Pabloba jarasii:

—Ãbarã, mʉʉba adua b̶uasii ichi paare mechiu nii. Kuitaad̶a basirã mʉʉba maka jarad̶aabai basii, Dachi Akõre bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uud̶eeba: “Machi karr ʉ̃rʉbena kachirua jararã́sturu”.23:5 Éxodo 22:28.

6Maka b̶uud̶e Pabloba kuitaasii chi mechiurã waabenarã saduceorã, waabenarã fariseorã. Maud̶eeba ãchimaa jĩwa jarasii:

—Ãbarã, mʉ fariseobʉ. Mʉ nabẽraed̶ebenarã fariseorã basii. Maud̶eeba ijãa b̶uu biud̶arã chokae jiradud̶ai. Maud̶eeba waabenarãba mʉ kastika kʉ̃ria panuu.

7Pabloba maka jarad̶a kakua fariseorã saduceorã ome kĩru berread̶aped̶a aꞌawaraa kʉ̃risia duaneesid̶au. 8(Saduceorãba jarabadau biud̶arã chokae jiradud̶akau, angelerã wãꞌãe, jauri sid̶a wãꞌãe. Maamina fariseorãba joma mau ijãa panuu). 9Biawãra maud̶eeba mia ũrimaa bara b̶eesii. Chi nuree fariseo baara duanuu Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jaradea panabadaurã b̶ari topaneed̶aped̶a jarasid̶au:

—Jãu mukĩraba ne kachirua wauwẽa b̶uu, asid̶au. ¿Jauri ab̶aba jãka ichimaa berreabisii, maebʉrã ángel ab̶aba? Maka b̶uubʉrã ¿saka Dachi Akõre ome chĩod̶aima?23:9 Maka b̶uubʉrã ¿saka Dachi Akõre ome chĩod̶aima? Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.

10Aude mia ũrimaa bara b̶eesiid̶e, kokoroarã mechiuba, Pablo poyaa pichipichia waud̶ai wapea kʉ̃risia b̶uud̶e, ichi kokoroarã iukuasii mia ũrimaa duanuumaabena awara adoed̶amera maud̶e ãchi deemaa adoed̶amera.

11Mau ẽsabud̶e Dachi Mechiu Pablomaa unubiped̶a naka jarasii: «Pablo, kĩrajʉʉse. Mʉ ʉ̃rʉbena nama Jerusalend̶e berread̶a kĩra Roma puurud̶e bid̶a berreai b̶uu».

Judiorãba Pablo bead̶ai baita bed̶ea deaped̶aad̶a

12Norema chi nuree judiorãba bed̶ea deasid̶au Pablo bead̶ai baita. Mau ẽbẽrarãba biawãrad̶eeba berreasid̶au kod̶aabai maud̶e bania dod̶aabai Pablo beaduud̶aa. 13Chi bed̶ea deaped̶aad̶a 40 wãyaa panasid̶au. 14Ãchi paare mechiurãmaa maud̶e judiorã chõrarãmaa wãd̶aped̶a, maabae jarasid̶au:

—Daiba Dachi Akõre daad̶e biawãra jarasid̶au kod̶aabai maud̶e bania dod̶aabai Pablo beaduud̶aa. 15Maud̶eeba naka wáusturu. Machiba chi kokoroa chi aude mechiumaa id̶ísturu nu Pablo waya machimaa adoebimera. Jarásturu machiba ichi ʉ̃rʉbena kauwa id̶i kʉ̃ria panuu. Adoeduud̶e nama neei naed̶e daiba ichi bead̶ai.

16Maamina Pablo neekau warr aria b̶uasii. Mau kũudrãaba chi ãchimaa jara panuu ũriped̶a kokoroarã duanabadaumaa Pablomaa jarad̶e wãsii. 17Maud̶eeba Pabloba kokoroarã chi jaradea ua b̶uabarii ab̶a iuped̶a jarasii:

—Nau kũudrãa chi mechiu b̶uumaa adoese. Ichiba ne jara kʉ̃ria b̶uu.

18Ara makʉd̶e chi kũudrãa kokoroarã mechiumaa adoeped̶a jarasii:

—Pablo, chi jʉ̃a b̶uuba mʉ iuped̶a jarasii nau kũudrãa bichimaa adoemera. Ichiba bichimaa ne kaebea jara kʉ̃ria b̶uu.

19Maabae kokoroarã chi mechiuba kũudrãa juad̶e jidauped̶a ãyaa adoesii. Maabae id̶isii:

—¿Kãare mʉʉmaa jara kʉ̃ria b̶uma?

20Maud̶e kũudrãaba jarasii:

—Judiorãba bed̶ea deasid̶au naka waud̶ai baita: ãchiba bichimaa chi chuburia id̶id̶ai Pablo nu chi judiorã mechiurã ãbua panuumaa adoebimera. Jarad̶ai ichi ʉ̃rʉbena kauwa id̶i kʉ̃ria panuu. 21Maamina ijãarã́se. Pablo bead̶ai baita 40 mukĩrarã o kẽsa otea panuu. Maud̶e maarãba biawãra jarasid̶au Dachi Akõre daad̶e kod̶aabai maud̶e bania dod̶aabai Pablo beaduud̶aa. Jãabae bead̶ayúaburu panuu, maud̶e esed̶au panuu bichiba jarai Pablo ãchimaa adoebimera.

22Maabae kokoroarã chi mechiuba kũudrãamaa jarasii:

—Bichiba mʉʉmaa jarad̶a ab̶aumaa bid̶a jararã́se.

Maka jaraped̶a wãbisii.

Romad̶ebenarãba Pablo Cesaread̶aa adoeped̶aad̶a

23Maabae kokoroarã mechiuba chi jaradea ua b̶uabadau ome iuped̶a maabae jarasii:

—Jʉrʉ adause, 200 kokoroarã, 70 kokoroarã murad̶e wãbadaurã maud̶e 200 miasuba tĩubadaurã, maabae nau ẽsabud̶e las 9d̶e Cesarea puurud̶aa wã́sturu. 24Mau awara mura Pablo baita adoésturu nau Judea druad̶ebena chi karr Felixmaa biꞌia adooi baita.23:24 Mau Félix Judead̶ebena jaradea ua b̶uabarii basii año 52d̶ebena ab̶a 60d̶aa. Cesarea puurud̶e b̶uabachii.

25Kokoroarã mechiuba karta naka b̶ʉ urubʉisii:

26Mʉ, Claudio Lisiasba nau karta b̶ʉʉruu mʉ karr Félix baita. Mʉʉba kʉ̃ria b̶uu bichi biꞌia b̶uai.

27Judiorãba nau ẽbẽra jidaud̶aped̶a bead̶ai basii. Maamina mʉʉba kuitaasii jãu Romad̶ebena nii. Maud̶eeba kokoroarã ome wãped̶a judiorã juakaa adausii. 28Mʉʉba kuitaa kʉ̃ria b̶uasii kãare kakua ichi jidea panuu. Maud̶eeba ichi adoesii judiorã chi mechiurã ãbua duanuumaa. 29Maud̶e mʉʉba kuitaasii ab̶aburu ãchi Moisesba b̶ʉd̶a kakua ichi jidea panuu. Maamina jãuba kachirua wauwẽa b̶uasiid̶eeba, mʉʉba kuitaasii mʉʉba jãu beabiibai b̶uu maebʉrã jʉ̃abiibai b̶uu. 30Mau maad̶akare mʉʉba kuitaasii judiorã bed̶ea deasid̶au ichi bead̶ai baita. Ara makʉd̶e ichi bichimaa bʉisii. Maud̶e mʉʉba ãchimaa jarasii jãu jidea kʉ̃ria panuubʉrã bichi daad̶e jarad̶e wãd̶ai panuu.

Biꞌia b̶uase.23:30 Biꞌia b̶uase. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe.

31Ara makʉd̶e kokoroarãba ãchi jaradea ua b̶uabariiba jarad̶a wausid̶au. Ẽsabud̶e Pablo Antipatris puurud̶aa adoesid̶au. 32Norema kokoroarã jʉ̃de wãbadaurã ãchi duanabadau deed̶aa waya wãsid̶au. Maud̶e murad̶e wãbadaurãba Pablo Cesarea puurud̶aa adoesid̶au. 33Cesarea puurud̶e neesid̶aud̶e karta chi karrmaa deasid̶au. Maud̶e Pablo sid̶a ichimaa adoesid̶au. 34-35Mau karta ed̶a jaraped̶a chi mechiuba Pablomaa id̶isii samabena kuitaai baita. Pablo Cilicia druad̶ebena kuitaasiid̶e naka jarasii: «Bichi jidea panuu needuubʉrã mʉʉba bichimaa ũrii».

Maabae ichiba kokoroarãmaa jarasii Pablo Herodesba waubid̶a de mechiud̶e nud̶amera.23:34-35 Mau Herodes «Herodes chi Mechiu» abachid̶au. Ichiba wãwarã Belén puurud̶e kenabiasii. Mateo 2:13-18.

24

Pablo Félix daad̶e berread̶a

1Ewari jua ab̶a bad̶akare paare mechiu Ananias chi nuree judiorã chõrarã baara Cesarea puurud̶e neesid̶au. Chi aid̶a berreabarii Tértulo adoesid̶au, mauba Félix daad̶e chi Pablo jideamera. 2Felixba Pablo eneesid̶aud̶e mau Tertuloba Pablo jidea kob̶eesii. Naka jarasii:

—Chi mechiu Félix, bichi dai mechiu b̶eed̶a ewarid̶ebena nau druad̶e ãrea baaruu jirukaraayuwãe panuu. Maud̶e bichi kʉ̃risia kuitaa niid̶eeba ne ãrea wau b̶uu dai biꞌia duanad̶amera. 3Bichiba wau b̶uu kakua dai duanuumaacha daiba ne jomad̶e bichíturu kid̶ibai abadau. 4Maamina waa ãrea jaraamaaba, michuburia id̶iiruu bichi sõbia niid̶eeba, dai bed̶ea ũrimera.

5Daiba kuitaa panuu nau ẽbẽraba nebʉra wau b̶uabarii. Ichiba joma nau druad̶e judiorã kĩrubika b̶uabiabarii. Ichi nazarenod̶ebenarã chi jaradea ua b̶uabariibʉ. 6Mau awara Dachi Akõre de mechiud̶e chi daiba waud̶aabai panuu, mau ichiba waui kʉ̃riasii. Maud̶eeba daiba ichi jidausid̶au. [Moisesba b̶ʉd̶ad̶e jara b̶uu kĩra kastikad̶ai basii. 7Maamina kokoroarã mechiu Lisiasba ichiba kĩrud̶eeba dai juakaa ẽeb̶ari adausii. 8Mau awara jarasii chi mau ẽbẽra jidea panuu bichimaa need̶ai panuu.]24:6-8 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e bed̶ea corcheted̶e panuu wãꞌãe. Bichiba ichimaa ãrea id̶iiruu kuitaai joma daiba jara panuu biawãra b̶uu.

9Judiorã aria panuu bid̶a joma mau bed̶ea biawãra asid̶au.

10Maabae chi mechiuba juaba Pablomaa jarasii berreamera. Ara makʉd̶e Pabloba jarasii:

—Mʉʉba kuitaa b̶uu bichi año ãrea nau druad̶ebena juez nii. Maud̶eeba mʉ ara mʉ ʉ̃rʉbena kĩrajʉʉ berrearuu. 1112 ewari basii mʉ Jerusalend̶aa wã b̶uad̶a Dachi Akõremaa biꞌia berreai baita. Bichiba barikiamaa id̶iiruu kuitaai mau biawãra b̶uu. 12Cha mʉ kachirua jara panuuba mʉ unud̶aabasii waabena ome kĩru berrea nub̶uu maebʉrã ẽbẽrarã kĩrubika b̶uu. Dachi Akõre de mechiud̶e, judiorã araa ãbua imibadau ded̶e, ne ab̶a bid̶a puurud̶e bid̶a mʉʉba maka wau b̶uu unud̶aabasii. 13Nau ẽbẽrarãba poyaa kuitaabid̶awẽa ãchiba jara panuu biawãra b̶uu. 14Maamina mʉʉba bichimaa naka jaraaruu: mʉʉba Dachi Akõre nabẽraed̶ebenarãd̶e ijãa b̶uu. Mʉ chi O Wid̶i abadaud̶ebenabʉ. Ãchiba mau O Wid̶i seta b̶uu24:14 Seta b̶uu. Kajuma bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: secta. abadau, maamina mʉʉba Moisesba b̶ʉd̶a maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶a joma ijãa b̶uu. 15Chi naarã judiorãba esed̶au panuu chi jipa nuree maud̶e chi jipawãe nuree biuped̶aad̶a Dachi Akõreba joma chokae jiradubiai. Mʉa bid̶a mau esed̶au b̶uu. 16Maud̶eeba mʉʉba ne joma waubarii Dachi Akõre daad̶e maud̶e ẽbẽrarã daad̶e jipa nibai baita.

17»Mʉ Jerusalend̶ebena ãyaa wãd̶a año ãrea bad̶akare, waya araa neesii, chi mʉ puurud̶ebenarã chi nejarr barauwãe nureemaa chi nejarra deai baita maud̶e Dachi Akõremaa ãnimara baa deai baita. 18Maka b̶uud̶e chi Dachi Akõre daad̶e biꞌia panad̶ai baita mʉʉba joma wausiid̶e, Dachi Akõre de mechiud̶e chi Asiad̶ebena judiorãba mʉ unusid̶au. Maamina ẽbẽrarã ãrea wãꞌãe basii maud̶e ẽbẽrarã kĩrubikad̶ai sid̶a wãꞌãe basii. 19Chi mʉ unuped̶aad̶aba mʉ jidead̶ai kʉ̃ria panuubʉrã, maarã bichi daad̶e need̶ai panuu. 20Makawẽebʉrã cha panuurãba jarad̶ai panuu kãare kachirua unusid̶au chi mechiurã daad̶e mʉ adoesid̶aud̶e. 21Ab̶aburu poyaa jarad̶ai mʉʉba naka jĩwa jarasii: “Id̶i machiba mʉ kachirua jara panuu chi biud̶arã chokae jiradud̶ai ijãa b̶uu kakua”.24:21 Hechos 23:6.

22Felixba chi O Wid̶i ʉ̃rʉbena ãrea kuitaa b̶uasiid̶eeba Pablo nebʉra ichiai ida b̶ud̶auped̶a, naka jarasii:

—Kokoroarã mechiu Lisias neeruud̶e mʉʉba machi nebʉra ichiai.

23Maabae ichiba kokoroarã chi jaradea ua b̶uabariimaa Pablo nubisii, maamina jarasii chi Pabloba wau kʉ̃ria b̶uu ida waubimera. Maud̶e ida b̶usii Pablo kõpaerorãba ichi aid̶ad̶e need̶amera.

24Mau maad̶akare Félix chi wẽra Drusila ome waya neesii. Mau wẽra judio basii.24:24 Mau Drusila Herodes Agripa Nabena kau basii. Chi ãba Agripa ara mau Ome abachid̶au basii. Hechos 25:13. Maud̶e Felixba Pablo iusii ichiba Jesucristod̶e ijãad̶ai ʉ̃rʉbena berrea b̶uu ũrii baita. 25Maka b̶uud̶e Pabloba dachi jipa nibai ʉ̃rʉbena, kakua jipa uru b̶uai ʉ̃rʉbena maud̶e Dachi Akõreba nebʉra kastikai ewari neei ʉ̃rʉbena berreasii. Felixba mau ʉ̃rʉbena ũrisiid̶e wapeaped̶a naka jarasii: «Jãabae wãse. Mʉ bari b̶uud̶e waya bichi iui».

26Felixba kʉ̃risia b̶uasii Pabloba ichimaa chi nejarra deai ewa bʉimera. Maud̶eeba akabichia Pablo iubachii mau ome berreai baita. 27Maka b̶uu año ome wãyaasii. Mau maad̶akare Félix neei bad̶a june neesii chi mechiu b̶uai baita. Mau Porcio Festo abadau. Maamina mauba judiorã ome biꞌia b̶uai kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba, Pablo jʉ̃a b̶ʉisii.

25

Pablo Festo daad̶e b̶uad̶a

1Festo mau druad̶aa neeped̶a chi mechiu bai baita, ewari õbea baaruud̶e, Cesarea puurud̶ebena Jerusalend̶aa wãsii.25:1 Mau Festo Judead̶ebena jaradea ua b̶uabarii basii año 60d̶ebena ab̶a 62d̶aa.2Aria paare mechiurã maud̶e judiorã mechiurãba Festomaa Pablo jideasid̶au. 3Chi chuburia id̶isid̶au Pablo Jerusalend̶aa adoebimera. Maka jarasid̶au Pablo od̶e bead̶ai kʉ̃risia panuud̶eeba. 4Maamina Festoba panausii:

—Pablo Cesarea puurud̶e jʉ̃a b̶uu. Mʉ kãꞌãabariwãed̶e araa wãi. 5Maud̶eeba machi chi mechiu nuree mʉ ome Cesarea puurud̶aa wãd̶ai panuu. Mau ẽbẽraba barikia kachirua waud̶a basirã, ariaburu machiba jarad̶ai panuu.

6Festo Jerusalend̶e 8 maebʉrã 10 ewari b̶uasii. Maabae Cesarea puurud̶aa wãsii. Norema chi juez ded̶e akʉ b̶eeped̶a Pablo adoebisii. 7Pablo adoesid̶aud̶e judiorã Jerusalend̶ebena neeped̶aad̶aba ichi ad̶u jũrasid̶au. Maud̶e ichi jideasid̶au maamina poyaa kuitaabiad̶aabasii chi ãchiba jara panuu biawãra b̶uu. 8Maud̶e Pabloba panausii:

—Mʉʉba ab̶a bid̶a kachirua wauwẽa b̶uu. Moisesba b̶ʉd̶a ida b̶uwẽa b̶uu, Dachi Akõre de mechiu kachiruabiwẽa b̶uu maud̶e Romad̶ebena chi aude mechiu nii sid̶a ida b̶uwẽa b̶uu.

9Maamina Festo judiorã ome biꞌia b̶eei kʉ̃ria b̶uud̶eeba Pablomaa id̶isii:

—¿Bichi Jerusalend̶aa wãi kʉ̃ria b̶uka mʉʉba jamaria bichi nebʉra ichiamera?

10Maud̶e Pabloba panausii:

—Mʉ nama Romad̶ebena chi aude mechiu niiba b̶ud̶a juez daad̶e b̶uu. Namaburu bichiba mʉ nebʉra ichiai b̶uu. Bichiba ãrea kuitaa b̶uu mʉʉba judiorã kachirua wauwẽa b̶uu. 11Mʉʉba kachirua waud̶a basirã, bichiba mʉ beai basii. Maamina naarã ẽbẽrarãba mʉ jidea panuu biawãrawãed̶eeba, ab̶au bid̶a mʉ ãchi juad̶e b̶uubai b̶uu. Maud̶eeba mʉʉba kʉ̃ria b̶uu Romad̶ebena chi aude mechiuba mʉ nebʉra ichiamera.

12Maud̶e Festo chi ichimaa kʉ̃risia deabadaurã ome berreaped̶a Pablomaa jarasii:

—Bichiba kʉ̃ria b̶uu Romad̶ebena chi aude mechiuba bichi nebʉra ichiai. Maka b̶uubʉrã, ichimaa bʉi.

Festo Agripa ome berread̶a

13Mau maad̶akare judiorã rey Agripa ichi neekau Berenice ome Cesarea puurud̶aa Festo ichiad̶e wãsid̶au.25:13 Agripa. Mau ẽbẽra Herodes Agripa chi Nabena warr basii. Hechos 12:1-23. Berenice. Mau wẽra Festo wẽra Drusila neekau basii. Hechos 24:24.14Ãchi aria panuu ãrea basiid̶eeba Festoba Agripamaa Pablo ʉ̃rʉbena naka jarasii:

—Felixba ab̶a jʉ̃a b̶uu b̶ʉid̶a nama b̶uu. 15Mʉ Jerusalend̶aa wã b̶uasiid̶e paare mechiurãba maud̶e judiorã mechiurãba mau ẽbẽra jidead̶aped̶a jarasid̶au ichi beamera. 16Mʉʉba ãchimaa jarasii ab̶a bid̶a chi ichi jidea nuree daad̶e ara ichi kakua poyaa berreawẽebʉrã, romad̶ebenarãba ichi waabena juad̶e dead̶akau.

17»Maud̶eeba judiorã namaa need̶aped̶a, esed̶auwẽa norema mʉ juez ded̶e akʉ b̶eeped̶a mau ẽbẽra adoebisii. 18Maamina chi ichi jidea panuuba jarad̶aabasii ichiba kachirua wausii mʉʉba kʉ̃risia b̶uad̶a kĩra. 19Maumaarã ichi jidea panasid̶au ãchiba ijãa panuu awara jaradea b̶uu kakua maud̶e ẽbẽra Jesús abadau kakua. Mau biusmina Pabloba jara b̶uu chokae b̶uu. 20Mʉʉba kuitaawẽa b̶uasii jãu nebʉra ʉ̃rʉbena id̶ii baita. Maud̶eeba mʉʉba Pablomaa id̶isii Jerusalend̶aa wãi kʉ̃ria b̶uu kuitaai ariad̶ebenarãba ichi nebʉra ichiad̶amera. 21Maamina ichiba kʉ̃ria b̶uasii Romad̶ebena chi aude mechiu niiba ichi nebʉra ichiamera. Maud̶eeba mʉʉba ichi nama jʉ̃abisii ab̶a chi maumaa bʉiruud̶aa.

22Maud̶e Agripaba Festomaa jarasii:

—Mʉʉba mau ẽbẽra bed̶ea ũri kʉ̃ria b̶uu.

Festoba jarasii:

—Nu bichiba mau ũrii.

Pablo Agripa daad̶e berread̶a

23Norema Agripa Berenice ome chi juez ded̶e ed̶a wãsid̶aud̶e paru bia jʉ̃ panasid̶au. Maud̶e kokoroarã mechiurã maud̶e puurud̶ebena chi mechiurã ed̶a wãurisid̶au. Maabae Festoba Pablo eneebisii. 24Festoba jarasii:

—Rey Agripa maud̶e joma ẽbẽrarã nama dai ome ãbua panuu, cha b̶uu ẽbẽra machi daad̶e b̶uu joma judiorãba Jerusalend̶e maud̶e nau Cesarea puurud̶e bid̶a mau jidea panuu. Ãchiba mʉʉmaa b̶ia jara panasid̶au ichi beamera. 25Maamina mʉʉmaarã ne ab̶a bid̶a kachirua wauwẽa b̶uu jãu bead̶ai baita. Maud̶e ichiba id̶isii Romad̶ebena chi aude mechiuba ichi nebʉra ichiamera. Maud̶eeba mʉʉba jãu Romad̶aa bʉii baita b̶uu. 26-27Maamina mʉʉba biawãra kuitaawẽe kãare b̶ʉi ichi nebʉra ʉ̃rʉbena, chi aude mechiuba mau kuitaamera. Maud̶eeba ichi machi daad̶e eneebisii. Judiorã rey Agripa, mʉʉba kʉ̃ria b̶uu bichiaburu biꞌia ũrii. Maka machiba ichimaa ãrea id̶id̶aped̶a mʉʉba dachi aude mechiu baita ichiba kachirua waud̶a poyaa kartad̶e b̶ʉi.

26

1Maabae Agripaba Pablomaa jarasii:

—Ara bichi kakua ida berreabiiruu.

Ara makʉd̶e Pablo jua jiraped̶a berreasii:

2—Rey Agripa, mʉ kĩrajʉʉ b̶uu id̶i bichi daad̶e berreai baita. Mʉʉba kuitaabii judiorãba jideadumina mʉ nebʉraswãe nii. 3Bichiba ãrea kuitaa b̶uu dachi judiorã saka nureabadau maud̶e kĩra awara berreabadau. Maud̶eeba chi chuburia id̶iiruu mʉ bed̶ea kakua ãkaawẽa ũrimera.

4»Joma judiorãba kuitaa panuu mʉ kũdrãaed̶ebena saka nibasii mʉ druad̶e maud̶e Jerusalend̶e bid̶a. 5Ãchiba kuitaa panuu mʉ fariseo nii. Barikiuba mau bichi daad̶e jara kʉ̃ria b̶uubʉrã mau jarai b̶uu. Bichiba kuitaa b̶uu Moisesba b̶ʉd̶a waud̶ai baita fariseorãba kauwa waubadau.

6»Maamina Dachi Akõreba dachi nabẽraed̶ebenarãmaa deai jarad̶a esed̶au panuu kakua, id̶i ãchiba mʉ jidea panuu. 7-8Biawãra joma Israel 12 warrarãd̶ebena neeped̶aad̶arãba ijãa panuu Dachi Akõreba dachi chokae jiradubii. Maud̶eeba dachiba ãyadaa maud̶e ẽsabud̶e Dachi Akõremaa biꞌia berreabadau. Mʉ rey Agripa, mau ijãa b̶uu kakua waabena judiorãba mʉ jidea panuu.

Maud̶e Pabloba chi judiorã aria nureerãmaa jarasii:

—Dachi Akõreba dachi chokae jiradubii ijãa panuubʉrã ¿sakãe ijãad̶awẽa panuma ichiba biu b̶uad̶a ab̶a chokae jiradubid̶a?

9»Mʉʉba naed̶e kʉ̃risia b̶uasii ne joma waui b̶uu ẽbẽrarãba Jesús Nazaretd̶ebena ijãarãad̶amera. 10Mʉʉba Jerusalend̶e biawãra maka wausii. Paare mechiurãba ãchi trʉ̃d̶eeba mʉʉmaa ida Jesusd̶e ijãabadaurã ãrea jʉ̃a b̶ubisid̶au. Maud̶e mau ẽbẽrarã beabisid̶aud̶e mʉa bid̶a biꞌia b̶uu asii.26:10 Hechos 8:1-3.11Judiorã araa ãbua imibadau decha mʉʉba ãchi biꞌiwãe panabiabachii. B̶es ãrea ãchimaa Jesús ʉ̃rʉbena kachirua berreabiasii. Mʉʉba maarã joma kĩramaa b̶uasiid̶eeba ãibena druad̶ebena puurud̶e bid̶a jʉrʉ nibabachii.

12»Ewari ab̶a paare mechiurãba mʉ Damasco puurud̶aa bʉisid̶au ãchi trʉ̃d̶eeba Jesusd̶e ijãabadaurã jidaud̶akad̶amera. 13Maamina, mʉ rey, od̶e wãsiid̶e ãsa baaruud̶e mʉ maud̶e chi mʉ baara wãaduurãba bajãad̶ebena ʉ̃d̶aaruu unusid̶au. Mau ʉ̃d̶aa ʉmada aude ted̶echoasii. 14Joma dai jeed̶a b̶aesid̶au. Maud̶e mʉʉba mimi ũrisii. Mau mimiba mʉʉmaa hebreo bed̶ead̶e26:14 Hebreo bed̶ea. Chi nuree kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: «Arameo bed̶ea». naka jarasii: “Saulo, Saulo, ¿sakãe mʉ kachirua waui baita wãraa b̶uma? Chi subariimaa ʉ̃rʉ tʉaruud̶e, bichi ara du ab̶a puꞌuai”. 15Maud̶e mʉʉba id̶isii: “Mʉ mechiu, ¿bichi kaima?” Mʉ Mechiuba panausii: “Mʉ Jesusbʉ. Chi bichiba kachirua waui baita wãraa b̶uu. 16Maamina jiraduse. Ara mʉ bichimaa unubisii mʉ baita bari trajabarii b̶uamera. Bichiba unud̶a maud̶e mʉʉba unubiiruu berreai b̶uu.26:16 Bichiba unud̶a. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e b̶ʉ kub̶uu: Bichiba mʉʉd̶eeba unud̶a.17-18Mʉʉba bichi judiorã juad̶ebena maud̶e judiowãerã juad̶ebena karibai. Mʉʉba bichi judiowãerãmaa bʉi chi mʉ biawãra bed̶ea kuitaad̶amera.26:17-18 Mʉ biawãra bed̶ea kuitaad̶amera. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: ãchi dau bũad̶amera. Maud̶eeba pãriud̶e duanad̶a ʉ̃d̶aad̶e nibad̶ai. Satanás juad̶ebena wãd̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶ai. Chi mʉʉd̶e ijãaduu baita ãchiba kachirua wauped̶aad̶a Dachi Akõreba perdonai. Maud̶e Dachi Akõreba ãchi b̶ui ichiba jʉrʉ adaud̶a puurud̶ebenarã nuread̶amera”.

19»Mʉ rey Agripa, Jesusba mau ewarid̶e mʉʉmaa jarad̶a joma wausii.26:19 Jesusba mau ewarid̶e mʉʉmaa jarad̶a. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: mʉ daumaa unubid̶a.20Mʉʉba naed̶e Damasco puurud̶ebenarãmaa jarasii ãchiba kachirua waubadau ida b̶ud̶aped̶a Dachi Akõremaa need̶amera. Mau maad̶akare Jerusalén puurud̶e, joma Judea druad̶e maud̶e judiowãerãmaa ara mau jarasii. Jomaurãmaa jarasii biꞌia wau panuu ãchiba kachirua wauped̶aad̶a biawãra ida b̶uped̶aad̶a unubiad̶ai baita. 21Maud̶eeba judiorãba mʉ Dachi Akõre de mechiud̶e jidaud̶aped̶a bead̶ai kʉ̃riasid̶au. 22Maamina mau ewarid̶ebena Dachi Akõreba mʉ aid̶a b̶uabariid̶eeba, chi mechiurãmaa maud̶e chi mechiuwãerãmaa wabid̶a Jesús ʉ̃rʉbena berrea b̶uu. Dachi Akõre baita berreabadaurãba jaraped̶aad̶a maud̶e Moisesba kãare makai b̶ʉd̶a mʉʉba mau jara b̶uu. 23Ãchiba jarabachid̶au Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a ãrea puꞌuaba biui b̶uasii maud̶e chi biuped̶aad̶arãd̶ebena naa chokae jiradui b̶uasii, chi dachi karibai ʉ̃d̶aa b̶uu judiorãmaa maud̶e judiowãerãmaa jarai baita.26:23 Isaías 42:6-7; 49:6.

24Pabloba wabid̶a mau jaramaa b̶uud̶e, Festo kĩru berreasii:

—Pablo, bichi kĩranema b̶uu, karta ãrea kuitaasiid̶eeba.

25Maamina Pabloba jarasii:

—Chi mechiu Festo, mʉ kĩranemawẽa b̶uu. Chi mʉʉba jara b̶uu biawãrabʉ maud̶e arakʉd̶e b̶uu. 26Chi rey Agripaba mau ʉ̃rʉbena kuitaa b̶uu. Maud̶eeba mʉ ichi daad̶e wapeawẽa berrea b̶uu. Mʉʉmaarã ichiba Jesús ʉ̃rʉbena joma kuitaa b̶uu jomaurãba ãrea nebʉrʉbadaud̶eeba. 27Rey Agripa, ¿bichiba chi Dachi Akõre baita berreabadaurãba jaraped̶aad̶a ijãa b̶uka? Mʉʉba kuitaa b̶uu bichiba ijãa b̶uu.

28Agripaba Pablomaa jarasii:

—¿Bichiba ara naka mʉ Cristod̶e ijãabii kʉ̃ria b̶uka?26:28 Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «Bichiba mʉʉmaa beraa kʉ̃risiabisii Cristod̶e babii».

29Pabloba jarasii:

—Mʉʉba Dachi Akõremaa ʉtaa id̶i b̶uu kãꞌãabariwãed̶e maebʉrã ewari ãread̶e bichi maud̶e joma chi mʉ bed̶ea ũri panuu, mʉ kĩra panad̶amera, maamina nau kaenawãe.

30Maka jarasiid̶e Agripa, Festo, Berenice maud̶e joma aria akʉ b̶ee jiradusid̶au. 31Awara wãd̶aped̶a ãchicha jara duanasid̶au:

—Nau ẽbẽraba kachirua wauwẽa b̶uud̶eeba, biubai b̶uu maebʉrã jʉ̃a b̶uabai b̶uu.

32Maabae Agripaba Festomaa jarasii:

—Jãu ẽbẽraba Romad̶ebena chi aude mechiumaa ichi nebʉra ʉ̃rʉbena id̶id̶aa basirã, bichiba ichi poyaa wãbii basii.

27

Pablo Roma puurud̶aa wãd̶a

1Mau ewarid̶e chi jaradea ua b̶uabariiba dai Italia druad̶aa wãd̶ai panuu a jaraped̶a Pablo maud̶e chi nuree jʉ̃a b̶uped̶aad̶a Julio juad̶e b̶usii. Mau Julio kokoroarã Augusto abadaud̶ebena chi jaradea ua b̶uabarii basii. 2Maabae dai jãba Adramitio puurud̶ebenad̶e ataud̶aped̶a wãsid̶au. Mau jãba Asia druad̶e puurucha wãaruu basii. Ãba Aristarco Macedonia druad̶ebena dai baara wãsii. Mau Tesalónica puurud̶ebena basii.

3Norema Sidón puurud̶e neesid̶au. Maud̶e Julioba ichi sõbiad̶eeba Pablo ichi kõpaerorãmaa ida wãbisii maarãba ichi irsibid̶amera. 4Maabae Sidond̶ebena wãsid̶aud̶e Chipre isla kaita wãsid̶au, chi pũatu kĩramaa pũatu b̶uasiid̶eeba. 5Cilicia drua kĩraare maud̶e Panfilia kĩraare wãd̶aped̶a Liciad̶ebena Mira puurud̶e neesid̶au.

6Aria kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba june jãba Alejandría puurud̶ebena unusii. Mau jãba Italia druad̶aa wãaruu basii. Dai ichi baara mau jãbad̶e ataud̶aped̶a wãsid̶au. 7Ewari ãrea baaruud̶e bikãa wãsid̶au ãrea kĩramaa pũatu b̶uasiid̶eeba. Gnido puuru kĩraare need̶ai baita, bereka panuud̶e neesid̶au. Wabid̶a daimaa pũatu b̶uasiid̶eeba, Creta isla ad̶u wãsid̶au, Salmona kĩraare. 8Mar iikaa ãrea bereka wãaduu nid̶aud̶e Lasea kaita, Buenos Puertos abaudaud̶e neesid̶au.

9Ãrea kãꞌãa b̶uud̶eeba judiorã chiko kod̶akau ewari wãyaa ba b̶uasii. Mau ewarid̶e mard̶e wãi kachirua b̶uabachii.27:9 Mau bari panabadau ewari chi Dachi Akõreba ẽbẽrarãba kachirua waubadau perdonai ewaribʉ. Levítico 16:1-34; 23:26-32. Añocha septiembre b̶aebarii. Septiembred̶ebena febrerod̶aa kui ãrea che nub̶uud̶eeba maud̶e ãrea pũatu nub̶uud̶eeba mard̶e wãd̶akau basii. Maud̶eeba Pabloba jarasii wãrãad̶amera. 10Naka jarasii: «Mʉ mechiurã, mʉʉba kuitaa b̶uu dachi wãaduubʉrã kachirua wãd̶ai. Jãba ãrii, chi jãbad̶e adoeduu sid̶a ãrii27:10 Mau jãba Alejandría puurud̶ebenad̶e trigo ãrea adoebachid̶au Romad̶aa. maud̶e dachi sid̶a kinid̶ai».

11Maamina mau kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba Pablo bed̶ea ũrii kʉ̃riabasii. Maumaarã jãba adoebarii bed̶ea maud̶e jãba chibari bed̶eáturu ũrisii. 12Mau jãba poebabariimare biꞌiwãe b̶uasii, kui che ewarid̶e panad̶ai baita. Maud̶eeba ãreaba kʉ̃risiasid̶au biꞌia b̶uu Fenice puurud̶aa wãd̶ai ab̶a kui che ewari wãꞌãeruud̶aa. Mau puuru sid̶a Creta islad̶e b̶uu. Mamauba suroeste maud̶e noroeste unubachid̶au.

Pũaturã ãreaba jãba ãyaa adoed̶a

13Maud̶e pũaturã surd̶ebena bikãa pũatu neesiid̶e, biꞌia wãd̶ai kʉ̃risiasid̶au. Ancla jira adoed̶aped̶a Creta isla iikaa wãsid̶au. 14Maamina ãreawãed̶e pũaturã kachirua Euroclidón abadau islad̶ebena ãrea pũatu kob̶eesii. 15Mauba jãba ãyaa adoesii. Jãba kũ poyaa araa b̶ud̶aabasiid̶eeba pũaturãmaa ida adoebisid̶au. 16Cauda isla wãyaa wãsid̶aud̶e, chi pũatu ãrea pũatuubasii.27:16 Griego bed̶ead̶e Cauda ara mau «Clauda» abadau. Maud̶e chi jãba kaebeu doed̶a jʉ̃ nub̶uad̶a, poyaa jirad̶aabai panuud̶e, ʉtaa jirasid̶au. 17Mau jãba kaebeu ʉtaa jira adaud̶aped̶a, chi jãba mechiu ekare jʉ̃karaba bʉra jʉ̃sid̶au, toapebiimaaba. Mau awara wapea panasid̶au, mard̶e ibu ʉ̃rʉ Sirte abadaumare wãd̶ai. Maud̶eeba chi bela ed̶aa adaud̶aped̶a nub̶usid̶au maabae chi pũatumaa ida adoebisid̶au.27:17 Chi bela ed̶aa adaud̶aped̶a nub̶usid̶au. Griego bed̶ead̶e mau chaarea b̶uu biꞌia ũrid̶amera.18Norema pũaturã wabid̶a ãrea pũatu nub̶uasii. Maud̶eeba jãbad̶e trajabadaurãba chi jãbad̶e ne adoeduu mard̶e jirakuasid̶au chi jãba wẽsaamera. 19Pũaturã wabid̶a ãrea pũatu nub̶uud̶eeba, ewari õbead̶e ara ãchi juaba27:19 Ara ãchi juaba. Chi b̶ee kartad̶e griego bed̶ead̶e b̶ʉ kub̶uu: ara dachi juaba. chi jãbamaabena chi chikʉa b̶ee mard̶e jirakuasid̶au. 20Maka panuud̶e ewari ãrea ʉmada maud̶e pusterrea unud̶awẽa panasid̶au. Mau iu pãriud̶e wabid̶a panuud̶eeba waa nibad̶aabai a kʉ̃risiasid̶au.

21Ãrea ba b̶uasii kod̶awẽa panuu. Maud̶eeba Pablo jomaurã ẽsa b̶ari nub̶eeped̶a jarakuasii:

—Mʉʉba machimaa jarasii Creta islad̶ebena wãrãad̶amera. Mʉ bed̶ea ijãaped̶aad̶a basirã nau kachiruad̶e duanad̶aabaikausii maud̶e ne taawãd̶aabaikausii. 22Maamina jirukaraarã́sturu. Nau jãba joma ãriirumina dachi ab̶a bid̶a biud̶aabai. 23Mʉ Dachi Akõred̶ebʉ. Ichid̶e ijãa nii. Ẽsabud̶e ara mau Dachi Akõred̶e ángel mʉʉmaa unubisii. 24Mauba mʉʉmaa jarasii: “Wapearã́se, Pablo. Bichi Romad̶ebena chi aude mechiu daad̶e berreai b̶uu. Bichi kakua, Dachi Akõreba joma nau jãbad̶e wãaduu ida kinibiabai”. 25Maud̶eeba, ẽbẽrarã, jirukaraarã́sturu. Mʉʉba ijãa b̶uu Dachi Akõreba waui ichi angelba mʉʉmaa jarad̶a kĩra. 26Maamina barikia isla ibud̶aa wãd̶ai panuu».

Jãba ãrid̶a

27Misa ome baaruud̶e Adriático mard̶e ũu kãribasid̶au. Ẽsa baaruud̶e jãbad̶e trajabadaurãba kʉ̃risiasid̶au ioro kaita needuu. 28Jʉ̃karaba chi mar id̶u chaasid̶aud̶e 37 metros27:28 37 metros. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 20 ikia. chaasid̶au. Waa wãaduud̶e waya chaasid̶aud̶e mau 15 chaasid̶au. 29Moomaa trʉd̶e wãd̶ai wapead̶eeba, ancla kimare chi jãba ãdawaare taa bʉikasid̶au. Maabae ãrea perad̶eeba id̶i panasid̶au isa ewarimera.27:29 Id̶i panasid̶au isa ewarimera. Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu «ãrea jirukaraa panuud̶e esed̶au panasid̶au isa ewarimera».30Maka panuud̶e chi jãbad̶e trajabadaurã jãbad̶ebena miru wãd̶ai kʉ̃risiasid̶au. Maud̶eeba chi jãba kaebeu mard̶aa ed̶aa bʉisid̶au ancla kũumaabena setaa mard̶e bʉiduu kĩra. 31Maamina Pabloba kokoroarã jaradea ua b̶uabariimaa maud̶e ichi kokoroarãmaa jarasii: «Jãarã jãba mechiud̶e paneeduuwãebʉrã machi kinid̶ai».

32Maud̶eeba kokoroarãba chi jãba kaebeu jʉ̃ nub̶uu jʉ̃kara tõotad̶aped̶a, mard̶e b̶aebisid̶au.

33Ewarimaa b̶uud̶e Pabloba jomaurãmaa jarasii kod̶amera: «Dachi sakad̶ai adua panuud̶eeba misa ome baaruu machi kod̶awẽa panuu. 34Mʉʉba chi chuburia id̶iiruu kod̶amera. Maka chi kakua meserãa nuread̶ai poyaa nibad̶ai baita. Ab̶a bid̶a biubai».27:34 Ab̶a bid̶a biubai. Griego bed̶ead̶e naka b̶ʉ kub̶uu: machi bud̶a ab̶a bid̶a b̶aed̶aabai.

35Maka jaraped̶a Pabloba pan juad̶e adauped̶a jomaurã daad̶e Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai asii. Maabae chi pan b̶ʉaped̶a kosii. 36Mau unuuduud̶e jomaurã kĩrajʉʉd̶aped̶a kosid̶au. 37Dai chi mau jãbad̶e 276 panasid̶au.27:37 276. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: 76.38Ãchi b̶i jãwaad̶aped̶a trigo mard̶e jirakuasid̶au chi jãba wẽsaamera.

39Ewarisiid̶e ãchiba ioro unusid̶aud̶e kuitaad̶aabasii sama panuu. Mau iorod̶aa wãi baita mar jua b̶uasii ibu baraa. Mau unud̶aped̶a kʉ̃risiasid̶au poyaa wãd̶ai panuubʉrã, chi jãba mau ibu põesãad̶aa adoed̶ai. 40Maud̶eeba ancla jʉ̃kara tõokuad̶aped̶a mard̶e joma b̶ʉisid̶au. Maud̶e chi jãba pʉrra adoebarii jʉ̃ b̶uad̶a enasid̶au. Maabae kũd̶ebena vela ʉtʉ eab̶ari nub̶usid̶au pũatuba ibud̶aa adoemera. 41Maamina chi jãba ibu ara ʉ̃rʉ b̶uud̶eeba drʉ nub̶uad̶e wãsii. Chi jãba kũ ibud̶e ãrea troa nub̶eesii, ãyaa poyaa wãi karaa. Maabae chi mar ʉ̃rapeba chi ãdawaarebena toawãsii.

42Maud̶e kokoroarãba chi jʉ̃a duanuu kenad̶ai kʉ̃risiasid̶au ab̶au sid̶a ibud̶aa ũuduuba mirurãad̶amera. 43Maamina kokoroarã jaradea ua b̶uabariiba Pablo karibai kʉ̃ria b̶uasii. Maud̶eeba ida kenabiabasii, maumaarã joma chi ũu kuitaa nuree naa mard̶e wãbiakuasii ibud̶aa ũu wãd̶amera. 44Chi waabenarã bakurud̶e maebʉrã jãbad̶e ne b̶eed̶a ʉ̃rʉ ũu wãbiasii. Maka joma biꞌia iikaad̶aa wãsid̶au.

28

Pablo Malta islad̶e

1Dai iikaa neesid̶aud̶e, kuitaasid̶au mau iujãa isla b̶uu Malta abadau. 2Chi ariabenarãba dai ãrea biꞌia irsibisid̶au. Kui che nub̶uud̶eeba maud̶e kũrasãa nub̶uud̶eeba ãchiba tʉbʉ aoko nub̶ud̶aped̶a daimaa jarasid̶au tʉbʉ kãd̶e need̶amera. 3Pabloba bakuru põasãa araa peped̶a chi tʉbʉ aoko nub̶uud̶e jirakuasii. Maabae wãsiaba dama arabena wãaruuba Pablo juad̶e kaa jira b̶eesii. 4Mau damaba Pablo juad̶e jirab̶u unusid̶aud̶e chi mau islabid̶arãba ãchi chiya berrea bara b̶eesii: «¡Jãu ẽbẽra mia beabariibʉ! Mard̶e biubasmina, Dachi Akõre kĩra nii wẽraba28:4 Dachi Akõre kĩra nii wẽraba. Chi Maltad̶ebenamaarã, mau chi «Dachi Nebʉra Jipa Ichiabarii» Dachi Akõre kĩra nii wẽra abachid̶au. ichi ida chokae nibabiibai».

5Maud̶e Pabloba chi dama tʉbʉd̶e neapetasii maud̶e ichi kachirua b̶eebasii. 6Jomaurãba ichia duanasii Pablo ooroi kuitaa maebʉrã maka b̶uud̶e biui kuitaa, maamina maka ichia panuud̶e Pablo b̶istĩika bid̶a kachiruabasii. Maud̶eeba ãchiba kʉ̃risia june kũrisiad̶aped̶a jarasid̶au Pablo dachi akõre nii.

7Mau islad̶e chi mechiu Publio abachid̶au. Mau Publioba dai panuu kaita drua uru b̶uasii. Mauba dai ichi ded̶e ewari õbea ãrea biꞌia irsibisii. 8Maka panuud̶e Publio akõre ãmi che b̶uud̶eeba maud̶e kʉa b̶uud̶eeba kʉd̶ad̶e b̶uasii. Maud̶e Pabloba mau ichiad̶e wãsii. Dachi Akõremaa ʉtaa id̶iped̶a ichi jua ʉ̃rʉ kub̶uped̶a aribiabisii. 9Maud̶eeba waabenarã ẽpermo nuree neeped̶aad̶a Pabloba aribiabiasii. 10Mau ẽbẽrarãba dai chi mechiurã kĩra biꞌia wausid̶au. Waya jãbad̶e atausid̶aud̶e dai wãꞌãe panad̶a ãchiba joma deasid̶au.

Romad̶e neeped̶aad̶a

11Jed̶ako õbea bad̶akare, dai jãba Alejandría puurud̶ebenad̶e atausid̶au. Mau jãba islad̶e jed̶ako õbea b̶uasii kui pũatu baraa chebarii ewari basiid̶eeba. Chi jãba kũumaa Dachi Akõre kĩra juaba eraped̶aad̶a ome topanasid̶au, Romad̶ebenarã akõre mechiurã Cástor maud̶e Pólux abadau.28:11 Chi nuree kartad̶e naka b̶ʉ kub̶uu: Dióscuros. Mau jara b̶uu mau ome dachi akõre mikisu basii. Mau ewarid̶e ẽbẽrarãba ãchi Dachi Akõre kĩra juaba kaped̶aad̶a jãba kũd̶e waubachid̶au.12Wãaduud̶e Siracusa puurud̶e neesid̶au. Ewari õbea aria panasid̶au. 13Mau puurud̶ebena dai mar iikaa kaita wãaduud̶e Regio puurud̶e basid̶au. Norema surd̶ebena chi pũatu pũa kob̶eesiid̶eeba, mau norema Puteoli puurud̶aa neesid̶au. 14Aria daiba chi nuree ãbarã unusid̶au. Maarãba daimaa jarasid̶au ãchi baara 7 ewari panad̶amera.

Maad̶akare Roma puurud̶aa wãsid̶au. 15Ãbarã Romad̶ebenaba dai wãaduu ũrisid̶aud̶e biꞌia irsibid̶e neesid̶au. Waabenarã Apio puurud̶aa neesid̶au maud̶e waabenarã Tres Taberna puurud̶aa neesid̶au. Pabloba maarã unusiid̶e Dachi Akõremaa ichíturu kid̶ibai aped̶a, maarã kakua kĩrajʉʉsii. 16Roma puurud̶e neesid̶aud̶e chi jʉ̃a duanuu kokoroarã jaradea ua b̶uabarii juad̶e duanusii.28:16 Chi jʉ̃a duanuu kokoroarã jaradea ua b̶uabarii. Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau wãꞌãe. Ichiba Pablo du ab̶a ichi ded̶e ida b̶eebisii. Kokoroa ab̶a b̶usii ichi nu b̶uamera.

Pabloba Romad̶e chi nuree judiorãmaa jarad̶a

17Ewari õbea basiid̶e Pabloba Romad̶ebena judiorã chi mechiurã iubiasii. Joma imisid̶aud̶e Pabloba jarasii:

—Ãbarã, mʉ ab̶au bid̶a dachi judiorãmaa biꞌiwãe wau b̶uasmina, maud̶e dachi nabẽraed̶ebenarãba waubadau kachirua berreawẽa b̶uasmina, mʉ Jerusalend̶e jʉ̃a b̶ud̶aped̶a, maabae romad̶ebenarã juad̶e b̶usid̶au. 18Romad̶ebenarãba mʉʉmaa ãrea id̶isid̶aud̶e mʉ nebʉraswãe nii unusid̶au, mʉ bead̶ai baita. Maud̶e mʉ enatad̶ai kʉ̃ria panasid̶au. 19Maamina judiorãba mau kʉ̃riad̶aabasiid̶eeba, mʉʉba chi chuburia id̶isii chi Romad̶ebena chi aude mechiumaa mʉ nebʉra ichiamera. Mau waubasii mʉʉba ara mʉ judiorã puurud̶ebenarã jidea kʉ̃ria b̶uasiid̶eeba. 20Maud̶eeba mʉʉba machi unu kʉ̃ria b̶uasii machi ome berreai baita. Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jarad̶a joma israeld̶ebenarãba esed̶au panuu.28:20 Griego bed̶ead̶e nau sid̶a jara b̶uu: Mʉʉba ijãa b̶uu biud̶arã chokae jiradud̶ai joma israeld̶ebenarãba ijãa panuu kĩra. Hechos 23:6; 24:15; 26:6-8. Ichi kakua mʉ naka kaenaba jʉ̃ b̶uu.

21Maud̶e ãchiba jarasid̶au:

—Judead̶ebenarãba daimaa bichi ʉ̃rʉbena karta urubʉid̶awẽa panuu. Dachi ãbarã judiorã ab̶au bid̶a jãmauba neewẽa b̶uu, bichi ʉ̃rʉbena kachirua berreai baita. 22Maamina daiba kuitaa panuu joma druacha mau kʉ̃risia wid̶i ʉ̃rʉbena kachirua berrea panuu. Maud̶eeba ũri kʉ̃ria panuu bichiba saka kʉ̃risia b̶uu.

23Maud̶e ãchiba ewari ab̶a b̶usid̶au. Mau ewari neesiid̶e ẽbẽrarã ãrea Pablo b̶uumaa neesid̶au. Daped̶eed̶ebena ab̶a kewaraad̶aa Pabloba berreamaa b̶uasii Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena. Moisesba b̶ʉd̶ad̶eeba maud̶e Dachi Akõre baita berreabadaurãba b̶ʉped̶aad̶ad̶eeba jaradea b̶uasii Jesusd̶e ijãad̶amera. 24Pabloba jarad̶a chi nureeba ijãasid̶au, maamina waabenarãba ijãad̶aabasii. 25Maud̶eeba kĩru berread̶aped̶a wãuriiduu basii. Maud̶e Pabloba naka jarasii:

—Dachi Akõre Jauriba machi nabẽraed̶ebenarãmaa biawãra bed̶ea Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasd̶eeba naka jarasii:

26“Naarã puurumaa naka jarad̶e wãse:

Machiba ũri panumina kuitaad̶aabai. Ãrea unu panumina kuitaad̶aabai.

27Ãchiba sõd̶eeba poyaa kuitaad̶awẽe maud̶e kʉʉrʉ kiape nureed̶eeba ũrid̶awẽe maud̶e dauba biꞌia unud̶awẽe.

Maka duanuuwãe basirã, unud̶ai basii, ũrid̶ai basii maud̶e sõd̶eeba kuitaad̶ai basii.

Maabae mʉʉd̶e ijãad̶aped̶a mʉʉba ãchi aribiabiai basii”.28:26-27 Isaías 6:9-10.

28»Jãu kuitásturu: Dachi Akõreba dachi karibai ʉ̃rʉbena jara nuree judiowãerãmaa bʉisii. Ãchiba mau biꞌia ũrid̶ai.

29Pabloba maka jarasiid̶e judiorã ãchi du ab̶a kĩru berrea panuu ãyaa wãurisid̶au.28:29 Griego bed̶ead̶e chi b̶ee kartad̶e mau versículo wãꞌãe.

30Mau maad̶akare Pablo año ome Romad̶e b̶uasii. Chi de chibarimaa chi nejarra deabachii aria b̶uai baita. Chi ichi ichiad̶e wãaduu joma biꞌia irsibibachii. 31Ichiba wapeawẽa berreabachii Dachi Mechiu Jesucristod̶eeba, Dachi Akõreba ichid̶irã ichi juad̶e ua b̶uu ʉ̃rʉbena. Maud̶e ab̶au bid̶a ichimaa makarã́bad̶e ad̶aka basii.