Ri ruca’n carta ri xutz’ibaj ri apóstol San Pedro

1

Ri Pedro nutak-e qui-saludo ri quiniman ri Jesucristo

1Yin Simón Pedro, rusamajinel y ru-apóstol ri Jesucristo, nintak-e ri vuj re’ chive rix ri ivilon ri nimalaj beyomal chi cukul ic’u’x riq’uin, achel mismo kilon roj,1:1 Hch. 11:17. y ri’ roma ri Kajaf Jesucristo ri ka-Dios, choj nu’on pa kavi’ chi nimalaj konojel. 2Xtiq’uiyer ta c’a favor y uxlanen1:2 Ro. 1:7. pan ivánima riq’uin ri jabel iveteman ri utzulaj cánima ri Dios y ri Kajaf Jesucristo.

Ruchojmil quic’aslen ri quiniman ri Jesucristo

3Ri Dios riq’uin ri nimalaj uchuk’a’ ri can richin vi rija’, ruyo’on ronojel ri nic’atzin richin ri c’aslen ri richin jumul y richin nikac’uaj jun c’aslen ri nuya’ ruk’ij. Y ri’ roma jabel xketemaj ránima ri Jun1:3 Jn. 17:3. ri xoyon kichin riq’uin nimalaj ruk’ij y ch’ajch’ojlaj runo’oj. 4Y ja mismo riq’uin ri ruk’ij y ri ch’ajch’ojlaj runo’oj, ruyo’on nimalaj y utzulaj tak favores chike, richin chi roma ri favores ri’ nkuje’oc achel rija’.1:4 2 Co. 3:18. Y ri’ roma xojenimaj yan pe chupan ri itzel c’aslen ri najin choch’ulef roma ri man utz ta ri nurayij kánima roj vinak. 5Y roma can q’uiy ic’ulun riq’uin ri Dios, titija’ ik’ij chi pa ruvi’ ri cukul ic’u’x riq’uin ri Jesucristo, cof yixpa’e’ chupan ri c’o rakale’n, y pa ruvi’ ri cof rix pa’el chupan ri c’o rakale’n, ticusaj utzulaj no’oj chupan ronojel ri ye’ibanala’. 6Y pa ruvi’ rucusasic ri utzulaj no’oj, tik’ata-ivi’ chuvech ri mac,1:6 Hch. 24:25. y pa ruvi’ ri nik’at-ivi’ chuvech ri mac, tucoch’o’ ivech chupan ri nik’asaj,1:6 Stg. 1:3. y pa ruvi’ ri nucoch’ ivech, tic’uaj jun c’aslen ri nuya’ ruk’ij ri Dios,1:6 2 P. 3:11.7y pa ruvi’ ri ic’aslen ri nuya’ ruk’ij ri Dios, que’ijo’ ri junan iniman ri Jesucristo quiq’uin,1:7 Gá. 6:10; 1 Jn. 4:21. y pa ruvi’ ri ye’ijo’ ri quiniman, que’ijo’ conojel pan ivánima.

8Roma si ronojel re nutz’iban chive nik’alajin pan ivánima y niq’uiyer pan ic’aslen, nu’on chive chi man yixk’oran ta, y chi rix achel jun che’ q’uiy ruvech nuya’ riq’uin ri iveteman ri utzulaj runo’oj ri Kajaf Jesucristo. 9Pero xa achique na ri manak pa ruc’aslen re nutz’iban chive, xa achel man nitzu’un ta y man nutz’et ta ri utz ri nuq’uen-pe che ri ruc’aslen, roma rumestan chi banon chic ch’ajch’oj1:9 Ef. 5:26; He. 9:14. che ri ránima chuvech ri mac ri xerubanala’ rubanon can. 10Roma c’a ri’, rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq’uin, más titija’ ik’ij chi nik’alajin iviq’uin chi kitzij rix oyon1:10 He. 3:1. y rix cha’on roma ri Dios. Roma si jumul ni’en re nutz’iban-e chive, man jun bey xtixutuj can ri Dios. 11Y jabel ic’ulic1:11 2 Ti. 4:8. xti’an chupan ri gobierno ri man jun bey xtiq’uis, ri richin ri Kajaf y Kacolonel Jesucristo.

12Romari’, yin man jun bey xtinya’ can chi ninc’uxlaj ronojel re’ chive, masque rix iveteman chic, y cukul chic ic’u’x chupan ri kitzij ri rix tijon-vi.1:12 1 P. 5:12.13Yin ninna’ chi pa ruchojmil nin-en, chi ri ajani chic k’ij yic’ase’ pa ruvi’ ri roch’ulef, yixinpaxa’aj richin ninc’uxlaj can re’ chive. 14Roma veteman chi xa juba’ chic yinc’o chupan ri nu-cuerpo,1:14 Dt. 4:21, 22; 31:14; 1 R. 2:2. achel xk’alajrises chinuvech1:14 Hch. 20:23. roma ri Kajaf Jesucristo. 15Y can xtintij nuk’ij chi c’o xtin-en can, richin quiri’ rix xa achique na k’ij c’o che’el xtic’uxlaj ri nu’in can chive tok yin caminak chic chiri’.

Ri xetz’eto riq’uin quivech ri nimalaj ruk’ij ri Jesucristo

16Roj man nojin ta tzij ri petenak quiq’uin vinak ri xka’ij tok xkatzijoj chive ri nimalaj ruchuk’a’ ri Kajaf Jesucristo, y chi rija’ nipe chic jun bey. Roma roj riq’uin mismo kavech xkatz’et ri nimalaj ruk’ij.1:16 Mr. 9:2; Lc. 9:32.17Roma tok rija’ xuc’ul ruk’ij y xnimirises rubi’ roma ri Dios ri Nimalaj Tata’aj, c’a ja ri chicaj ri c’o-vi ri nimalaj ruk’ij ri Dios xpe-vi jun ch’abel ri quire’ xu’ij-pe: Jare’ ri Nuc’ajol. Yin can ninjo’ y niquicot vánima riq’uin,1:17 Mt. 3:17; 17:5. xcha’. 18Can riq’uin mismo kaxiquin xkac’axaj-vi ri ch’abel re’ ri petenak chicaj, tok rojc’o riq’uin ri Jesucristo pa ruvi’ ri juyu’ ri xk’alajin-vi ri nimalaj ruk’ij.1:18 Ex. 3:5; Jos. 5:15.

19Y man xe ta ri’, c’o chic jun ri achok roma más cukul kac’u’x, y ri’ ja ri nu’ij ri ruch’abel ri Dios ri quik’alajrisan can ri profetas ri can utz vi chi rix niya’ ixiquin riq’uin. Roma ri ch’abel re’ nuyic’aj kac’aslen achel niyic’an jun antorcha pa k’eku’n, c’a ja tok xtuka ri k’ij tok xtisakarises jabel ronojel, y ri Jun ri achel mama ch’umil ri ntel-pe cumaj nisakar1:19 Ap. 22:16. xtu’on sakil pan ivánima.1:19 2 Co. 4:6.20Y rix na’ey nic’atzin nivetemaj chi nis-ta jun che ri quitz’iban can ri profetas chupan ruch’abel ri Dios, ri petenak ruxe’el riq’uin quino’oj vinak. 21Roma ronojel ri xquik’alajrisaj ri lok’olaj ru-profetas ri Dios ojer, man roma ta chi jun vinak quiri’ xrojo’ chi xk’alajrises, ja ri Lok’olaj Espíritu xuc’uan quichin,1:21 2 Ti. 3:16. richin xquiya’ rubixic ri xu’ij-pe ri Dios pa cánima.

2

C’o xtiquik’ebaj-qui’ chi etijonel pa ruvi’ ruch’abel ri Dios

(Jud. 3-13)

1Chiquicojol ri nuvinak israelitas ojer can, c’o xquik’ebaj-qui’ chi eru-profetas ri Dios.2:1 Dt. 13:1; Mt. 24:11. Quiri’ mismo chi’icojol rix, c’o ri xtiquik’ebaj-qui’ chi etijonel pa ruvi’ ri ruch’abel. Che’elek’el xtiquiju-apu (tijonic, enseñanza) ri nelesan chupan ri kitzij y xa camic nuq’uen-pe. Rije’ hasta xtiquiya’ can quij chuvech ri Ajaf ri xlok’o quichin, y riq’uin ri’ quiyon nicoyoj chiquij chi niq’uis quik’ij, y nis-ta quina’en xtuka pa quivi’. 2Eq’uiy xquetzekle’en rij ri itzel c’aslen ri xtiquic’ut rije’, y roma ri quic’aslen, xa xtiyok’otaj ri kitzij bey.2:2 Hch. 19:9.3Y roma xti’e cánima pa ruvi’ méra,2:3 1 Ti. 6:5; Tit. 1:11. xtiquisetz ino’oj chuvi’ nojin tak ch’abel richin niquelesaj méra chive. Pero rije’ xa man xtiquicol ta qui’ chuvech ri ojer-ojer ri’ ruk’aton can ri Dios pa quivi’ richin nequila’, y manak che’el xtiquitzel can, roma manak chic che’el yecolotaj.

4Roma ri Dios nis-ta ri ángeles ri xebano mac xeru’on perdonar,2:4 Job 4:18; Jud. 6. xa xeruc’ak-ka richin yetz’ape’ pa tak jul chupan ri ximbirilaj lugar2:4 Ap. 20:3. ruyon k’eku’n, eyaquel-apu richin xtiyo’ox castigo pa quivi’. 5Quiri’ mismo ri Dios man xeru’on ta perdonar ri vinak ojer can, xa xutak-pe jun camic job pa quivi’ ri manak Dios pa quivech, pero xucol ri Noé ri xk’alajrisan ri chojmilaj bey richin c’aslen y vuku’ chic más.2:5 Gn. 7:1.6Quiri’ mismo ri Dios xu’ij chi tiq’uis quik’ij ri ca’i’ tinamit Sodoma y Gomorra.2:6 Gn. 19:24. Xa jun mok’aj chaj xu’on chique y xerucusaj chi ejemplo, chi nipe nimalaj castigo pa quivi’ ri xtiquic’uaj jun c’aslen ri nic’utu chi manak Dios pa quivech. 7Pero xucol2:7 Gn. 19:16. ri achi choj ruc’aslen rubinan Lot ri jani na nik’axo ránima roma ri itzel c’aslen quic’uan ri vinak chiri’. 8Roma ri chojmilaj achi re’, ri c’o racho chiquicojol ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra, k’ij-k’ij nibison2:8 Sal. 119:53, 136, 158. ri chojmilaj ránima riq’uin nrac’axaj y yerutz’et chi ri aj chiri’ man niquik’il ta qui’ riq’uin ri itzel yequibanala’. 9Ronojel re’ nuc’ut chikavech chi ri quic’uan jun c’aslen ri nuya’ ruk’ij ri Ajaf, rija’ reteman yerucol2:9 Sal. 34:17; 1 Co. 10:13. chuvech ri c’ayef ri niquil pa quic’aslen. Pero ri quic’uan jun itzel c’aslen, yeruyec-apu richin ri k’ij tok xtika castigo pa quivi’. 10Y más na quiri’ xtibanataj quiq’uin ri benak cánima pa ruvi’ ri man utz ta ri nurayij ri qui-cuerpo, y niquisak’-qui’ pa mac ebenak. Ri vinak re’ man jun autoridad pa quivech. Man niquixi’ij ta qui’ niquibanala’ ri man utz ta, y man juba’ nik’axo chique chi niqui’en xa achique na ri nurayij ri cánima.2:10 2 P. 3:3. Man niquixi’ij ta qui’ yequiyok’ ri nima’k tak quik’ij. 11Jac’a ri ángeles ri más c’o uchuk’a’ pa quik’a’ y más c’o quik’ij, man jun bey niquicusaj pokon tak tzij chuvech ri Ajaf chiquij ri nima’k tak quik’ij.

12Pero ri vinak ri yentzijoj chive, e’achel chicop ri man niquina’ ta ri achique yequibanala’, y xe’alex richin (yetz’am, yechap) richin yecamises. Xa choj yeyok’on pa ruvi’ ri nis-ta queteman ruchojmil, y ja mismo ri c’aslen quic’uan ri xque’eyo’on chiquicojol ri manak chic che’el yecolotaj. 13Quiri’ ruq’uexel2:13 Is. 3:11; Ro. 2:6-10; 2 Ti. 4:14. xtiquic’ul roma ri man choj ta c’aslen quic’uan. Pa quivech rije’, yequicot niquic’ut-qui’ pak’ij chupan ri itzel c’aslen. Rije’ xa chirij ri itzel c’aslen benak-vi ri cánima tok yeva’ junan iviq’uin, romari’ xa e’achel ri sal chirij rutz’umal jun vinak y achel ch’abak chirij jun tziek sak, tok ec’o chi’icojol.

14Xa achique na ixok niquitz’et, ja nicajo’ yec’uje’ riq’uin. Man nik’ax ta quic’u’x niqui’en mac. Ri man cof ta ec’o chirakan ri Dios, yequibochi’ij chupan ri itzel c’aslen. Jabel quitijon ri cánima richin nurayij méra, roma c’a ri’, k’aton chic chiquij roma ri Dios chi nika castigo pa quivi’. 15Rije’ quiyo’on chic can rubey ri chojmilaj c’aslen, xa esatznak, quitzekle’en rubey ruc’aslen ri Balaam2:15 Nm. 22:1–24:25; Ap. 2:14. ri xc’uje’ ojer can, ruc’ajol ri Beor. Ri Balaam re’ xbe ránima pa ruvi’ méra, masque chuvi’ itzel ch’acoj petenak-vi. 16Pero jun avaj richin eka’n ri manak ruch’abel, xch’o2:16 Nm. 22:28. richin xuk’at ri Balaam chuvech ri itzel runojin chi nu’on. Ri avaj xch’o achel jun vinak, richin man xuya’ ta lugar chi xberubana’ ri ch’ujlaj no’oj runojin.

17Ri tijonel re’, e’achel alaxbel tak ya’ ri xechakij, e’achel sutz’ enimon roma cak’ik’ ri man jun job ruc’amon-pe, y ja ri lugar más roch’ che ri k’eku’n ri k’etbeyan chique richin chi jumul xquec’uje’ chiri’. 18Riq’uin nima’k tak ch’abel ri man jun rakale’n, yequibochi’ij ri c’a ja yecolotaj-pe chiquicojol ri vinak satznak rubey ri Dios chiquivech.2:18 Hch. 2:40. Niqui’ij chique chi man tiquik’at-qui’ chuvech ri nika chiquivech, y chi quequibanala’ xa achique na ri nurayij ri qui-cuerpo. 19Niqui’ij chique chi manak chic xtiximo quichin, pero xa ja rije’ mismo eximil pa ruk’a’ ri itzel2:19 Jn. 8:34; Ro. 6:16. c’aslen ri quic’uan. Roma xa achique na ri ch’acon roma jun chic, pa ruk’a’ ri ch’acayon richin c’o-vi. 20Roma ri xe’enimaj yan pe chupan ri itzel c’aslen richin ri roch’ulef roma xquetemaj ruvech ri Ajaf y Colonel Jesucristo, si nequisek’a’ chic pe qui’ jun bey y yeka chic pa ruk’a’ ri itzel c’aslen ri’, ri quic’aslen más c’ayef2:20 Mt. 12:45; Lc. 11:26; He. 10:26, 27. nerubana’ que chuvech ri rubanon-pe na’ey. 21Xa más utz man ta xquetemaj ri chojmilaj bey, que chuvech chi xquetemaj2:21 Lc. 12:47; Jn. 9:41. y xa niquiya’ can quij chuvech ri lok’olaj mandamiento ri xyo’ox chique. 22Can nibanataj quiq’uin rije’ achel nu’ij ri jun tzij: Ri tz’i’ nerutija’ chic pe ri ruxa’on can, y ri ak atinisan, nerubacha’ chic pe ri’ pa ch’abak.2:22 Pr. 26:11.

3

Xtuka na vi ri k’ij tok xtipe ri Ajaf

1Rix ri can yixinjo’, jare’ ri ruca’n vuj ri nintz’ibaj-e yin chive. Y chupan ri ca’i’ vuj re’, rix nupaxa’an-e chi man quixmestaj3:1 2 P. 1:13-15. pa ruvi’ ri utzulaj tak no’oj c’o iviq’uin. 2Richin quiri’ rix nic’uxlaj3:2 Jud. 17. ri ch’abel ri quik’alajrisan can ri lok’olaj tak ru-profetas ri Dios ojer, y nic’uxlaj ri katzijon can roj chive ri roj apóstoles pan ivi’, y ri’ ja ri ru-mandamiento ri Ajaf Colonel.

3Nic’atzin nivetemaj na’ey chi chupan ri ruq’uisbel tak tiempo,3:3 1 Ti. 4:1. xquepe vinak ri xquetze’en chirij ruch’abel ri Dios, y xaxe ri man utz ta ri niquirayij ri yequibanala’. 4Ri vinak re’ xtiquibila’: ¿Can kitzij cami chi nipe chic jun bey ri Jesucristo achel ri bin can?3:4 Jer. 17:15; Ez. 12:22. Roma ja jun ri kate-katata’ xquic’axaj-e re’, pero ja ruchi-ruvech ronojel xe tok x-an ri roch’ulef, xquecha’. 5Ri vinak re’ quiyon niqui’en-ka chi man niquic’uxlaj ta chi ja ri ch’abel ri xel pa ruchi’3:5 Sal. 33:6. ri Dios, jari’ xbano ri caj, y xu’on chi xel-pe ri roch’ulef pa ya’,3:5 Sal. 24:1, 2. y mismo ya’ uc’uayon richin. 6Y ja ri ch’abel ri xeru’ij ri Dios ri xbano chi xmukutaj pa ya’ ri roch’ulef richin ri tiempo ri’ y xq’uis ruk’ij.3:6 Gn. 7:11, 21-23; 2 P. 2:5.7Y vacami, ja mismo ch’abel ri’ eyacayon-apu ri roch’ulef y ri caj richin yec’at pa k’ak’,3:7 Mt. 25:41; 2 Ts. 1:8. chupan ri k’ij richin castigo, tok xti’an chi manak chic che’el yecolotaj ri vinak manak Dios pa quivech.

8Pero rix ri can yixinjo’, man timestaj chi chuvech ri Dios, jun k’ij achel mil juna’, y mil juna’ achel jun k’ij.3:8 Sal. 90:4.9Quiri’ nin-ij chive, roma ec’o vinak niqui’ij chi man jun bey3:9 Hab. 2:3; He. 10:37. nibanataj ri ru’in can ri Ajaf, pero man quiri’ ta. Rija’ layoj roj royo’en, roma man nrojo’ ta3:9 Ez. 18:23. chi c’o jun ri man ta nicolotaj, can nurayij chi conojel niquijal quino’oj y niquiya’ can ri mac.3:9 Ro. 2:4.

10Pero achel jun elek’on3:10 Mt. 24:43. man jun rutzijol ntoc pa jun jay chak’a’, quiri’ man jun rutzijol xtuka ri k’ij tok ri Ajaf xtu’on ri ru’in can. Ri k’ij ri’, ri caj xquejinin xqueq’uis, y ronojel ri achique cusan richin ebanon, xtiq’uis quik’ij pa k’ak’. Xtic’at ri roch’ulef y ronojel ri ec’o chuvech.

11Y roma ronojel re’ xa yeq’uis riq’uin k’ak’, romari’ rix nic’atzin chi nic’uaj jun c’aslen lok’olaj3:11 1 P. 1:15. ri niyo’on ruk’ij ri Dios, 12chupan ivoyo’en-apu ri k’ij ri ru’in can ri Dios, y nitij ik’ij yixto’on chi cha’anin nuka ri k’ij ri’, tok3:12 Sal. 50:3. xquetzijtzo’ ri caj, y xtiq’uis quik’ij, y ronojel ri achique cusan richin ebanon, xqueya’ar-ka3:12 Mi. 1:4. pa ruk’a’ ruk’ak’al ri k’ak’. 13Pero roj koyo’en jun c’ac’ac’ caj y jun c’ac’ac’ roch’ulef3:13 Is. 65:17. achel rusujun can ri Dios. Chiri’ ja ri choj chuvech rija’ ri xtibanataj.

14Roma c’a ri’, rix ri can yixinjo’, riq’uin ri ivoyo’en ronojel re’, titija’ ik’ij chi tok yixurila-ka ri Ajaf, can ta ch’ajch’oj ri ivánima, can ta (ic’uan, ivuc’a’n) ivi’ chuvi’ uxlanen, y man ta manak roma ni’an tzij chivij.3:14 Fil. 1:10.15Tivetemaj c’a chi ri Ajaf c’a man jani titzolij-pe,3:15 Ro. 2:4; 1 Ti. 1:16; 1 P. 3:20. xa roma nrojo’ chi conojel yecolotaj. Y ri Pablo ri can nikajo’ y junan roj rusamajinel ri Jesucristo riq’uin, quiri’ mismo rutz’iban chive riq’uin ri no’oj ri yo’on che roma ri Dios. 16Chupan ronojel ri vuj ri erutz’iban rija’, nich’o pa ruvi’ re nutz’iban-e yin chive. Ri rutz’iban rija’ c’o ch’abel c’ayef chi (nik’ax, nino’) chavech, y ri man etijon ta utz pa ruvi’ ruch’abel ri Dios y ri man can ta cof ec’o, niquisuk’ rubixic, achel niqui’en riq’uin ri más chic ruch’abel ri Dios. Y riq’uin ri quiri’ niqui’en, xa quiyon niquinim-ka-qui’ chupan quibey ri manak chic che’el yecolotaj.

17Roma c’a ri’, rix ri can yixinjo’, riq’uin ri iveteman chic ronojel re’, tibana’ cuenta ivi’.3:17 Mt. 7:15; 16:6; Fil. 3:2; Col. 2:8; 2 Ti. 4:15. Man xa quixch’acataj roma ri satzoj no’oj niqui’en ri quic’uan jun itzel c’aslen, y romari’ xa yixyamayo-ka chi cof rixc’o chirakan ri Dios. 18Pa ruq’uexel chi quiri’ ni’en, más quixq’uiy3:18 Ef. 4:15; 1 P. 2:2. chupan ru-favor ri Kajaf y Kacolonel Jesucristo y más tivetemaj ri utzulaj runo’oj. Ja ta c’a rija’ xtiyo’ox ruk’ij vacami, y richin jumul. Amén.3:18 Ro. 11:36.